Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
__ 4
:.• .
.
t i . .. . . . .
:zr
: • •
‘
.•.
:.:: ••
i
‘
:
:-
:
;:
• : • • : •• • :..
::..:.:.
: •.: :• • •: •!::.•.:•..
..:
.: :.
••:
•.
::: •.
.: •
: .:
:Ą
;
• . :
. . :
‘
k
.E
? j(/
Dan RAPA BUJCLlU (n 20 01 1 9Z6 Tg Bujor jud Galati), centiat n . Ř ť-
‘ .
ŕ
Cercetător st"nt'f'c pnnclpa Muzel de lstorie Gaat ConferenUar la -tj
j qji
-
llflllc
-
de redact[e a revisa stoncă Danubius redactor la reJlsta de cultură Antares Galati
Specahzare si aomeni de cercetare muzeograĺie patnmori u cu'tura naional ştunţe speciale
le storie paeografe bolio ogie storLe dacumentară şi lerarä
Particpant la diverse congrese sesuni şi slrnpozioane ştiintitice din tara şi din stranătate : RÄPA—BUICLI
rikara pstanbu Chsinău), Vizrte de doçumentare în Ucrana, Poonia Turcia Moldova
.
A publicat trei cărti de autor tre cărti în calitate de coedđor** şi 9Q de sţudn şi artico!e în
. - . .
ystę de istorie sde cultură.
Lucrări mai mportante
.. ::j- : - ‚
. :.
.
Publius Ovdws Naso Metamorfoze Cartea l ** Traducere ş preĺucrare d Scarat Barbu
:
(áęę), Bucşt Ed. Cartea Ŕomănesć, 1915 p.;. .
\‚ .
.
Georges Bengesco poemes** Gaat Ed Porto Fränco 995 1 6 p I t
. George Enescu Un sutlet românesc lfl urnversalJtate** GaLati Ed Alma 1 998 64 p
-
[
.
8iblia « Cartea cartilor » 8reviar storic in đate*, Muzeul de istorie Gaati Galaţi 85 p
- 1
•Cantemiriana Breviarbbliologlc* Galati, 998, 64 p
l
• Cartea româneascá veche Studia blbllologica* earaţ Ed Alma 2000 252 p
j MH1S.
i
‚ 4ĐŚ
! - J ;
: E
BN9-929O-63-9
‚
:
r
DAN RÂPĂ-BUICLIU
IłhIÇ1RľI
ADDITAMENTA
I
(1S36183O)
CUVT NAINTE: Acad. DAN SIMONESCU
INDICE: MARIANA JAKLOVSZKY. BOGDAN VICTOR TOADER
t flO
r
TABULA GRATULATORIA:
Cuvânt înainte
Argumen t
Bibliografia rornâncască veche (1508-1830) şi-a dobândir dcfinitiv rec moaşterei valorii
ttc corpw docurncntar naţiotial i de instrument de lucru fundarncntal in cadľul cercetării tinţificc.
Remarcahiłii oameni dc cultură şi de orizont hibliografic european modcrn carc-au fbt
loan Bianu, Nerva I Iodoş şi 1)an Sirnonescu detiii itcritul inconvestabđ pnvinđ prolnovarea
unni lcgitirn si arnplu proiect culturat ştiinţifk i niJ, concrctizat in chtborarea t-tapizat a
—
Apariria volurnultu at IV—tea (Bucurcşti, Ed. otcc, 1944), đatorat m(M mincľĘi hbhologi,
dccani" ononftci ai Şcolii naţtonale de bihligrafie .şi carc au reprezLnr spiritu[ Acadcmici
Románe, uu a iricheiat decât o etapă, sernniŕtcativă, in activitatca promovată 8ub girtđ t1a1tuui
-
8utt dc ani.
Tidul onurncntalet opere bibliografice rornáncşti vecii a translat ca generic, înccpând đin
1944, uiiui vcntabil corpus documentar pnvind istona culturii tiparului şi repertoruJl anattic aJ
p-oLiucţici đc cartc naţională pnă n epoca modernă (anut 183() 6ind c()nsidcrat un repcr ct'onoJogic
ştiinţific national. arestată pîin pertnaiientiiarea structurii hicrăni, eícctuatid u ccrcctare aiíduă şi
ľcsponsabi[ă, dt continuare, perfecţionarc şi implicit de rcdirncnsionarc a unci opere cc scmnifică
c idenritatc şi o vaJoarc reprezentati\ă ín plan cutwral-ştiinţific naţunaL
Complctările substanţiale subsumate secţiuni!or clasicc permaneit actualizatc Adăugiri
‘
RLpcrtorlu hiLiografic naĘioi-Ml retrospecriv a bencticiar in amh1c s3L ctufl Li !Ji tLlr-toric roiflanesc. bnoară; monabu Fiotei. initropolitu Petru Nwdă, pr ck pet
djn.niunh datorit rnLitziwdinii de contribuţi. PctnI c-erceL proísoru1 teoiog şi ňlosof Gabricl Ivul, monatiul francisc3ii poiivalcnt loan Cian
Pe () mdameJit1rç modem principiilor de bibiiogratiere tiintiťc fonduui dc ipriWrt Va!aclius, polihistorul Jeremia Cacavelas. principde preiluminist Nicobc Mavwcordat De
vcd n pian natonaL Addcnda a inregistrat un ínsťmflat por fltiincric de poziti adi iOnarC ascmenťa. s-au inventariat lucrri alc luştrilor savanţi din firniJia pri1iciar- Cantemir, i)imitric. -
itlnflr ]a sria de arIrri, titluri şi cdiii dc !ucrri inckie iar Corrigenda. n tpcctclc Ci ‘printuJ stiiiiei şi artelor" i fiul său, Antioh un aspiraíirPrince de Moldiviet, “primul potr
-
c,ciitk. rectfţc-ţuç i irkrrare a ţahk)đu deťriptiv prcpriu-zk. lntent nc scm!lit]ctve al Rusiei i “párintele sarirei wse". precum şi o altă figtir cnihlernatică a cukurii romnc diii
C C n en tC daspora in sec al XIX-lea, Alexandru Scarlat Sturdia
J)in anaiza vaJrii tiinţifice a conrinutului i chiar a nui .-ti]iii de contrihţiţii bibliografîce Addcnda mai cuprinde şi un niélange bibliografic: texte literare şi excerpte sernnificathc
subiinate pIanuJui rciatic i clc situarc pe Jinia aplicării priucipiilrr modernc privind chiborarea din opere ale unor autQri români incuc în lucrări de epocă, documente istorice şi tratate politicc
Bibliograflei naţionalc respective, csre indreptáită acmea conferită Bihliografici româneşti incluse în colectii de documente diplomatice modcrne străine, lucrări legislative şi ordine imperiale
vechi cä, ea constituje un corpus cultural istoric documentar (cu titlu gcncric) ermisiv şi guherniaie, ce privesc, în generai, administraţia economică şi şcolară a autorităţilor, habsburgicä
cornpletărilor, 6ind totodată o operă de idenrirate cuJtura1ştiinţică-literară national i un rod al - în Transilvania, şi ţaristă -în PrincipaeIe Române, în cpoca premodernă; diverse cărţi religioasc,
colaborări intelectualc ín planul cercctări rnultidisciptinare. almanahuri biLiĹive, calendare etc.
\olumul ck ‘incza Contńbuţii la BRV fTrgovişte, 1973 ‚ darorat Dauielei Pocnjru, ţin Suntem conştienţi de faptLlt că kicrarea noastră nu poate fi exhaustivă şi perÍctă, din cauza
3ç1()flaţ ccrcettor a bihiorafk crrh echi. çjterit un coflçitcnt i atâ dc îiecçar ncî Jocurnentării limitate a fonduhii bibliograflc virrua] includeńi in BRV (1508-1830) i
Ç't lltrţ_J corpi1. posibiiitătilor financiare actuate.
\u urniat iot şi hneenite cercetr l domeniu. unelc a)1ahznd Un intilIs Iiicr hi'igratic Pentru secĘiunea Addenda avern dcja fişa uu irnportant grupaj de tipârituri ornagiale, LIBRI
apaiii;wd arnelor wctuni. altele de acmt-iiel. binc documcntatt, s—au concrcriat ili catah)c DEDICATORJI, ale autorilor străini ce şi-au dedicat Lucrăriie unor persoane din societatca
dc tonduri bihiotecarc i cu rťfrire ia iroductia rtpografülor dc c3rte nţionaiă dt a Bla. Rmnic. ronńncască (principi/voicvozi, icrarhi ai Bisericii. rnari boicri şi cärturari) din epocilc rnedicva]ă
AtL'i Iria. Braso' Timioara, M—rea carnţuki, Sibiu. Braso B cureti &umulcui Mc, Oradea. şi premodernä.
Buzu. Akp, Titis Chişinu, Sankt Petersburg), urmate de swtii vaioroasc dc bihH ‘Joiť Sperăm că vom avea ocazia sä adäugăm, cât de curând, şi acest segment din corpusui
i)ouă valoroase ş ubtanţia1e iucräi, datorate tstortcjior Aurel Ráduiu-Ladisl3n G\ćrnnt bibtîorafic, aspect ce nu poate ĺ neglijat sau neacceptat din raţiuni conservatoarc.
şi l'auJ Mihail-Zarnfîra Nĺihail, cu referinţ drcctă la categoria tk imprirnate documente ohciaJe
-
Jn calitate de diorthositor/corecror, neglijent uneori, îi solicităm stimatului cititor cercetător
-
Foi volante (decrete, inştiintări imperiak şi guhcrniale) alc diferitetor reprczentane ale - reiterând rugämintea smeritului monah poet Rafail în Uşa podinţei (Braşo 1 8 1 2)-, de-"a fi
administraţii1ot habsbmgícă (nTransi1vania, intre anii 7O1-1847) i ţaristă (în Basarahia. între crczut şi iertat... <acoło> unde am greşiť', şi, totodată, un îndcmn de principialitate:
anü 1812-1918), au întreit cadrul istoric şi hihliografic al activitäĘii pQlitice oficiate ia rnarerie de “Fii obiectiv: apreciaiă şi critică, corijează şi adaugä
ordo[ianţe administrarivć acte publicc riiediate pc calca tiparului ce intră .uh ncidenţa
-
Autorul arc datońa morală să adrcseze, şi pe accastă calc, gratiwdine şi mulţurniri sincerc
Bibliografki naţionak. acctor instttuţii bihhotecare, pcrsoanc (cercetători 6lologi şi istońci, preoţi, bibhografi, muzeografi
(_) mpreic'nanta si veritabí ă “retittitiO" n plan cultural-roric româncc caľe ctc ucrarťa. şi co1ccţionri) şi, în pecia1. ESD-Bucureşti care ne-au acordat spňjin eficient, cu gencfnzitate
in dou volume: Mrturii româneşti peste hotarc Mică cnciclopedie, eiaborat Acid Vir-!
- şi in mod dczinteresat, atät in cercctarca benedictiiiă privind claborarea, cât şi pentru dobndirea
Cäiidea. a ()ťerit O flQU abordare pri'ind Cunodterca. c'aluarca tiinţi6cá si o repertoricrc a unei sponsorizri consistcnte ce-a asigurat editarea acestor douá lucrári Cartea romnească veche.
bunurilor parrirnoniului culrural national nstr-inat. dar existent în institutii culrnral-ktrkc i dc Studia bibłiołogica şi Bibliografia românească vcche. Additamenta. I ( 1 536- 1830), propusc
cul de peste hotare. O encwlopedie bibliograřică a măriuriilor culturale istoricc uaĘit)[iate care să servc-ască ca noi surse documentare şi utilirare în ccrcctarea cărtii nationalc wchi.
include o scrie dc tpärituri vechi contiruic url cternen ce suplirnenrcaz ai-gurncntaĘia pťivinđ
-
1830), r I-IV Bucureşti, Editura Soccc, 1903-1944. Tipăritiiriłe chirilice sârbc din sec. al XVI-lea in
Bacâru, Filigranele Livia Bacâru Fitigranelc
-
Bibliotęca Acadetniei, in SCB, XII, Bucureşti, 1972.
cărţilor tipärite la Câmpulung în sec. al XVIJI-ĺca, Dogieł, Codex diplomaticus I í2 Matthias DogieL -
in: Studia bibliologica, 111, Bucurcşti, 1969. Codex diplomaticus et Magni Ducatus Litvaniac...,
Badalić, Jugoslavia Badaiić, J., Jugoslavia usque
- Vilnae, t°i I, Pars 1-11, I 758.
ad annum MDC. Bibţiotheca bihĺiographica der Süd DLRO 1900 Dicţionanil literaturii române dc
- -
sławischen Frühdruckc, mit 65 Faksirnilcs, Bíbliotheca la originipâná ta 1900, Bucuţ-cşti, Ed. Acađemiei. 1979.
BihĹio-graphica Aurcliana, 1I, Auttliac Aqucnsís, Librairie Dudaş, CCRV-tumini (CCRV-lumini) F]orian -
românesc la sfârşitul secoluĺui al XVII-lea şi îiceputul culturii roinâneşti în sec. XvIII, E.P.L., Bucureşti,
secolului ał XVIII-tca, Muzeul Brilei, Ed. Istros, Brăila, 1968.
998. Estreicher K. Estreicher, Bibliographia Polska,
-
Carolusdwckcrci Fraokrt am Ma•in, 1948. Hungariae eccłesiaticus ac civilis, vol,X, Buđa, 1843.
Bćnćzit 4,8 Ernile Bénćzit, Dictionnaîrc critique
- Florescu GR Aurelia Florescu, Gravura
- -
et documentaire des peintres, sculptcurs, dessinateurs râmniceană (1705-1827), Ed. Aius, Craiova, 1998.
et graveurs de tous les temps et dc tous les pays, tomes Georgescu, Btaj I. Geurgescu, Tipografia
-
4,8, Paris, 196J-]959. Seminaruhii din Blaj, îo; “Boabc de grâu", 1, Bucureşti,
Bocşan, Contribuţii Nicolac Bocşan, Contribuţii
- 1934;
la bibliograűa titeraturii românc din Banat in epoca Georgescu, Trăsăturile Valentin Al. Georgescu,
-
tuminiĺor, în: “Banatica', Iv Rcşiţa, 1977. Trăsăturile generale şi izvoarele Codului Catimach.
Bodinger, CCRF/3 Marrir Bodíngcr Catalogul
- - Contribuţia lui Vasile Conta la studiuł izvoarelor
cärţilor rare şi prcţioase, vol,3, BCU ‘M,Emincscu", acestui cod, in SRdJ, XiI, 4, 1960.
Iaşi, 1976. Ghinis-Mexas, Eleniki bibl. -I 1).S. Ghinis, VG. -
Mărturii româneşti peste hotare. Mică enciclopedie, transiĺvănenc şi aĺte publicaţii româneşti. Contribuţii
1-11, Bucurei, Ed. Enciclopedică, 1991-1998, la Bibliografia românească veche (1766-1848), I,
Cândea, Raţiunea dominantă Virgil Cândca, - S.S.E, fUiaia Braşov, Bibl. municipal Braşov, 1970
Raţiunea dominantă. Contribuţii ĺa istoria umanis- Kmeneva Guseva J -TN. Kamcneva, A.A. Guseva,
-
mului româncsc, cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979. Ukrainskie knighi kiriĺlovskoj pečati XV-XVIII Vv.
‚1
Katatog izdanij Mokva. 1978, Vv,tisJ ] ( 154 Minea, Dcspre D.Cantemir I. \s'c.t, Dcsprc
- du rnainc Phiłithéc Értide tc xte rraductiosi, n: BOR, LXXVHL 3-4, 1960
poiovina XVII vh Dirnitrie Cantemir. Onul, scriitorul, doni i t' r l ‚ Lt Roniast >sla. ca',X\i I 1 970. Titov, 1924 - l Iv. Tiro Materiali dlja ktoni kni
Kaľataev, Flronolog Ivatt Kaia ac', Hron 1926. Sirnonescu, Cărţi araht-Drs ilnollccss Cărţi noj spravi na Ukra1ni v XVI-XV1Wvko; Ks.v, ł 924
ołoghičeskaa rospi słavjanskih' knig' iapcčatarinvh Mitu, Cărti — Mihai Miw, rat'ri trrhe ripăritede roni;ni în secołui aí K\tII-lca I7O- Tomescu, Calcndarcłc \ l'i lI1ccu. C,ícidarcie
-
kińłĹovskiiti hukvami (149 t 73() Skt Pcrcrhtít. .iprute in (.;aliia i Bucovi fla i [ pc .KI — 30, -
r icr. C.taţwuł cri vcchi roti ntt đin ÇĽCttilL Undoki Hronoo . Hrono
‚zabo. RMK—l—III ‘zą Kł\. ‚\mad J
l - C ĹI1t1! Dinascii 11] P copuł .l
—
Di.chii] epi.copuĺ i daci1ul. Trdicátonjl c.rţilor \roc3. 1991. pečati d491-1864,, l. ML; . i..
i)arrt dc tua1. i S. S5. i9' lNN
::‘ç n ‚.i t 90h Murcşianu. Circutaria c.rii Undołskij. Ocerk . VLU ;: i: ( )čci'k li'j;nio
Siinjiyc. I-,XJV - i'ci in H. Magvar irók.
.
-
Łcgrand. ihł. heii. XV-'XVI 1-2 inii ľgi1 (:rcriłaţia crţii dc łj Râmnic in Banar. ľ)on. russkih bibłiografij Mot,i.
E[ctć ćs munkii. vo. l.XIV Bua',cçt, 1 89- 1 t)14 . l.
-
.
it'íiogravhi heikniue ou t.cscription rakonnć des tipărituri româncri Jiccunoscttte. 11: MB. \\]. - ‘). Ursu. Tcodosic \şţenttinţll Ĺ':;s. ĺ,đosic
..
-
- -
Lcrand, }ibt. hcJI. XVII1 -4 - r.m[ i.cranđ, .Srpska bibliograja (1741-) 867, Bc:-.ti . :ira, Gravorii in lcrnn de Błaj ( rSO-1830), 11.
cu,.infl, i. in ‘Cronici", \Jii, 2 82 lai, 6 .
Bibliogiaphic hcl kn iquc au XVI I — sicclc, r ic l Pa[rnieri - A. Palrnieri. Thologie dnnriqtic (ravorii Ioanichic Endrćdi şi Saiictut tipograf. sr'
-
-
s.,
I'. P,u'i:. l8$-1'03. orthodoxc, wrnc 1. F Mcflc. l 9 l 1 ‘u]tipa XIIL 1[ia L9'.
- A Buđai F.i'c :‘c' A lsdai Evtcni
-
Łcgrandxvll.4 — Picot - EJtik l'ics .? crc Muv:i Panaitescu, Petru ĺovił. 19 16 — Pç r I'- i:1; Tatai-Balt. Graorii Blaj - 1H.a - (. ‘Fatai Btit. . inđa ronin Kidv.n .i -;ak dokt,'cnrumai
Bihliogtaphie des uuvragcs puhlk par Petru Movilă şi români i, n : Ľ P P.I l1 c- Ik ru - r
Gr3vori n icrnn dc la BIa ( V50- l83Ü', 1iI!. (I.'848). hd.rt':r.
Picrre Vii En: ‘:d. FnH łihliograpbic \Iovil. Srudii. Ed iniir du -t . ţ vui i M.
Gravorul Pcrru Papavici tipograf Rârnniceanut, n: \ircss, flKU I-IH - -... . ‘rsc hih]iografia
hlnique ni XVII -c sicck, . IV ] 896. r 104- ĺ. Szćk& Buc.. Ed. cncicL l96 \: 19T. wmâno-ungar (1473- -IJ1. ;uu:-,r Ed
Papadopouius. HeIL bib[. 1—11, ll'cciu.1 1 -
Gravorii B]aj - W - C T-r P.ikt. C.uzca r1n:acaü,; 1 1- 195
icrand Petir. Pcrnot. Bihł. IIcH XVIIII-2 - PapaJ2ouk. }łciciiii ‘irph L4.ň_ • ..
Cravorii in iemn d la Błaj ( L7SO-1830). IV Grauri Zapasko—Is acvitE J J 1 — J : n; ĺ:o : s í;i't
—
s1.it Pcţn. i-hhct Pcrnt,r Bibłio 11, Arhcna, 1984 rrbuite rvoruł u i [) i ;i i tric Fin [a, fl p[ um X 1. i, Pmjatkš ksiik- ct n :-rcc t a.
graphic nc'łknique nu descri ptioo raisnnnćc des P;i.cu, CRV — Sihiu C. Fcu, Cartca rolisc -i:i.'t, ]9:u_li)54
nuvrge pubtis par dc grec au XVHI'&mc sicle, eche in Bibliotcca Brukentha], Sihiu, 196 Tatai-Batt'ă, Gra'orii laj - V - C. Tarai Balt. Zernova - Karnenna - \ . ‘ĺiis:-.a, -r ;s-ni
r l JL Parts, 1928. Pavel, Adăugiri - Eugcn Pavcl Cátcvj aJiugiri ; Gravorii în lernn dc la B1a (1750-1830), V. Gravori neva, Svodnyj Katalog rul Knithi Kirri]ovsko1
Lungu, Şcola Ardeleană - I- Lunji. Şcoal prccizări ta Bibliograta româneacă vec1c. iil: ( crcct.ii i gravuri în discuţic. in: ‘;\plJhlmXXII, 1985 pečati XVIII veka, Mo,h'j. l6N.
Ardeleanä, Ed. Minca, Bucurcşri. ctl l97 cđil, Ed. dc lingvisrică, Cłuj, an XX 2, 1 980 Theodorescu, Circuhnia trţii - Bi.rhu T]icodorecu, Zródla dziejówc, X Ai. ‘la! 1 vi;'. rnv wo] oskie
VitruI Bucurcşti, 1995 Petrik, Mag. bibL (M.B.) I-IV ;t-i Prrrik,- Circułaţia vcchii cărţi, in. BOR. 196) za Jagictlono Akta i listv, sn: Z.ró;Jt ttcjwe, t.X,
Lupan Haţcganu, CVR Muz. Unirii i-V Dona
-
- - Magyaország bib1iogrphiája (1712- 8(, 1-J ľhcodorceu, RpettoriuI - lrbu Theodorcscu, Wtnzawa, 1878
Lupan, Lucia l Iaeg.utu. Cartca vcche romneasc ín Budapcst 1880-1888, 1890 1892. Repcrtoriul cărţii roniâneşti vechi (1508-1830), in
Muzeul Unirii, I-V in “pulum", vo X111-XV II Alba Petrov, flirjuk, Zolotarj - 5.0. Ikrrţn i Bi rjuk,
Iulia, 1974 1979. T.P Zolotarj, Slavenskic kiighi kiriĺlovskoj pečati XV
Lupcmu, Xilografii AI.Lupeanu Mdin. Xiłografli
-
- XVIIJ vckov..., Kic; 1958.
dc ła Blaj (1750-1800), Blaj, 1929 Protopopescu, Contribuţii 1 .ucia Prropopecu,
-
Malvy Viłkr Anwinc Ma1v Marccl Viłłer, La Contribuţii la istoria invăţământuhti ctin Transilvania
Confcssion orthodoxc de Pierre Moghila, rnćtropolite (1774-1805) E.D.P., Bucureşti, 1966,
dc Kicv ( 633-1 646), Tcxte larin incdit în: “OrknÉaHa Răduţiu-Gyćmánt, Reperoriuł Aucc[ Rđuriu,
-
Christiana", n oł. X, num. 39 ocroh ri ct đtccrnhri Ladisłau Gymnt Repertoriul acrelor otici;c privind
1927, P-i, 1927
B. PER[ODIGE
Transitvania, tipărite în łirnba română ( l 7() l - I 84,
Mazilu, Ritind iteratura româiit vcche I Dasi Bibliografe, Ed. Şr cncscĘ Buc. 198)
AII N C nuau l is r tu rulu de is torie ALII. — Anuarui de i n', -t1c:t ‘i i c bterara,
l Ioitt Mailu, Recitind literarura rçmâná vełic 1. RMNy - I Rći Magyarországi nvornt,trvnvok
—
Mrza, Tipografla ic ła Alha JuliaEva ŁđcţcaJl dc isroric Gaiatt, ‘alari, Ď80. 985 AARMSI, . I
‚ 111 \n.ck \c.ictcmtci
- ASUJ Ąnalcic iitic ‚đc
- ‘ svrais la'i.
‘
i tci ria tipan kii rornânesc. Tipgrai .i dc ia AIb Râp, Decrete i că-ţi didat-ricc - ĺ}m R.' ..i ic c'u iic.vc_ tria Iĺ—!H. BBR. JCtItIL1 lţc_ti
—
iti[ 1 7—iO2}& I.u. Situ. 19°S Dccrctc ş äní didactic iniprinątc pn Ľru n v.t ţur_ri —l i953.
Nĺcdakovi. Grażika Du Grafik. rnruł din Tra ilvai Banar 171-1822'i, -r AJ.ESEE — lci:: đ. - 1un Intcrnationa!c Bibiioteca B iocca. ‘i;tnn đt h;Lrc
-
rpka srampanih knjg XV-XVIU vck, BCOiÍaLL ‘ctsa' 16-17. Dc:L I2-°83. ii' 5ud—Fs F' :L1c.:1 ric;iC. cor:omie'. 5uiimcit al r i'rc ţ'.trns'
95 Sinicdrea. Fflotei Tir Süncti S.:tt:
.
v,
—
lucarc St.
-
195g. J.948.
Ra La Roumatte d'aujourd'hui, Bucarest.
—
ST Studii tcologice, Bucureti.
—
Bucureşń, 1982-1983.
C. MTE ABREVIERI
BAR Bihiiotcca Acadernici Romnc
-
r. rectç)
I3NR Biblioteca aţiona[ă a Romniei v.—verso
f- fila
X. iIoravur
-
[1 baie nenurnerotat
-
aproxirn a tn'
il. iluStraie
poiţia bibtiograŕici ce indică un coligat
—
P. -
p. - pagii1
SECOLUŁ XVI
C. Tbte religioase. 1. Pripealele lui Filotei monahul «cca, 1400J418); Şt. Bârsănescu, Fl.
Bârsänescu, Dicţionar cronologic. Educaţia, învăţământul, gândirea pedagogică din
România, Edit. şt. şi encicl., Buc., 1978, p. 17; R. Şuiu, Filotei monahul (Fişă
biohihliograftcă) în DŁRO 1900, Ed. Acad., Buc., 1979, p. 356; M. Bordcianu, P
Vladco\schi Învăţământul românesc în date, Ed. Junimea, Iai, 1979, p. 13.
łfl f()li(), [432 f., 26,5 x8,4 cw; tipar negru şi chinovar; text dispus pe două coloanc;
32-38 rânduri; 54 caiete d [8} f. fiecare, signaturi aplicate în paitea de jos a primelor
patru ftle, cu nuwerotaţia chiritică pe centru, iar în partea dreaptă litere gotice:
caietul 1: i aii, aiii, aiiii (Obs. în acest caict signatura ftind altfel decât ceklatte),
iar cete patru ftte cu pagina ră numerotare şi Iitere, numai pe versof. [8],în rnij()c, apare
numeraţia A ; caietul 2: Bb,Bbii, Bbiii, Bbiiii etc.; caiemł 54: Nee,Neeii, Nceíii f.
(lipsă) şi pe veťso f. [1 N
Cuprins: f. [1 l “Predoslovie" f. [2] până Ia f. [5] düi caietut 54, texrut “Slujhelor",
- -
norninalizate ś dispuse pe luni, începid cu septemhrie; caierul 54, f. [5: “Pashalia Iui
17
r—
( ‘hjri Fijoz tú1". iíi Xhlicc caictui 54 t [óv] - E 7 : (u-ânt íitc"; 1im 3 (:.R. Ifl - 14815() i• excrnpĹare incornplcrc); Muzcuł Schcii aovulu ][howc'a :‚
ĺ.286: “Intüupinarea Magyarirók, Eietcës munldi, voi, LX, Budapcst, 1903, p.72; Vezi rcpuhticarca piaŕüriJor
Ioaii şi Grigore" 6,7 x 5,7 crn) (Medaković, pĹ XUX, 1); 22
scuise de r Oahus pentru Erasmus, în Arnold ipovi, Olh MikIós Icvetczsc, în:
Domnului" (7,2 x 6,6 cm) (Medaković, pl. XLIX, 2); 23) f. [304v1, [343' J, [416 : “SŁ
“Monurnenta Hungariae Historica", I osztáli, Okmánvtár, XXX kötet, Budapcst, 1 876;
Ioan Botejărot-ul" (6,6 x 5,8 cm) (Medaković, p1, Ł, 1. Inscripţie slavo-sârbă; “Poctţi-vă
7ľ]
“Buna Vsrire" (Medković, rriduccrea ín românćte, în Stcfin Bezdcchî, Nicolaus Olahus, prirnul umanist de origine
fraţilor c e apropic ntâmpinai-ea Dornnului"); 24) f. {31
n)uianá. Eđiwra RAM. Aninoasa - (iorj, 1939; icoĺaus QLihus. “Dacá nurniiilor noastre
p[. L, 2 \zi i ín Sborniceie ‘eneticne. 1536. 1547, 1560. 1566:. 25i t [323 : “Sť. nu.critrum'. jn
voi da eu nume romane." Comcntariu dc Curneliu Aihu n
Xlarc muccnic Sf. Gheorghc" (9J x 6.5 crn (Medaković, pl. Ll. 1 ; 26 ŕ [340 :
.
pl. JXXXL 2; 32 f. [409: ‘Morrnirea M. Domnului" (6.8 x 6.7 Icxuu( PripcaĹd H arc acclaşi titu c'a la cđ. I. Tipărrura, un coligai cđironai: in -
LPV 2).
dc 311 f
Exenipłare existente: OsrerreicĹiische Nationat -- Bibli()thek (Austna); Bihlioteca
Bibł.: Karataev, Hronolog. rospis, poz. - 31, p. 7; Idern, Opisanie: - I, 1883, p.
‘Jaţionah Belgrad; Bib1iotec Novi Sad; Bibliotcca Prof Aieksa Ivić Iugoslavia; Bibioreca 1 1 7; T Simedrea, Les “Prpěla"..., p. 94; S. Teodor, Pripealele rnonahului Filotei de
Sjltkov - Skt Pctcrsburg Biblíoteca Naţionaia IKev; B.A.R., cotele: C. R. iII - 158028; La Cozia. ín MO. \‘I. 4-6, 1954. p. 184; DIRO 1900. p. 19
-
19
r
5 BIBLIA. N.T. ČETVEROBLOGOVESTIE /Tetraevangheliar, Bctgrad, 1 52 rn in caictuJ 1 3, f. 5 ; Evanghelia dup Łuca. începc in c3ictui 1 3, E [ 8 [‘ i c
auut 4, dm porunca cncjzuhii Radš Diniirrovič i continuată dUpa dccc. Ăe cărrc -mină in cacrul 20. ť. E'anghcIta dup Ĺoan inccpe e [a cu %i'awra l l. e
Trojan GunduHč ditt Drthrovnik], ripograf: ierornonahul Mardarie din miiirea Mťkšina, mină in cactul 25. \‘ero f. 8].
slavo srb.
-
I.a t'ăritul cárţii, pe 2 p. : “Postťată", in care aparc colofonul.
in toho, 2 12] t. hârrie cu fUigrană: ancor in ccrc cu o stca deasupra, 285 x 19 cm, I)c mcntionat. ťaprnl c eđitia Evangheliaruliü. Beigrad. 1552. a utih'.ar ca modcl.
24 rănduri pc pagin.. tipar negru şi roşu chtnovar, năltimea a zecc rtnduri tltnt dc 103 ccea cť prfl'CtC rexwl cu r)rwgraftc rnodihcari ii1S Şi oťflamcntica. edĘia voitî a
mm; ignauri. jos, n drcapra, la ccle 27 caiee caicrul I: f,, din carc nurnai f. 1 jihă, E-iigliclicwlu mprimat b Dcalu, 1 5 12.
[3] f. cu signaturilc: şi 2] f. fră signaruri. Bibt: 1. Karataev, Opisanie I, poz. 41, p. 117 J20 (Posďarť' p. 119 t20); 1.
-
-
Caierul 2 26 au fiecare [81 f, din care numai primele [4] f., cu sigiiarurilc:
-
Karatae Hronolog. nr. 32 Karatae\ Opisanie, nr. 34; UndoIsk, Očerk, nr36, col. 8;
iar celelaltc [1 f. ră signaturi; nutnai pe rccto f. [8] tîgureazá: etc. Medaković, p. 227 229 (p1. CXIŢI 2, CXIţ2; CXII72; CXIIIţ1 -2; Dć1nén\ Tipărituri
- -
Caierul 27 aťe [61 f, din care {3] f. CU signaturile: şi l] Ł chirilice, p. 58; Badalić, op. cit., nt 59, p. 60; P Păltănea, Un exemplar al evatighelianilui
ră signaturi. sârbesc de la Belgrad ła Bibttoteca “V. A. Urechia" din Galaţi, în: “Bibtioteca".
Tiparul negru şi roşu (chinovar) Unełe dinrrc ir1uri ate capitolelor şí uneie niţiaJe suplinicnt al rcvistci Îndrumătonil culturai, Bulctin de bibliotecononiie, 2, 1978, p.
iiiir tipărite cu chinovar. 4í)-41, cora: CRV IV 1, exernpiar incornpkt'.
-
Ornanientkä ( xiloravuri)
I. Frontipicii: Frontispiciu1 reprezentiid"Srcrna Tării Roniăn<zti": xiloclieu idennc 6. [1485 septenibrie 15, Co1oncca. JURAMENTUM FIDEŁITATIS
ca cet din Evnghclic, Dcalu, 1512 (dimenshmi 9.7 x 11,5 cm; L. Dmćn op. cit., CASIMIRO REGI POLONIAF A STEPHANO PALATINO MOLDAVIAE
menţionea7: 125 x 140 rnm. (subl. ns.): un vukur unicefal cu capul onentat spre spare. CUM CONSILIARIIS MOLDAVIAE Coiomiae praestitwn die 15 sept. 1485].
cu aripilc desfăcute. tinând in cioc crucea i având pe fancuri doi copacci, inaintea textuJu PRZYLUSKI, LEGES ET STAT[JTA AC PRIVILEGIA REGNI POLONIAE.
E'angheliilor, f. 1} 9,7x 11,5 crn), f. [6r} (11,5 x9,7cm), f. [ó2 (13,3 x 7,7cm,.
- - -
Cracoviac 1 5 5 3, latină.
f. [65r} (11,5 x 9,7 cm), f.[102r] (11,5 x 9,7 ctii).
- - Bäil: B.Ľ Haşdeu, PrilLlsius, Leges seu statuta ac Privilegia Regni Poloniac, l 553,
Ła Evanghe[ia după ioan Ł [159r} (11,5 x 9,7 cm), această stemă nu sc află.
- -
ín ‘Arhiva istorică a Roniniei", I, 2 (1865), p 23-76; Dan Râpă, Additamenta
rărnânând Ioc alh (vezi Medaković, oP. cit., p. 228, pt. cxiii, 2), deasupra, în centru, se bibliographica IV pI83.
-
atlă crucca f1anctă de monograma “Is. Hs" (vezi Medaković, oP. cit., p228, pl. CX,1;
CXII,1; CXI,2). 7. (OLAHUS, Nicołaus], 1. BREVIARIUM SECUNDUM USUM AJae
-
Aceeaşi ornamentică sc aflá şi in Evanghelia după Matei, dať înainte de Predoslovk; et Metropolitanae ecclesiae Strigoniensis, in promotionem divini cultus (et) ministerij,
in aceeaşi Evangheiie se afă o foaie despărţitoare, cu muttc furi, în care domin semnul denuo impensis Rev.(erendissimi) D(omi)ni Nicolai Olabi, eiusdem Ecclcsiae
crucii sus, n rnijloc, avánd pe flaiicuri monograrna “Is. Hs." Archiepiscopi; 2. [CHRONICON BRE\TE SUAE AETATIS 1464-1558], Pcr
-
Inainre đe ťoik dc titlu alc Evangheliilot după Marcu şi Luca, se atü 2 Łitc Raphaetcm IIoftalter, Vicrm-ae Austriae, Airno MDŁVIII 1558:.
nenumcrotarc cu ťiguri, dc forrnat mai mici, la primul evanghclisr tipať negru, la al Iii 811 [8 15]. f., tipar negru şi roşu, signet.
doilca cvanghelist tipar cu chinovar. Ornamenticä: rcclarne şi initiak irnpodohire cu rou. cu tizuri i ori; porti_eţe
Aite frontispicii (xiioclişee): 1) Ľ [3r] (11,4 x 11,5 cm: cadru parrar rorrnat din
-
ravatc. \‘izncte.
irnperituri; Ífl [flijIOCUI cornpoziçie se aflá o dublâ cruce, avănd deasupťa crucea cu Notá ; Tipáritut-a rcprczwtă un cotigar cditorial, înrnicár cuprinde rexre[L a ctouá
monograrna ‘Is. Hs." (vezi Mcdaković, oP. cit, p. cit., p. 228, pI. CX, 2; 2) f. [99Í] -
pt. CXIVI4 “ir 4,1 x 4.5 cm) f. [I02, f. [2O9 (Medakovié, oP. cit.. pl. CXTTI 1 BiNiowca Muzcului Brukenrhal. Sibiu. 1974, poz. 46. p. 28; dtscurie iti Ioachim Crciun.
b) simpłc: passirn. IncunabuJe şi căfli rare tipärite Îlł Apus ( 142—1600), de autori şi tipografi de Pe
Evanghelia după Matei incepe pe fila 1] din caiewl 2, cu signawra B i se erminâ in tcritoriul ţärii noastre, in: “Srudia bibliologica," vol. I[I. Bucureri, 1969. 1 t 54
caietul 8. pc verso f. [3]; Evanghelia dupá Marcu incepe 1a cu signatura OIHI si e .
Umaniswl icobus Olahus..., editie I. S. Firu, t.C. Alhu. Ed. Şt.. Buçurcri. 1968. p. 73.
20 21
r—
8. [OLAHUS, NicoLaus], INSTRUCTĺO PASTQ4jJs AD CLERUM., BibL: J.Sziniwci, op. cit. vol.IX, 1903, col. 1270i271; Szabá, K.M.K. 111-484,
p144-145; D.Nägkr, op.cit., poz.52, p29-3O (noreazä la paginatie 31E
ĺrnaviae, 1 56(), latină. + 37t'+
BibL J.Szinnyci, op. cit., vol.IX. 1903, coi. 1271; 1. Crăciun, Incunahulc i cäťi J3f + 143E (?)); Umanistul Nicolaus Ołahus.... cdiçie I. S, Fitu i C. AIhu, Edir. Sr.,
rare.., p. 54; Umanistul Nicoaus Olahus edic I. S. Firu şi ( Athu, Edir. t,, Buctircti,
...‚
Bucureti, 968, p. 144-145, hcsimijul foii de tirlu.
1968. p.264.
12. FILOTEI, monahul, PRIPEALELE, in:
9. [OLAHUS. Nicolaus], ORDO et RITVS Sanctae Metropolitanae, Ecclcsiae SBORNIC ia'on. Sas-Scheş. ripografŞerb'an Coresi. 1580, p 262 263'. rcdactie
-
Strigonien(sis) quibus Parochi (et) aHj animarurn Pastorcs în Ecciesijs suis uti dchent,
lavoii, cdiçia a ĺ[I-a cronologtcá; ed. I româneas&i).
Vicnnae Aisrriae, ln Acciibus Cotcgij Caesarei, Societans 1csu, Anno MDLX 560).
Larelaţiadin BRV I 28,p. 8I-85 IV, p. 173, trcbuiesăsc menţonciecătipăriruia
-
latiná. -
Sbornic COflStiWiC Ufl c()tigat cdironat, care COflÇiflC îri paginaţia contifluă (Ĺ 262 263),
In 40, [76]f. ; signaruri A V; calcndar 3 coli-in f()lio (=[12] f. )
-
-
-
Notä: Pornctul luj Nicotaus Olahus este gravat dc Łautensackjános Sehaid; in cxcrgă: tcxtul slavon at Pripealc[or ui Filotei, ediĘia princep rornânească,
LI.
fTrits R D Nioh OlIi Archtcpt F Corniti Perptrw Sn iinni n Pm in řhN. T Simedre. Łes “Pripeła"..., p. 194
ria c Summi Secretarii ct Cancellarii Regii in Hungaria cĹc Anno Actarís Suac Noá: Propun[n rnođiftcaiea porului din BRV 1-IV, jstft[:
BibĹ: Szaho R.M,K. 111-474. p. 141. 28, L IV 1. SBORNIC slavon; 2. [FILOTEI, monahufl.. PRIPEAŁELE,
-
- -
Cuprins : Foaia de tirlu; Ad tectorem; portrerul xilograftar al tuí N. Otahus [i stcma Notă : Lucrarea Iui A. Bonftnius, Rerum Ungaricarum, ediĘie I. Samhucus,
familiei sale (gravuri de Hühschmann Donár); (in cxergă “Efftgies R. D. Nicolai Olahi coflstiWic un coligat cditorial. întrucât cuprinde în paginaţia (f. 862-890), opera lui N,
Arcbcpi : et Con]jtis Pcrpervi Strionicn. Primatiç Leari Nari. ac S\mnli Secietarii cr Olahus.Ati]a. lucrare istoťicá, scris încá din anul 1536. pe cnd accsta se afh la Bruxelles.
Cancc!Lirii Regii (n Hungaria ec.Atmo Aeraris Suae I_XV1I Tcxtul imprimat at lucrăiu ‘ŞA1a" reprezint editia princeps. Tipáritura \uiunt: lfl -
lncipit: E dc rirlu; Ad lccrorem; nomma sanctorum, index ( =! 7J t. ; purtrctul Iui 14. [PETRU CERCEL] INNO A DIO, în:
-fl 23
Ré congitinta con le Lettere; 11. Del Prencipe della Vällacchia maggiore; IJL.., In 15. FILOTEI, monahul, PRIPEALA PRAZDNIKOM'...în:
Veneţia, Presso Gio. Antonio Bcrrano. MDLXXXVI (1586), Ad instantia di Piero Tmi, PSALTIRs VOZSLJADOVANIEMJBIBLIE.PSALTIRE... VILNA, 1586, p.
Lihraro in MiLano: [Dialogo secondo “Del Prencipe della Valţacchia maggiore.
-
261, Tipografa Mamonicei, ediçia a IV-a slavă.
Cavalier Guazzo et Francesco Pugidla"],f. 25v-26 italiană. Tipăritura, un c()ligat editoriat: in 4°, de [12] f. + 284 p. ± 75 f.
-
Noră: Lucrarea editară de Stefano Guazzo, Diat()ghi piacevoli (votum in 8 cu Bibl. Karataev, Hronolog. rospis., poz. 93, p. 16; ldcrn, Opisanie... 0i. 1 15, p.
paginaçia de [ 14] f. +203 f., texrul în redacçie itatianä), conţine in structura rcmaticä la 234 235; T. Simcdťea, Pripealele monahului Fi1otei de la Cozia, p. 184; T Simedrca,
-
f. 14r-30v; “Dialogo secondo “Del Prencipe della Vallacchia maggiore. Cavalier Les “Pripěla"... p. 194, precizează că “textul Pripealei nu este intirulat individualizar, ci
Guazzo et Francesco Pugiella", convorbire realizată de autor, cavalerul Sr. Gujzzo şi Fť. ca generic figurează Psairnii ateşi ai lui Nikifor Vlcrnmides, alăruri de alte Pripealc, darorate
Pugietta, p()et toscan, sfetnic temporar şi arnic ał fostului d()mn muntean Perru Cerccl. lui Macarie".
Din ampta discuţie relatată, rciese clar preçuirea alcasä de caťe s-a bucurat prinçu[
Petru Cercel, intelecrual urnanist recunoscut în epocă, care a dovedit şi catităĘi reate de 16. [PETRU CERCEL], INNO A DIO, în:
poet înzesrrat. GUAZZO, Stefo, DIALOGHI PIACEVOLI, Del Sig. Stefano Guazzo. DaHa
In cadrul “dialogului" amintit, la fHa 25v-26v; FL Pugietla consemnă () paginä ctłi famigliare Lettione potranno non solo gli Huomini, má ancora le Donne
encomiastă, în rnodalitate imprirnată -însemnată moştenire cultural-lirerarä ce nc aparţine raccogliere divcrsi frutti morali, et spirimali. Nelli quali si tratta: 1. DeHa Prudenza
de ta ilustrul voievod valah, acel fainus şi adrnirabil poem “elogiu al divinităţii" “Inno a del Ré congiunta con le Lettere ; 2. Del principe della Vallacchia maggiore; 3. Del
Dio", atcătuit din 82 dc versuťi, în “avântate terţine italien&'. Giudice in Piacenza, 1 587, Ad instantia di Pietro Tini, Libraro in Milano, con Licenza
..‚
“INNO A DIO": dci Superiori [“Del Prencipe della Valtachia Maggiore" ţ Dial()g() secondo. Cavalier
Incipit: (f. 25v) Ktitrare pagină) [Del Prencipe. Capitolo del Prencipe di Vallacchia] Guazzo er Franc. Pugiel(1)a], p. 73-75, italianä.
Potentissirno Dio del Somrno et imo,fľu che creast il ciel, ta terra, e't marc,7Gli Notă: Volumul Iui Stefano Guazzo, ediçia Piacenza, 1587, esre in-8° mic, [l f. +
angeti de la luce, et l'huoin di lirno.ŢJÜ che nel ventre verginc incarnarcĺPer noi volesti J f.+ 586 p. + [22] f. (sumar); signaturi A R4 Poernui “Inno a Di()", datoťat lui
- .
Tipărirura tui St. Guazzo, Dialoghi piacevoli, \7eneţia, 1586, se aHă în colectiitc 199 133.
B.AR., cota II 41.081; BN.R., Colecţii specia[c, XVJ7H-102.
-
Bibł.; Reproduccrea versurilor italiene ale poemutui în Gr. Tocitescu, Petru Cercel, 17. {PETRU CERCEL], INNO A DIO, în:
în “Cotumna luiTřaian", V, 1 878, p. 58, şi fťagmcntar, dc Ramiro Orriz, în “Per la storia GUAZZO, Stefano, DIAIŻOGHI PIACEVOLI del Sig. Stefano Guazzo -
dełla cultura italiana in Romania", Bucureşti, 1918, p, 161-162; Nelli qua1i si tratta : 1. DeHa Prudenza del Rě congiunta con le Lettere ; 2. Deł
1)iscuçie asupra pocmului şi tťaducerea integrală a poernutui: AŁ Ciorănescu, Prencipe della Va1lacchia maggiore ; 3. Del Giudice.; In Veneţia, MI)XC ( 1 590),
Rugăciunea lui Petru Cercel, în “Revista fuiidaçülor regale", an 11, nr. 9, 1935, p. 650- Apprcsso Franccsco de Franceschi Senese, p. 87-89, italiană.
666 (ta p. 664-666: traduccrea poernului (intitulată, n.n.): „Rugăciunca Domnului Notă: Lucrarea lui S. Guazzo, “Dia1oghi piacevo1i" în redacçic ita1ian, esre un
muntean". volum de formar in 8 rnic, de [1]f., + [5}f. + [1]f. + [15 f.+ lf. alhă + 706 p.; signaturi
-
Discuçie în caťe se pledează deschis pcnrru reconsiderarea în ptan tirerar a lui Petru al xx4;
-
Cercet şi restituirca sa cutturii naţionate, îii arricolele sernnatc dc: Pimen Constantinescu, Txrnt imnului, în lucrarea menţionară, reprezinră ediçia a III-a italiană. El se află
Un uţuanista romeno del'500 in italiano, în volumul “Acrele celui de al XII-lea Congťes inscrar de la p. 87 89 în capirolut “Dialogo secondo>: “Del Prencipe dctla V.iHacchia
-
inteťnaçional dc ting-visricä şi filologic romanică, vol. 11, Edit. Acad., Buc., 197L p. 35- Maggiore. Cavalier (;uazz() et Francesco PugieUa" (p. 48-107), înccpând cu iniçiala „P".
140; Idern, Petru Cerceł umanist român şi poet, în Tťansitvania", S. N., Sibiu, an. VI
-
Excmplať al ripăriturii ta: B.N.R., Fond colecçii speciale, I, XVI7I- 123, inv 282 552.
(LXXXIII), nr. 10, 1977, p. 38-39; G.Nisto Pentru o mai dreaptă considerare, în
“Třansilvania", S. N. ...‚ni 10, 1977, p. 38 ; vczi şi fişa sintetică biohihtiografică rcdactată 18. {1485 septembrie 15, Colomeea. HOMAGIUM CUM JURAMENTUM
de Rodica Şuiu, Petru Cerceł, în Dictionarul lirerarurii ťornâne de la ongiw până la FIDELITATIS CASIMIRO REGI POLONIAE ET SUCCESORJBUS EJUS
1900, Edirura Academiei, Bucureşri, 1979, p. 680 (cu facsimil). REGNOQUE POLONIAE A STEPHANO VOIEVODA MOLDAWAE CUM
Alte ťeferinçe privind sublinicrea personaliräţii voicvodului Petru Cercel, n: rcfan CONSILIARIIS MOLDAVIAE COLOMIAE praestitmu die 15 sept. 1485, în:
Pascu, Petni Cercel şi Ţara Românească, la sfârşitul secolului al XVI-łea, Ctuj Sihiu, -
przyrodzonyrn á barzo snádnym nowo zebránne, w Krakowie, w Drukárni Lázrzowév, rornânesc. Ediţic íngrijită de Şerhan Papacosrea,Ed. St. encicl, Buc., 1984, p. 312-313;
Roku [15941, p. 1223, tatină. Frvdcrik Papéc, Akta Atexandra (1501.1506), Cracovia, Buc. J927-1928, p. 451; C.
Un exemplar din Culegerea de documenre diplomatice “Stamta y metrika"ţSi.atute Racoviţă, În jurul ştirilor despre cele mai vechi urme de limbă română. în: RIR. X
şi acrc pnvuid pnvikgiile Coroanei! a lui S. Sarnicki (Sarnicius), ín redacţic
tiii şi
‚
194O. p. 376-379; I Const Cliitiniia, Cele mai vechi urme de timba rornânească. ín
potüii sc atiX iri B.A.R., cora 1W502664. RrnJavica. I. l. Pnuc. 1948, p 122-126; crban Papacorca. Domii autoiitar,
Reprczintî textele celor dou formule ale Omagiutui (Juramâin dc credwu đcpus diplomat iscusit, in: MI., \. 4 februarie 1971. p. 55-56; Idern. Tntatele Tárii
dc tefn < <ccl Mare> >‚ Domnul Moklovei şi de rnarii boieri, fitá dc uzeranul. Laziniir Rornâneşti i Moldovei cu Irnperiul Otoman în sec. XIV-XVJ: ticţiune politicä şi
al IV-ka, Rcgete Potoniei, la Coĺorneca, 15 septctnhrie 1485. realitate istorică, in volumut: Srat, socierarc, naţíuie. Inrerpreări isrortcc, Coordonarori:
Caractcru[ ťormal al acestui act ce decurge dLi ínsăşi relaţia feudală a epocii, rczidă în . Edroiu, A, Răduţiu, P Teodnr, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 98; St. Andreescu,
faptul că, din anut 1439, Ştefan <<cel Mare>> Vv. s-a eliheiar de orice ubordoiiare fgă
Cronica lui tefa cel Mare şi înţelesurile unei întreruperi, ín: RI'TŁ XXXI, 4, 1983,
dc Polonia. in:
Originalul nianuscri%al ornagiului exist ín Arhiva Regawlui Polouiei, suh cota: p.71-72. \Tezi şi 1. Toderaşcu, Reccnzie 1a lonaşcu-Băihulescu Gheorghe, Reiaţiilc
-
...‚
din anul. 1913 in Arhivele Min. AE Externc alU.R.S.S.Moscova; ocopic tatină riaduccre inscriptio ex vaiachico in ]arinum est". Acest inscris a fost tradus din rornán in atiná.
conremporanä) databil t485 scpternbric 15, se ahă la: Universirarea din Cracovia, Joseph Maćürek, A influençat actul ceh de cancelarie docurnentele inoldveneşti ín a
Biblioreca Jagcttonă, Ms. 1 14. doua juinätate a secolului a1 XV-lea?, în Studii, tüm 21, nr.1, 1968, p. 19; I)an Rpä,
Nu excludetn participarca pisarului polon Jan Lanka, la redactarea acestui docurnenr Additamenta bibliographica-FV, p.l83-l85.
ornagial Kv. discuia în comext la Joseph Macurek).
Rcproduceni textul integral a celor două foťmuk de Omagiu. inverstnd însî Originea
dn lucrarea lui S. Sarnicki, in care, probabii, dispunerea in paginá a Omauu maritor
boieri, inainte de cel al Domnului Motdovei, r indicá raţiunea marii nobilirni p()l()flC. carc
aveaascendenä façă de persoana menarhuJui
Text impri.niat:
[WOLOSKA Y MULTANSKA ZIEMIA. PRZYSIEGA WOŁOSKIEGO
W01EWODY]
I. “Gratiosissirne Rcx, ego oniagiurn pr(a)esto. & iuro ac ctiam promitt() hĹleliter
ine dolo & fraudc, \7crrae Serenitati, successorihusquc sereniari vcstrae Reghus) &
sacr.(a) Coron(ak regni Poloni(a)e, curn omnibus rerńs, Baronibus, & hominihus incis
fidelitarem. esseq(ue); fidelis & obediens Serenitati vesrr(a)e. successorihus & Cown(a:;e
regni. Sic me dcu.s adiuuet, & sancta Cnix'.
11. “Nos Barones VisaHi, & toia terra Moldaui(a)e, pťaestarnus Otiiagium, nostło &
totius cornunitars terrKa)e: Moldaviae nomine, Serenissirno Priiicipi domino Kaziiniro,
BIBLIE V.T. PSALTIRE, Kiev, Łavra Pečerska, 1624, f 429-434, monah 1()sif
Texni, înlucrarea men]ionat, reprezint cdţiaaJV-a italiană. Elsc atä inserjt, la p. Kiri)jovć, sln'ä. eđ. a \-a.
87-89. sub tittul “Capitolo del Prencipe di Valacchia". in cadrut capitouhii Del Tipärirura. un cohgat editoria1 in 4. 24f. ÷ 456 f.
Prencipe della Wllacchia Maggiore. Dialogo secondo. Cavalier Guano e Francesco
-
Bibl. I.N. Saharuva. op. cit. nl-. 209; K3raraex; Hronolog. rospis., poz. 241. p.
PugieJia" p. 48-107). $5; Idcm, Opisanie I, poz. 290, p. 375 376; T. Sirriedrea, Pripealete monahului
Exemplare alc tipriturii, la B.A.R., cota I 142174 B.NR, F()nd Colecţii spcciale,
-
Filotei..., p. 184; Idem, Les “Pripěła".... p. 194, mençionează că editia aceasta repro-
I, XVII7I 656. duce ediţia din Biblie. Psaltire, Vilna, 1586
Texrut puemubi are initiala “P", in cadru ptrat, ornament ftomorfstitizar.
23. [MOVILA, Petru}, APOLLEIA APOLOGHII KNIŽIU DIALEKTON
20. [OLAHUS, Nicolaus], A T J L A, în: ROUSKIM napisanoi polskim zas' ve Lvove drukovânoj Apologia Cärtii dc dialect
BONFINIUS, Antonius, RERUM HVNGAEJCARUM Decades Qintor cum rus cris ín po[onă in ripografa din Ł\.'ovĺ Kicv, Tipografia Łavra Pečersk'a, 1628 august
dimidia: his Joan Sambuci... tertium omnia recognita, emendata et aucta per Ioann. 30) slavonă.
Sambucum, Caesar, Maiest. Consiliarium et historicum. Cum indice copiosissima, in -4°, + 9f.; carre dc polemică teologicä.
Hanoviae (Hanau), Tvpis WccheHaiiis, apud Ctaudium Marnium et haeredes loannk Auhrii. Ornamentică: iniţia]e gr'avate; vignete co]orate.
MDCVI 16O6:, Cum graria et privilegio S. Caes. Maiest. ad decennium. p. 862-890, fI-7 Prefaţä de rnitropohrul Iov Borecki (Bureçki) şi alţi episcopi şi ctcrici priutre
latiná. cJ[c si Petru Movilă) despre fidelitarea lor pentru onodoxic i Ctinru1 lui Io\' Boretki
Texrul lucrării “Atila", rcprezntă ediia exccrpt'at) a II-a, dup cca dc la Francťurt, titpre fapwf că, la Suboruł orrođoxiei din Kiev ( 1628) a tst incriutnară cartea ltii Mctctie
1581 rceditare fidclă a celei Iui I. Sambucus.
- Smotriçki, Apologhia, Lvov, 1628.
Incipit (p. 862) (Textul propriu-zis este plasat după P.(hitip Cal.limachus (=blippo Reprezinră prima carte pe care apare scmnrura lui Perru Movilă.
Buonacors). ATILA) : „NICOLAI OŁAHI, Metrúpolitae Strigoniensis, prirnatis Bibl.: Kararaex 1883-319; Petro; Birjuk, Zolatarj 98. Zapasko Isaević ] 169.
- - - -
stcrna domnească a Ţärii Româneşti; 3-4. herhul Jetira al farnitiei nobiliare polone XVIIĺ4, p.122-l23 (Picot -4); Zapasko Isacvić- 1 -186, p48.
-
Zamoyskv; 5-6. herbul Nowina al familiei nobiliare polone Padniewski; In coţut din
stânga al scutului: coif închis dc cava1et fiind timbrat de rnitra arhirnandritutui M-rii 28. LEJTURGHIARION sI EST' SLUŽEBNIK,' LiturghierĺSlujehnicţ, Kiev,
Lavra Pečerska, având dcdesubt, încrucişate, însemnelc puterii: sabia şi buzduganul; în 7137(1629) apťitie l, Tip. Lavra Pečerska, slavonă; tipografi: Jrasie Zemka {tefan
dreapta sus a scutului: coifînchis de cavalcr fiind timbrat de un Phönix; deasupra scurului, Berânda; gravori: ĹĘ corector: Tarasie Zemka.
în centru: pălăria de ieraťh şi crosa cu panglici în formă de 8 pe f1ancuri. Iniţiatele: in folio, [141f. +l44p. +300p. +[2]f; reprezintă cdiţia a II-a a Liturghierului
PM.B .M.AK.A. H. = Petru Moghile Voevodiču Moldavskih, Arhirnandriru Kievskomu, kievcan (edI, 1620 octombrie).
Lavra Pečerska. Ornamentică: xilogravuri: E dc titlu rccto: poarta ritlului dintr-un ancadrament cu
Bibl.: Kararaev: 1883-326; Petrov, Birjuk, Zo1otai 99; Kameneva Guseva I 51;
- -
coloane şi medalioane: Sf. Perru, Iacov, Vasile cel Mare, Ioan Zlataust, Teodosie, Ant()nic
Zapasko- Isaević-I-171; şi Alexie; Cina cea de taină, Naşterea Maicii Domnului: datare (jos): 1628.
Pentru dcscrierea stcrnei, vezi J.N. Măncscu, Stemele Movileştilor, în: “Arhiva Notă: în coloana I apare în rândul sfinţilor figura lui Petru Mitro(polit); I de titlu
genealogică", III (VIII), 3-4, 1996, p. 321-326; C. Rczachevici, Indigenatul polon o -
verso: Răstignirea, Maica Domnului şi Sf. Evanghelist Ioan; stema lui Petru Movilä (cu
formă însemnată de integrare a nobthnin româneşti în cea europeană în evul mediu, versurile aparţinând lui Taťasic Zemka, corector); alte 16 cadre în text, vignete, finale,
în ‘xhiva genealogică", an III(VIII), nr.3-4, 1997; Idcm, Data naşterii lui Petru Movilă, iniçiate; gravor: LT (foaia de ritlu): Łi
în: M.I., dec. 1 976, p. 14; Idern, Prívilegii de indigcnat polon acordate locuitori1or
Cuprins: f.[2-3]. Prefată de Petru Movilă, arhimandrit la Lavra Pečerska. Ediţic
din Ţările Române, îm Rd.I., 28, 1975, 7, p.1097 (desprc indigenatul polon din 1596 apărută sub hlagosiovenia (aprobarea) rnitropolitului I()v Boreţki al Kievului, a Iui Isaia
ai fraţilor Gheorghe şi Simion Movilă) Kopiiiskt, arhiepiscop de Smolensk şi Cernigov, a lui Isaac Boriskovici, episcop de Luck śi
de Ostrog, a lui Paisie Ippolitovici, episcop dc Helm şi BeIz (text locatizat şi datar în
26. NOMOKANON.../ Nomocanon, Kiev, 7137(1629) ianuarie 1, Tip. Lavra redacrare: M-rea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din Kiev, 21 febr. 1629).
Pečerska, ed. a III-a, slavonă. Tipograf: [Tarasic Zcrnka]; Gravor: L.T. Ín ultimelc lof. liminare se aHă o lungă Prefaçä a ieromonahului Tarasie Zemka,
in -4°, 16p. + i75p., tipar negru-roşu. corector ta tipografie (datare: aprilie 1629).
Ornamentică: F titlu verso: stema Iui Petru Movilă; gravuri: Sfinţii cnezi Vladirnir, Lucrare apreciară în ritualul ortodox şi în istoriografie.
Oleg, Boris, Gleb, Antonie şi Teodosie; veduta bisericii Pečerska; vignete finale, iniţiale, Bibł.: Karataev-1883-336; Legrand XVII/4, p122 (Picot 3); Zapasko-Isaević-I-
-
cadre. 193; G.F.Alferova, în: “Vizantijski Vrernennik", tom 43, Kiev, 1982, p.l85-l87.
Cuprins: Prefaţă (p.3-14 liminare) semnate de Petru Movilă; la p175 o -
binccuvântare a ierornonahului Tarasie Zemka. 29. [BIBŁIE. V.TJ PSALTIR... s' Pesn'nii i Psa1my..ţ [Bibhef Psaltire... cu o
Celelalte două ediçii anrerioare: 1-1620 (Prefaţă a ieromonahului Pamvo Berânda, dc culegere de lmnuri şi Psalmi.../, Kiev, 7137(1629) iunie 28, Tip. Łavra Pečerska, slavonă.
origine română); 11-1624 prin grija ierornonahului Zaharia Kopystenskij, viit()r
-
in -l6°, 4E + 534p.;
arhimandrit la Lavra Pečeťska; tipograf: Tarasie Zemka. Ornamentică: xiiogravură: Adorrnirca Maicii Dornnuiui; stema uminativă a ui
Din această cdiţie introducerea initropolirului Petru Movilă a fost tradusă ad-litreram,
-
- - -
30 31
:r:..
Petru Movilä
f. titlu: stema voievodului Miroii Barnovschi al Moldovei, rudä cu Pctru Movilä; in uncle
Bibl.: Karatae\, 1883-355; Legrand - XVII/4, p125 (Picot-7); Zapasko-Isaević-I-
cxernplare din tirajul I, aceastä stemă este subtituită de cea a lui Petru Movil, fapt care
204; G.Mihăilä, Douä scrieri literare ale lui Petru Movilă adresatc cornpatrioţilor
dovedeşte patrofla)ul editorial al acestuia.
säi, în vol. “Contrihuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi", Rucureşti. Ed.
In Prefaţa cätre cititori a lucrării, carc aparţinc, induhitabil, Iui Petru M\'ilă, C
Mjnerva, 1972, p. 186iS7.
menţiouează sursele utilizate. Octoih, Moscova, 1594, text co]aĘionat cu tCX[CICaItOr
manuscrise, provenind de laM-re Derrnan (1604),un manuscris trirnis de patiiaihulde
33. TRIOD CVITNA [...] TRIPESNEC[...]/ Triod înfloritĺ, Kic Tip. Lavra
Consrantinopot şi un rnanuscris slavon preluat de la M-rea Neamţ, prifl boievul Ignarie Pečerska, 7139(1631) iuiie 1, imprimare finalizată post I dec. 163 (suhl.ns.),
Ponovitec, tritTiis de Miron Barnovschi Vv. (cornanditar parţiat aI tucrării, suhtn.). ucraineană)
Editarea s-a cut sub patronajut direct al lui Petru Movilă1 aflat cu pťobleme hisericeşti, in folio, llf. + 828p. +If.;
în acea perioadă, la LVo\ şi cărwa ît revinc şi meritul de a fi utilizat aceste surse hib[iugraficc Ornanientică: diferită ín tirajul I (pe veťso f.titlu): stema lui Tlioma Zamovsk
documentare, fapt care reflectă acribia şi procedcele de activitate editoriată carc k-j urniärit voievodul Podoliei, viitor aliai at principelui Gaspar Graţiani; tirajui 11: ť. rLr[u verso:
cu perseverenţă. Swma lui Petru Movilă i o epigťamă dedicat()rie în 6 versuri a Jui Tirasic Zeinka. In
Cuprins: texte dedicarorii (ín diversc cxernptare) diii tirajul 1 cu 272 p suir jdicsţte gcncral, ediţia conţine xitogtavuta Răstignirea lui IsHs. şi altc 40 cadrc mici xĹloguavuri;
Iui Atexandru Balahaą Ecatetinei Jarniotinska, tui Moise Movilă V şi lui Miron Barovsch tipar negru-roşu; două tiraje. Gravori: LT, VR, LM.
Vv (în paginile tirninare) ; Cuvánt către ctttor; Viaţa pe scurt a Sf. Ioan Damaschiti 5p. ) Traducere din ib grcacă; reprnduce textul Triodului, Ktcv, 1627, sub Zaliaia
Glasuri 1-8 (p.l-267); Snţiri s Trcrne (p268-272); Canoane[c SF. Fccioarc p273- Kupvstcnski, prcdcceorut iui P. Movită.
347), Cântarea tui Grigorc Sinaiw[ (p.347) Cuprins: Scrisoarc dcđicatorie adrcsarä d Petru Movik [ui Thorna Zamo\skt
Editia Octoihului. Lvo 1630 prezinrä tirajc part daurate t o ralui \. Skoľkij. ‘:cccançebr al Coroanei, ínvătat, cu ťamiha sa. hi care etogiază ;\cadernia atinä i ui
dedicate de acesta lui Alexandru Balahan. Ecarerinei Jarrnotinska. voieozilor \Ioltk)\ci Zarnovslç dc la Zamošč datară 1 dcc. 1631 j; Cuvânt către cititor sernnat tlc Tira%ie
Miron Barno\schi i Mose Movib, prccum i łui Pctru Moviiä. ĺcuika. corectorul lucrării. dat-at 1 aprilie 1631.
Bibl.: Karataev-1883-357, 358; Legranđ. XVII!4. p.i25-i26 Picot-8;; kamcnťva, L'i priiKipal, cditia cuprindc prefata lui P Movilă dedicatä fratelui său Moisc Movilä,
Guse\a I - 59; N. Cartojan, Jstoria litenturii romne vechi, ed. II-a. p. 191 Zapasko
-
Urcat pe tronul Moldovei in aprilie 1630. Panegiricul are o deosebită semnificatic isrOtiCO
Isae\iĆ-I-205; D.H. Maziju. Proza oratoricá in literatura románă veche. 11. p52-83 Ilterarä, fiind considerat de ĽP.Panaitescu, cafiind analog cu Invátăturíle lui Neagoc Basarah
cătrc fiul său Teodosie (P.Pľanaitescu, Petru Movilä, p7).
32 aa
Ornarnentjcă: ancaLţľarnciite; tipai- negru-roşu.
Ornarneatică: f, de titlu veťso: srema iui Pett-u Movilă; iiiiţiaic, ťioate. tipograĺi[ui
ferict ridicjt Opuscul care coifline un Sinodk al Lavrei Pcčerska şi Pomelnicul familiei
Incipit: “Dumnezeu/, Petw Movilă, fiu ai Dornnului Moldo\ei, în rnod ra pcciaL
tat dc Kiç' a Gaiinçi t'omaii Stctan 1 rânda di cchipa edtorialá dc kţ Lara, coçtlL1ţie un Caz di
pc gIorioul tron a[ Mitropo!iei dc Kie rnirropohr ortoclox privitc ‘aluaťe seml)ihcariv intitic't, pentru pdnia Jar, at1m imprinat Sinodic aJ unci
mandrir a Slnrçi
a imrcgii Rusii Ruwo.iei), carh ai SŁ tron al Consaninopokilui, ar il de cátrc refan Beruida,
intrebuinţaţi in aceasrä mari m'änástiri oťtodoxe - cazul Lavrci Pečerska, tedacrar prohab
şi rniracutoaei Lwra Pečerska diri Kiev - diii parrea tipografHor eotar peiitni gcneak)gia
dc tscmenca, uii pomctuic at fhmiiiei acesruia (o întrcgire docurn
mracu1oa Lavra Pcčerska - urnil i fcnent ornazu".
tirłut jmilici Bcnmda, subLi)s. .
Notă: Opucui - panegiric versificat; tahtetă omagiată care expťini, pnn inäi
đe crwrar Bibl.: Zapasku-Iacv-I-237 (excmplar cxistenr ža 1 zeul L\O\'-LCľaUU ;‘.
un sentiiîtent a1urar de eukaie a bucuriei tlin parrea intregii echpc
i instalării ca
rcatizatori tehnici (ttpografi, gravort, corector, pitcar ş.a.) cu ocazia ategerii Domnutui
editori) icprczmr 42. PARA1'HTHIA sireč ut'šitełnvja mo1bv!Ruăciuni de consoiare
inttropolit al Kicąiui... a paurunulw ĺor spirttual Pctru Mo'ilă, Acct ac ate íimpurile. mai alcs in
at pcntril noul i nt srru Dtirnnezeu .. ] i P.F. Maica flom;)utui, Íăcute perrn t
un semnificativ act cultural. prirnul omagiu public la nivel dc imprirn çik)u crcşrim
vrcmuri de tuptă şi de persecuçií rcitgioase, in genetal pentru v[ctoria impära
vrednjcut ieiarh al biserjcii ortodoxe diii di()ceza Kie\ nilor lui Hristos,
ić- asupra wruror duşmanitor Ior, şi în special, în victoria asupra duşrna
Bibl.: Karatae 1883-403; Legrand, XVIIJ4, p.129-130(Picot-'12) Zapasko-Isaev ii aposrolcc ś
cuiaiioť muuirnani. şi, de asci-ncrlea. l t)'acĹtcarea lor impu Biscric
caolice din Orient', Kie\ 1634 sept. 1. Tip l avra Pečerska. çla\'o-u
cra[neană. Graor:
Moysia S.B. (Ştefan Bcrnda).
39. [SLOWTA z tvpographiey Pieczarskiej Zebraae na przyjazdle. Ms. Jo
Tip. L'avra in -4", [5f. -f 114p.
Mohi]v wokwodvv hospodara iiem Moldawskich]ĺCuvânt... Kic 1633, Ornarnentică: ancadrarncnt f dc ridu.
Pečerska, poion. Cuprins: Preŕhç; capirolele “DCSprC vicroria asupra dumanului' p. 1-23.
Desprc
r cu
Opucul versiĹicat compus de upogratii de la Ln'ra Pečerska, care 1-au ažc\wi credinţei
näv'ălirea harbarilor" (p.24-57); “In tinişrea bisericii" (p.58-l12); “I)esprc alianţete
ocazia vizitet ta IKiev a voievodului Pctru Movilă n anul 1633. ortodoxe" (p. 1 1 3- 1 43L
Bibł.: Zapasko-Isaević-I-241 (sernnažare hibliografic). Lucrarea expriină o idee rnanifest din propriul titlu, a auwri[or ci, printre carc.
i,
nthLbirabţl. sc iiu ár, o prio.cipat. dacä nu chiar exc1us noui rntropoIir al Kic\uiu
40. MNEMOZYNE SLAWY PRAC U TRUDOW... POTR MOHILY...Na atoare,
cărturatiil, teologul şi ierarhul Petru Movilă, marcând opţiunea lui pacifîstă, coticih
pozedany onego wiazd do Kiowa od smdentow gymnasium w Bratctwie Kiowskint. ./ in acea crioadá, n cadrul Bisericílor orrodoxe constanrrnopolitane. confřuntar cu
polcmica
Aiiiitnire máreçici, fpteor şi cforturiţor P5. Printe Petru Movihí, fiu a Domnului chgioas ín jui-ul aşa-zisului Catehism Lukarian
Moldovci. mitropolit cüntirmat al Kievului. al Galitiei. exarh al Sf. Tron a Carrca exprirn o pńniă luare de poziţie, în 1634, asupra probternetor de dísputá dii
Constantinopolului [ la intrarea sa n Kiev, din partea studenţilor din girniiaziul tonđat
..
hiscyica ortodoxă, de aplanare a conflictetor cu doctrina calvinä şi cu intrigile iczuitilor,
dc cl în mänästirea din Kiev/, Kiev, 1633, Tip. Lavra Pečerska, poloná.
conríruind un prirn argurncrit pentru poziia naIwIui crarh, conrient LřC DeťCĹłtL
in -4°, 15p. »ibiL
exaccrbrii dispurelor dogrnatice i torodară de rcsponsah1itarea unui dcrners t{c
Ornaienrica: Poarra tirlului: xiiogravuri cu caracter sirnholic i heraidic. solLlţionare a problernei, in spitir couciliawriu, fündameurat şi tranant, hnatízar prorr-o
Opuscut versificat encomiast adresat mitropolitului Petru Movilä de către cei
mărtune de credinçă ortodoxă vjahilă, (sublns.).
unsprezece .tudeni ai Gimnaziuiui din Fria Kiev, un pandanr ornagial al spudeiĺor, Bibł.: Kararaev, 1883-405; Legiand. XVII/4, pi3O-131Picot-l ‘; Zapasko-iacic
ahítura cărttiť'arilor şi ttpograflor diii echipa editoriaiă a Lavrci Pečcrska in ciusrea citorukti 1-245.
Cořegiukii din Kicv.
Tirtul tablcrei panegiric este semnifkati fapt edirorial şi act cultural deosebit. 43 BESEDY SV. MAKARIJA EGHIPETSKAGO/Omiliiic Sf Macarie
Printre sernnatari: Ařexandni Tuškcvici, Iuri Tša, łvan Tša. SarnuH Tia. Adam Tša. Eiprcanulĺ, Kicv, 1634. lip. Lavra Pečersk'a, slavooä
Filon Itcov.çki. Filip Constantinovici, Stepan Bobncvsld. Zahar Bcre2ccki. \ndrei in -4
Grozdzinslu, Vasiti Ustricki. Luct-are puhlicată suh supravegherea sau din ordinui tui P Movilă
Lucrarca a fost rradus în rusă, în periodicul Strannik, fehmarie ] 882. BibĹ: Karat'ae U$3-412; Legrand, XVIW4, p.131(Picot-1ó.
BibL: Estreicher. Bibl. Polska, VIII, p208; Titov, 1924, p24; Icgrand, XV[I4,
p. 130 (Picot-13); Zapasko-Isacvić-I-240. 44. KOSSOV, Silvcster, episcop de Mscila Orszan şi Moghitev: PATERJKON
albo zywoty Ss. Oncow Pieczarskih.../Pateric, Kie\ 1635, Tip. Lavra Peěerska, pok)nă.
41. [SINODIK KIEVO PEČERSKOJ LAVRI [vj skiadaľnika Stefna Bcrvinii in -4, óf. + lSIp. -1- LÓŕ
i iogo rodičiv7Sinodicul Łavrei Kievo-Pcčcrska <şi dc asemcnea poinctnicul lui Stetin Oraamentică: p-aginaţia cu ancadran]enre f. de úrlu verso: srema lui Adam Kisilj
Eerănda t a ruđetor sa1eŢ, Kic I63O-16331, Tp. Lavra Pećerska. ta p. 168 stena lui Petru Movilă; fînale, niţiate.
-
gnceşri, bri;ie şi polonc, p<nnit o editie mai cornplct. S.Knsov a tost Lmul dwue pilnpalii )[iga edJrurial, inrrudt conţinc la t. 221 —224, exwl siavOn a Pripcalcior lui Fikrci,
colaburar(.)rt ai mitroputitutut ktevean. plasar dup. Psalrnii alci ub propriul rirlu “PrpeaIe la sărhüorile dumrwşti i ]a i
BibL: Esrreic[icr, Bibl. Potska, 20, 141; Tito ].924, p525; Lcgrand, XVII1, p. sĽnţii cci \csflţi cu potic[eu Thilotei (sic) rnonahul".
1 32 (Picor- 1 7); Zapasko-Isaevićt250. EdiĘia aceasta a Pripeatelor are ca model Pťipeatele din Biblie. Psakire. Kicv, 1624,
429-434.
45. ANTHOLOGHJA SJREČ' M(O)LJTVY I POUČENJJA DUEPO Aceat tct reediteiză. dup rnodel, aceeai eroarc: “1oleiiiid'. ifl Oc dL
LEZNAJA...:Awohion adică Molirvc şi nvătăuuť... Kc\ 1636 mai 24. iip. l.j\rj \[crnmids'. acceasi" Vetičnaja" a preafericirului Macarie, coauror cu \lcmnide al
Pečcrska, slavoflă(ucraineană). almilor aiei. i pe accei sfinti: Alexej şi Petru đin Moscova, cneazul Vladimir .a.
in -160. 12Ľ +418f. BibL: S. Tcodor T Siiitedrea), Pripeateie monahului Fitotei..., in NĺO, an \l, ni.
()rnamentică: 6] ilt.istraii in text; \ignctc, ini iale, füiale, din care 31 cadrc 4-ö, 1954, p 187-188; Iđem, Les “Pripěła1..., p. 194-195.
xilogravun; ttpar ncgru-ro[u. Norä: propufle[il wodificarea posrutui bíb[iografic din BRV 1 asďeh
Prefaţă, in liniba ucraincan, aparţine tui Petru Mnvilá care se adťesează ckrului 36 - 1.1. BIBLIE.VT PSAŁTIRE; 2. [FILOTHEI monahull, PRIPEALELE,
- -
ortodox: “V-am procurat şi nu voi înceta pânăla inoarte să vă procur cărçi şi profesori". Govora, 1637.
BibL: Karatae\ 1883; Tito 1924, p.3l8-32O; Zapasko-Isaević-J-252.
49. LEITURGHIARION si est' Słužebnik'!Lirurghier-Shijebnic/, Leopol (Liov
46. [BIBLIA N.T.] EVANGHELION [...]! iBihlie Evanglwlicŕ. 1ep[.Tiuv. 1637. Tipografia iui Mihail Stiozka, slavotiă.
7144 l 636) augu 20, Tip. Erăiei Stavropighia M. Domnuiui, slavo-ucrainean. Iipoťaf: in -4. L8.lf. + 241f.
MihaiL Sliozka; gravori: Gheorghe ierodiacon. E.Z. Ornaiiienticä: \‘edută: Biscrica Frätiei; sftnti: Sf.Ioan ZlatausL \lsi[e ccl tarc,
in -folio, 12f. + 412Ľ + 3p. grigore Bogoslovul, Cina cea de tain; vigncte, iniia1e.
Ornamenticä: Poaťta titlulu: ancadťaţnent cu cei parru cvanghchşri şi scene cu iĺigcri, Cuprins: f.3 Prcfaţá.
-
motive florate; frittu verso: stcma lui Proskur Suščanskih ínsoţită de o epigramă; lirere Bibl.: Kararae\ 1883-452; Legrand, XVII!4, p.134(Picor-21); Zapasko-Isaević-I-
iniţiaLe. 258.
Cuprins: Prcfaţa mitropoiiwlui Petru Movilă cătrc Feodor Pr()skur Suščanskih.
f.2-4: Rugciuni către Atotputcrnicul; f.$-7: Capitotcle Evangheliei de Ja Marci 50. [BIRLIE V.T.J PSALTIR/[Bihlie} Psaltireţ, Moghilev, 1637, Tipografia lui
E 1 1- 12: Theohk c. Arhieoiscopul bulgatitor. Prefacá. Spiridon SoboL s1avon (ucraineană).
Bibl.: Karatacv, 1883-438; Legrand,XVIIĺ4. pi32i33(Picot-18; Zapasko-ĺsacvić- in 4, 2Ľ + 167Ľ ÷ [37]f.
1-253. Lucrarc edirată sub b]agoslovenia mitropo1itiiui Petru Mo\-ilä.
BibL: Karatacv, 1883-454; Lcgrand, XVJIJ4, p.I34-l35Picut-22.
47. AKAFISTI USPINNJU BOGOROĐICI, MIKOLAJU...JAcaitclc
Adormiiii Maicii Dontnului, SĽ Nicotac etcJ, Kie\ 1636 nov 8, Tip. Lavra Pcćcrska, 51. [IOAN ĐAMASCHIN], GHISTORIJAaIbo PRLWDIVOE \TYPISANIE
s[avonă, ed. 11, ST. IOANNA DAMASIUNA[...] ŽITII...OTCY VARLAAMA I ÔsAiA..,ŕ Istoria
i 40 4f. + 3()Op au Descricrta veritabib de SĽ Darnaschin. Viaça părinţilor Varlaam şi Ioasaf,.1, Kurcin,
Ornamenticâ: \edută: “Biseríca Lavrei Pečerska-Kicv; f.tittu vero: srem iui Petru 1637 iulic 22, Tipografia local. două tiraje. slavo-rusă.
Movih; 9 xikgra\-uri. ‘ignetc. finate, iniliale; Gravori: LNL TĽ in 4, 12f. ± 363Ľ
Model utilizar: Acatist, Kic\ 1629. Traducere irnhunătAirä din greacă şi slavonä in rus prin gria caiugărilur din
Cuprins: [Cu\ânr pentru cinstinil cititor; Avcrtizarca (Atcntinnarea) cititorului; omunitarca fliăSi!i Kutein; rraducrorul principal (după Picor—20 etc: Arhanasic
p87- 138: \caritu1 ui Is. 1-ţrjsws" (p. l39 caritul Adormirii Ýäsctoarci de
Dumnczcu"; (p219), “Paraclisut Precisrei" (darat 3 august 1636). In ediţie sunt inregrarc, Ornamentică: xitogravurä: SE Varlaam i Ioasaf; îflrr-Ltn riraj ä part, pc vctso Ĺ đe
în plus, după p28i o serie de iugăciuni înainte şi după întpärtăşanie şi alte expticaçii. ritlu: srerna lui Silvesrru Kossov; stema famiiiei Movilă.
Lucrarea conţinc părţi traduse şi îndreptarc de Pctru Movilă. Cuprins: Ľ3. Scris()area dcdicatorie adresată Jui Pctru Movilă de către IoasafPolovko;
Bibł.: Zapasko-Isaević-I-25 i. Predoslovje crre ciritoi.
Bib].: Kararae' 1$83-450 Lerand XVIT!4, p.133-'34 (Picur-2O PPPaiijrcscu
48. FILOTEI, monahul, PRIPEALELE.... íru lntluença operei iui Petru Movilă, arłiiepiscop al Kievuhii, in Principatele Rornânc,
BIBLIE. VT. PSALTIRE, Govora, 1637, slavonă, ediţia a VI-a cronologică, cdiçia in: RP.Panairescu, Petru Movilä, Studii, ed. St.S.Gorovei M.M.SzlçcI\ Bucurcsti.
a II-a romanească). iđ.encid.. 1996. p36-41; Nútcte editorjtor nr.17-19 (ţi.135-136).
38 39
r
l)csprcacLă cditic carc a servir rraducerii n i)inetc. dit aiiu! 1649. dc căuc 55. [KALNOFOJSKI, Athanasius]: TERATOURGHEMA LUBO CUDA ..
Uduktc swrçl au I)aniil Panoneanu[ :. vezi wdiilc: t). l—Ł Mazilu, Varlaam şi Ioasaf. .\irwolu ilitmplatc ín ] nnăsbrea miracuJoa.ci Pcčcrska Kiev. ca i in Sf. Caracomhc...,
-
Istoria unei cárti. Bucurcti. 1981; E.lhrdcanu. Etudcs de Jittérature rournaine et Kicv. Łavra Pcčer5ki. 1638. iolon.
ďcrits laves et grccs des Principautés Rotimaine.ç. Jcideii 1985. p.329-380. 450; i -4, ŕ— 322p.
l).H. \1a'.iu, Viata sfintilorVäriaam si Ioasafin versiunea rornnească a lui ťdrite Ornarnentic: xi!ogra'uri: sterna i arborek ncaloic (cncrrinkih : ttjiU vCV()
Năstuycl. : RIH.. 22. 1973. Y.A Lrsu, Ltn cárrurar putin cunoscut, de la rnijlocul a!tc patru c3drc xiíoratiate pianul ni-rii Pečersk; initale vimcte, finalc.
scc. aI XVII-lca: DaniilAndrean Panoneanul. in: “Ĺr X\i, 432] 23 \rsurilc la rcniă aparin lui Jlia Sviatopolk Čcncrtin.skih.
-
40 41
59. [BIBLIE N.T.] APOSTOL{...], Lvu 1639 iunie 8, Tipografta lui Mihait O partc din exenipbre (un riraj â parr!) va avea Prcfaţá cärre citit()ri de cărrc Mihail
Sliozka. slavonä; tipograf: MStiozka. Sliozka ripograf. În alte exernplare o Prefaţä dedicarä univcrsitarului arhirnandrir Isaia
in k)hO, [27f. ± 244f. 5ţdiatiţki.
Ornanientică: xilugravuri fde titlu rect() ancadrament: fguri de sfinţi; versu f Bibl.: Kararae\ 1883-508; Legrand XV1174, p141 KPicot-31); Zapaskoisaević-1-
rirlu: scrna Iui Petru Movilă însuţiră de versun; veduta: Biserica Fräţiei Lvov; atte 25 de 280,
cadre gravate, inclusiv ate celor patru cvanghctişti. Titlut este urmat de Scrisoarea
tipografutui cărre PMovitá. Gravori: VEZ, Itia (Anagnostc), VĘ ZVE 63. {BIBLIE V.T.] PSALTIR'/ [Bihiiel Psairireţ, Kie 1640 sept. 6, slavonă.
La p.65 (în mijloc): “SLIU[ZKAI". in -4°, [281f. + 456p+l34p.
Cuprins: Prcfaţă (în lh. ucraineaná) cu dcdicaçie P Movilä. Ornainentică: xilogravuri: veduta bisericii Łavrei Pečerska, Irnpärarul Davíd (pS),
Bihl.: Kararae-1883-493; Legrand XVIII74, p.l39ą4O (Picot-29); Zapasko \ignete, iniţiale.
Isaević-I-270. BibL: Kararaev,-1883-509; Łegrand XVIIţ4, p.141 (Picor-32); Zapasko-Isaević-I-
281.
60. OCTOIH sireč OSMOGLASNIKJ Octoih-Osmogtosnic7, Leopol, Lio
64. KALIMON, Iosephus, SOL POST OCCASUM OKIENS AD SPEC
7147(1639) sept. 14; Tip. Bisericii Adormirea Maicii Dornnului, stavonä; ediĘia a II-a
NDUM ORATIONE PROPOSITUS CUM RHETORICUM HORISONTEM
conjată de tipograful Ioau Kunotüvici; gravori: IIia Anagnoste, Gheorghi ierodacon.
IN COLLEGIO SUO KIOVIEN[SI] FERIA II PASCHALI ANNO 1641,
in fotio, 5f. + 353f.
illusrrissimus princeps Petrus Mohila archiepisc()pus Kioviensius clarissirna sui presenria
-
Ornamentica: xitogravuri: Sf. Ioan Damaschią plus 12 cadre; sterna oraului Lvov itlurninarer, Kiev, 1641, Tip Lavra Pečeťska, latină.
şi veduta bisericii Fťăţiei (Sravropighiei) însoţitä de versuri.
in -4°, [lO]p.; plachetä.
Lucrare apărută suh patronajul spiritual al Iui Perťu Movilă i al tui Ieremia Tisarovski, Ornatnentică: gravură cupru f.de titlu cu ancadrament; iniçiale. Unicul exernptar
-
episcop de Liov, prin grija Frăţiei la biserica Adormirea Maicii Domnului Liov
e aHă la Bibliutcca Naţionată a Poloniei, Varşovia.
-
Reeditare dupá Octoih, Lio 1630. Panegiric versificat dedicar de Iosif Kalimon în ntimele studenţilor, cu ocazia
Bibl.: Kararaev,-1883-494; LegrandXVIIţ4, p.l4O-l41 (Picur-30); Zapasko-Isaević- inaugurării cursurilor clasei de retorică din Colegiul kicvcan, rnirropolitului Petru Movită.
1-271 BibL: Esrreicher, 19, 52; Zapasko-Isaević-I-292.
61. TRIODION siesť TRJPESNECŢfliod...7, Kiev, 7148 ( 1640)mai 5, Tip. Lavra 65. SOBOR IUJOWSKI...PRZEZ OUCA PIOTRA MOHILE(sic!) zlozony
Pečerska, slavonă-ucraineană, două riraje. v odprawowany Roku 1640, poczawszy od dnia 8 septembra az do dnia 18 w ktorym
in folio, [l4}p. ± 884p. iz wiekie.,. y przeciwnošci Wierze swieçtey katholickiey znayduierny przeto czutoscia
Ornarnentică: xilogravuri: f.de titlu verso: vedura bisericii Łavrei Pečerska, însoţir\ pasterka... Andrzenia Gembickiego, Biskupa Luckiego, na przestroge... zeby wiedziata
de stema familiei Iui Proskur Suščanskih (Suszczanski); Gravori: VR, Ilija (Anagnostc), akiego Pasterza nasladuie: Z Ruskiego na Polski iezyk przez wielebnego XKassiana
T, IP, Tarasie Zernka. Sakowicza..J Conciliul din Kiev, convocat de Pärintele Petru Movilă şi ţinur în anut
In foile Iiminare: o scrisoare a lui Perru Movilă adresată lui Theodor Proskur 1640, înrre 8-18 seprembrie, în care au fost dezbăture... docrrincle c()nrrare sfinrei credinţe
Suszczanski); Aviz cărre cititor; carulice, denunţar prin solicitudinea pasrorală şi prin grija revercndului 11. Andrei Gcmhicki,
in unele exemplare Kdin tirajut 11) exisrä o dcdicaçie de către Petru Movilă façă de cpiscop de Luck,... penrru a servi drcpr averrisment şi a srui a nu urma pe un asemenea
cirirorul drag (datare 25 rnai 1640). pastor. Tradus din rusă în poloneză şi dat pentru tipäriťe de reverendul Kassian Sakuvici,
Reprezinrä o reimprimare după Triod, Kiev, 1627, cornpletat de Tarasie L. Zemka. Cracovia, 1642, lmprirneria lui Marrin Filipowski, p()l()nă.
BibL: Karataev,-1883-5]i; LegnmdXVIiĺ4, p.141-142 (Picot-33); Zapasko-Isaević- in -4°, óf.
1-282 (indică un excmplar cu aurograful lui Petru Movilă). Lucrare opusculară care a fost editară sub patr()najul spiritul al lui Perru Movită dc
către episcopul Cassian Sakovicz.
62. OCTOIH sireč OSMOGLASNIK1' Octoih-Osmoglasnic7. Leopol, Lio 164() Bibl. Jocher, 111-7991; Legrand XVIIĺ4, p.143 (Picot-35).
iunie 16, savonă, Tipografia lui Mihail Sliozka, două riraje.
iu -4", 5f. ± 298E 66. FILOTEI, monahu], PRIPEALA BOLGARSKIE..., în:
Ornamentică: xi1ogravuri ftitiu verso: vedura biserica stavropighiei 1iov; stema
- -
BIBLIE V.T. PSALTIRE, Kiev, 1642, f. 323-328, slavo-ucraineană, ediţia a VII-a.
Iui Suljaricki însuçiră de versuri; alte rrei cadre xilografiare, vignere, hnak, iniţiak. Gravuri: BibL: T Sirnedrea, Pripealele monahukii Filotei..., p. 104; idem, Les ‘Tripeła"..., p. 194
VĘ VFZDK, Ilia (Asagnoste), IL.
42 43
r
Lvo. 1642 Bibl.: Guiubc, Kievskij rnitropołit Petr MogHa..., 11, Anexc, p.262, btgraul
67 TRIODION sicst' TRIPESNEC [...(fHcd intorat/PcrĹticotar,
zka. Goluhcv (op.cit., Anexe, p.249-250) menţionează “o scrisoare violentă din 1642 a
rnartie } ‚ 1ipografia lui Mihail Siiozka, stavnă, patru tiraje. Tipograf: M.Slio
2Jii-iarhulu Partenic II cárre Pcrru MoviL. nrin care iJ acuză de neacu1tarc .
Cuiiriwk o uccditarc a Triodtui înśk)rar, Kie 63 1
ciric Scaunu patriarhal “ Go1uhc\ op.cit., I.Acxc p- 249-250 Łtrcicher. 24. 99
ifl - ioliú, 6f + 433f
Ornanicntică ftidu verso: serna lui Meodiu KĹsclja ínsoţir đc
vcruri; iii rcxr tito; 1924, p.527 PPťauairescu, Influetita operei lui Peru Moviţă..,, eđ. ..Guro\ei
Gravoi'i: Hij - M.M. Székct p.56-57; Zapasko-isaeć, 1-318.
grvw-a Sť. Ioan i)amaschin, ptus alte 18 cadrc; vignete, iniţiale, fiuale.
:A;iagnotc . \‘FZ, KZ. TĽ \ VR. VFZI)K.
Ctiprins PreĹta ctie ctłton apartine npügrafului M. Słiozka estc dcdi
cu uncie 70. [BIBŁIA VT.] PSALTIR' [..J. Psaitire cu rugäciuni şi acatirc. Kicv. ] 643-
Mcwdiu 144 fbruauie 3, Tip. Łavra Pečerska, slavonä.
excmpbre — đui ccic patnĹ tirajc dedicate unor pćrsonattä in epoc lui Adam —
stva Lio
4. p.142-143 rPcrt -34) Ivan Ozhenko, Istorija ukrains'kogo drukar Cuprins: f. - 19î - tsatirea"; f. 192-2 ] 2 “ľsa{mi alcsi"; î partca a I.J-a... Í.65-
‚
-
, n: R.d.I., 3$,
1925, p.100-JO1; Zapasko-Isacvić-I-302; Vczi reccnzie dc Pau Mihail $4. lui Jisus I Irkros"; f.85-96: “‘öečesrn\'1 P'\. B)UiidtCe'
l85, ţu7, P.727; (hscuĘte btbhoiogLc in; PPPanaicscu, o carte necunoscutä a lui Prcaciivritu1 Parachs at Prea S5nrei Maici ăscároac de Dumnczeu. La sfrsiwl 136:
LOma u tui Petre Con,tanriiiescu
Petru Movilä dedicată lui Matei Basarab V, în: ])atarca: 1644 iudiction 12, luna fehruarie, ziua 3.
datat 1 1 uiartic
Jai b O ani". ]3ucurcsti. 196F. p.296'29$ (se îeproduce Inrroducerea, BibL: Kararae' 1883-561 (l1ienĘtonca-z cä cxisră excrnparc cu (‘riŕĺcare de dajrc
veche caite de
1642, datorat lui Mihaii Sliuzka. ripograflioveait); refan D. Hrciiiuc, O “J 643"'- Lcgrand, XVII.4, p.l44-l45 (Picot-38;; Zapako-Iacvić-f-324 1oĹcaz. cd
dcprc
rinţabscricescsłavono-ucraineană, n: \1.M.S.,XŁ\ ]969,nr-9, p.512-514 paurca a doua (celc 278p.) alucrării reprezinră, prohabit, n aträ cdiţic.
tinjut dcdicat lui Vsite Lupu W). Notă Cüniderăm că texwl slavo-ucrainean cu Parac[isul Majcii Născtoare dc
ŽITIJA I JfliliçZcU, ar conritui, probabil. mxcĺu1 pcnrru capro[u1 tilfl ripäiirwa ntirţiljr. ad-.
68. POLOUSTAV ili PRAVILO ISTINNAGO HRISTIJANSKAGO c Cintiwł Pai'aclk a Maicjj Dornnului, naducerc efcwarä đc fl1itľOt>iwi \raa!u.
RAZ-
SDERŽAJ VSEBÉ PSALTYR, ČASLOV, M(ESE)CESLOV, I PROČ Li, 1645 (CBRV-], p.5-7; colationarea texteloť nu arn înrreprns-o jncă). w cemp!jr
iiu viei
LJČNYJA M(O)LJTVY I KÂNONY 1.1! Canon ahre\iat sau regu[a veritah ind adus dc acctai gťa\or Ilia Anagnosw. la Iaşi, odară cu srabilirea lui vreme{nic la Ia.şi
ni şi ci1oanc',
crcriţie, conţinând Psairiîa, Ceaslovul, Calendarul si alte diverse rugăciu
iCUU 1lTprimarca Cazanici ui \arlaarn si a a!ror ärituri. \zi ah rnodcti Kuižecka
i'c 71 5 1 I 643 ‚ [ip. Lavra Pečeťka, siavo-ucraLnean.
MoIrv. Kicc. 1628-1632]
in -8, 121f. + $90p. + 334p. ± 64p.
o
Ornanieaticä: xitogravuťi: Impratut David; sterna Iui Maximitian B i,ovi cu
71. PIMIN, Evzehie [MOVILĂ, Petru], LITHOS albo KAi\HÉN Z PROČY
cpigrali1 de asc versuri iiiiţiale.
PRAWDY CERKWIE.SWIETEY PRAWOSŁAWNEY RIiSKIEY t iithos su
BibL: Kararae 1$3-559; Łegranti, XVIL4, p.143-i14 Pico[-37.
.
m-a laiisarä din ‘ra'ia k\'iuhń S5nrej Biserjci ortdox cn. lul
ic. dcuiii1 5at hkichi u
69 [PARľHENIUSZ 11, Patriarhul Constantinopolului], LISTY SWIÇI
EGO ‘flijfl ăstuiu1), peflttlJ a <coĹnhare Pcrspecriva înrunccjri şi faisä pihIicará la Ciacova,
11, Pjtiiaih tii -2ĺ, Kícv. 1 644, Tip. Lavra Pcčerska, polonă. Gravoť: VR.
OUCA PARTHENIUSZA... DO PIOTRAMOHILYţ. IPARľFIENIOS
raimn ‘.( nUIUI
cclnneťiic ai ( taudnopoIu[ui •Scrisoarca adrcsara de patnarhul ( t 424p.
.
suh acu7.aţia de crczie, a Catchisniului, atribuit pe nedrept ťüstu[ui patriarh Chiril l .ucaris muuonat cä în anul 1690, iezuirnl Tcoti Rutka a puhlicar un r.puti la lucrarea I .irho.
Eđiuarca —j cfccwat, Jniubíbh[L [a ()udinu x)hrţui ťeuti ;\(Lţ. in eil -
intrcgul spirit al ()perei lui Movilă" (apud P.PPanaitescu, InHuenta operei lui Petiu Movilă, rťaducere in: G. Mihăilă, D.Zamfirescu, Literatura română veche, 11, Bucuresri, Ed.
în: Idem, Petru Movflä, Smdii, cd. Şt.S. Gürovei M.M. SzĆke1 Bucurcşti. Ed. Encicl., 1inererului, 1969, p268-269; Discuţie şi ediţie în: G.Mihăitä, Două scrieri literare ale
1996, p.12, 79. lui Petru Movilá adresate compatrioţilor ăi, în: vot. “Contribuţií la istoria culturii şi
Mitropolitul Macaťie consideră cä ať fi üpera unui c()lectiv instituit de Pewu Movită, htcrarurii române vechi", Buciireśti, Ed. Minen'a, 1972, p.l$9-l9O (discutie asupra orauei
accsta neputând dispune fizic realmcnte de rimp pentru a oscrie. dc nuntă); p.'97-212 (transcricrea textului în slavo-polonă), p213-228 (traduccre în
BibL: Łegťand, xvII!4, p.l45 (Picot-40); S.T Gotubev Kievskij mitropoht Petr Jimba ronlanä).
Mogila i ego spodvižniki, 11, Kiev, 1898, p.320 şi urrn.; Macaťie Bulgakov. Istoria
nisskoj Cerkvi, Moskva, t()m XI, p602-6O3; TGrabowski, Z dziejow literatury unicko 74. 1. WASSILIEWICZ, Baewski, EFeodosius: Sancti Petri Mitropolitae
-
pravoslawnej v Polsce (l63O17OO) (Contrihuţii la istoťia literaturii uniate şi ortodoxe thaumaturgi Rossiae, Illustrissimus Pater D.Petrus Mohila, Archiepiscopus
in Polonia), Poznan, 1922; TBodogae, Diu istoria Bisericii ortodoxe Române de acum Mctropolitatus Kiouiensis, Haliciensis et universae Rossiae, S.Sedis Apostoĺicae
300 de ani, Sibiu, 1943, p107-'08 (acceptă punctut de vedeťe c()nform căťeia, Lithos a Constan. Exarcha, Archimandrita Pieczariensis et caet. Patroni sui iconismus, sibi
f)st scrisă cu aportul mai multor cărturari, acoťdând lui Petru Movilă, mcritut principal şi ipsi in die patronalis obitus sua vera N atalia praesentams ab humili EFeodosio
de a fi inserat în lucrare o serie de amintiri personale); I.D. Negrescu, Mitropolitul Petru Wassiliewicz Baewski ord. S. BasHii,
Movilă, înfăţişat de noua literatură teologică nisă, în: “Ortodoxia", Iv I, 1952, p.1 56; 2. TISZKIEWICZ SKUMIN, FELIX COMETA POST NATALEM DIEM...
D.H. Maziiu, Barocul în literatura română din sec. al XVII-lea. Momente şi sinteze,
- ‚
Notă: Tcxtul tipăriturii din 1644 a fost ťeeditat în Arhiv Jugo-apadnoj Rossii, I- Movită însoţtă de veťsuri în latină; simbolistică heraldică.
IX, IKie 1893. Panegiric vcrsificar în lb. latină şi polonă susţinut de EFWassitiewicz Baewski, călugăr
din ordmul basilitan, susţinut în ziua de 21 dec, 1645, ta Kic cu oca7ia ononiasticii
72. [BIBLIA N.T.] TETRAEVANGHELIAR, Kie 1644, slavo-ucťaincană. rnitropolirului. Textui constituie un important documenr biografic antum, ceťtiŕkând şi
in -4°. precizând data naşterii: 21 dec. 1596.
Bihl.: Karatae 1883-577; Legrand, XVIIĺ4, p.'45 (Picor-39). La p.5 textut este compus în formă de cruce; de la p.17 începe Panegiricul in pťoză
«FEŁIX COMETA POST NATALEM DIEM ILŁUSTRISSIMI DOMINI ET
73. MOHILA, Piotr, MOWA DUCHOWNA przy šzlubie... Janusza REUEREN-DI PATRIS D. PETRI MOGHILAE, ARCHIEPISCOPI MIľROPOLITAE
Radziwifla... Marya corka... Wasilia woiewody y hospodara Woloskiegoĺ Cuvânt KIJOVENSIS ‚ avâud ca autor idcntificat pe Skumin Tiszkiewicz.
duhovnicesc ta nunta prealurninarutui pan Janusz Radziwill cu Maria, flica principelui În lucrarea opusculară FELIX COMETA..., sc rnenţionează expťes o informaţie
Vasitc (Lupu) al Mold()vei, Kie Tip. Lavra Pečcťska, 1645, potonă, două ediţi. biografică de()scbită, naşterea mitropolitului la 21 dec. 1 596, ftind c()nsidcrată un evcuirncnt
() ediţie integrată în Trebnic, Kie 1645; cpocat, în relaţie directă cu apariţia pe fiťmamenrul celest a unei cornere ca evenirnent
- -
Notă: P.P.Panaitcscu afirmă că textul “a fost tradus i în timha slavă bisericcascä, ră iaşi, 1980, p.32$-329; Matei Cazacu, Pierre Mohyla (Petru Movilă) et la Roumanie:
dedicatia aminrită şi intcrcaiată în Trcbnicut lui P.Movilă" (P.Pekarski, Predstaviteli kievskoj Essai historique et bibliographique în: “Harvard Ukrainian Studies", VII, ] -2, 1984,
učenosti v polovine XVII, în: “Otečenstvennye Zapiski", Skt. Petersburg, 1862, vol. 11, p202; Nesror Vórnicescu, Precizări în legătură cu anul naştcrii 1596 i cu numele
p592 apud PP.Pauaitescu, Petru Movilă şi românii, în: Idem, Petn' Moviţă, ed.
- -
primit la botez de mitropolitul Petru Movflá al Kievului, în: ‘Academica", V1I, 3( 75),
Şt.S.Gorovei M.M.Székel 1996, p.9l). Bucurcşti, ian1997, p.4-5.
Ed. II Stema familici Radziwill şi stema Moldovci. Dedicaçia lui Petru Movilă cätre
Vasile Łupu.
46 47
:r
75. [MOGHILA, Petro], [I(OZLOVSIU, Isaija Trofimovici], S'BRANIE 78. [MOGHILA, Piotr], [KOZLOVSKI, Isaija Trofimowicz], ZEBRANIE
KORÓTKOJ NAUKI O ARTIKULAH VERY PRAVOSLAVNO-KATHO- KRÓTKIEY NAUKI O ARTIKULACH WIARY PRAWOSLAWNO KATHO- -
LIESKOJ HRISTIANSKOJ [...] (Culegerc scurtă a ştiinţei din articotete credintei creştine LIČKIEJ CHRESTIANSIUEY [...}jcorpul de doctrină sutiiară a articulelor cťedinţei
urtocloxă şi catolicăĺCorput dc doctrină surnaťă a arricoklor crcdinrei creştinc sobrnccśti, creştifle catolico-ortodoxă.. .după învăţämintele pentru edificarca şi instrucţia tíneretului
Kic 1645. Tipografia Lavra Pečerska slavo-ucraincană, tipograf-gravor: Ilia Aflagn()Ste. creştin Ortod()X din şc()li.../. Kiev, 1645, Tipografia Lavra Pečerska, stavo-ucraineaná,
in -8°, [4f. + 102Ę 22 rânduri pe pagină; signaruri: (J)4 a8-KXA6 in -8°, IOOif.; 25 rânduri pc paginä.
Ornamentică: xitogravuri: ancadrament F. tt1u; pe verso: compoziţe având tiî Notá Mitropolitul Petru MoviLă se adresează către ortce creştiii ()rt()d()x care este
registrul de sus cađru rectangular: Maica Dornnutui cu Iisus Hristos c()pil şi Ađotmírea dator sä-[ roage pe 1)urnnezeu “să elibereze pe toţi cretinii din sclavia pägânilor".
Bibl.: Zapasku-Isaević-I-346 (rnençionează [1O0f.); P.P.Panaitescu, op.cit., ed.
Maicii Domnutui cu un sobor de sfînĘi; în registrul de jos, central: pe un pavimcnt: stema
[nitropolitului Pctru Movitä şi cu iniţialele instituţiei. SLSc;orovei-M.M.szćkck p. 17.
Lucrare tipărită cu hinecuvântarea ierarhilor.
79. WASILEWICZ BAIEWSKI, Phmppus, CHOREAE BINI SOLIS ET
BibL: Kaťatae 1883-588; Goiube op.cit., 11, Supl., p.359; Legrand XVIIĺ4, p.'46
-
Sinodul de ta Kiev, 1640 şi nu corijările efectuate la Sinodut de ta Iaşi ( 1 642) şi vcche, 11, 1987, p. 93; I)an Râpă, Eveniment monden i politic mediatizat în
Constantinopot ( 1 643). Catehismul prezintă concepţii ortodoxe. puhlicistica de epocă: Nunta princiară moldo-lituaniană în anul 1645, in “Jurna[
Mitropolitul Perru Movilă care a nurrit un plan polińc privind eliherarca moldovenilor, Uiivcrsitar", Galaţi, n 47, ()ct. 1998, p. 3
niuntenitor şi a alt()r ncarnuri creştinc de sub dorninaţia rurcilor, tťansmite un verirahil
manifest politic: “orice creştin oťtodox este dator să roage pe Dumnezeu să-l ctihcreze din 80. [MOGHILA, Petro], [KOZLOVSKJJ, Isaija Trofimovici], ZOBRANIE
sclavia păgână a turcilor". KOROTKOJ NAUIU O ARTIKULAH VJARY PRAVOSLAVNO-KATOLICKOJ
Bibl.: Jocher-II-3058; Estreicheť-24, 508; Tito 1924, p.528; Legranđ XVIIJ4, HRJSTIANSI(OJ ...JjCorpul de đoctrină sumară a articolelor dc cređinĘa crcştină
p.14ó (Picot-41); Zapasko-Isaevič-I-345; Chiťil Pistrui, Catehismelc..., p266; catolico-ortudoxä..., cunforrn în\ăţăflilntelor Bisericii apostoticc din Orient şi inipt'iniat
P.P.Panaitescu, Intluenţa operelor lui Petru Movilă, ed. Şt.S.Gorovei-M.M.Szćkeh p. 17- pciitru rídicarea nive!utui de învăçărurä a tineretuluij, v Lvo\ 1646 rnai 20, Tipografta
18. Arsenie Želihorski de pe tângă biserica Sf.Ghcorghe, slavo-ucťaineană. TipograĹ Andrei
Skolskij; gravor: VFZ.
48 49
•r
in -4°, 4f.+95p. (şi nu 9Op. din cauza numerotarii cronate); signaturi: +1+2 A4-X4. Pagina de titlu: compoziţie barocă alegorie Jnerară. Două registre având în centru
-
Ornamentică: Sterna familiei episcopului A. želiborski cu versuri. titlul. TitluI în centrul compoziţiei, recte în capul dc bour moldav, timbrat de un craniu şi
Prefaţă de Arsenie Ze[iborski, episcop de Lvov. pălăria de mitropoht (cardinal). Insernne laterale privind simbolistica morçii coasa şi
-
Bibl.: Karataev, 1883-598; Legrand XVII/4 (Picot-46); Zapasko-Isaevići-350; topata. In registrul de sus, scena cuprinde în stânga şi dreapta, o mulçime de capete, având
Kameneva-Guseva-I/1-89, p.343 (cone}), 785 (stema familiei A. Zeliborski), 815 (foaia deasupra între semicercuri imagini simbohce privind judecata suHerelorîn rai şi etemente
de titlu); Chiril Pistrui, Catehismele..., p.2ó7. ceteste. Sus, sub chenarul lucrării stema mitropolitului Petru Movilă. In regisrrul de jos
-
at compoziţiei, având ancadrament oase în stânga carul inerar tras dc un cocoş cruciat,
-
81. EVHOLOGHION ALBO MOLITVOSLOV ILI TREBNIK.,./ EVHO- sinibolul Apostolului Petru. Ła carul fiinerar, în lateral blazonul rnitropohtului, iar deasupra
-
LOGHION-MOLITVELNIC-TREBNIC/, Kiev, 1646 decembťie 16, Tip. Lavra la copertină, elementelc disparate ale stemei.
Pečerska, slavo-ucraincană. Bibl.: Estreicher, Bibliografia polska, VIII, 19, 52; Zapasko-Isaević-I-366; Oles
Lucrare alcătuită din trei părţi, in folio, paginaţie neregutatä. I 20 +994p.; 11-
-
Bilodid, Victor Harlamov, Descoperirea de sub fundaţia Catedralei Uspenia din Kiev,
946p.; 111- 4p.-4-263+2+43Op. în: M.A., XXXII, 6, 1987, p.61-sq.
Paul Mihaiĺ notcază: Partea I: 890, (900, 946)p.; Partea a II-a: 263p.; Partea a III-a:
83. [MOVILĂ, Petru, Mitropolit], SOBRANIE KORÓTKOJ NAUIU O
430p., în realitate: PI-860p.; P.II-2ó8p.; PIII-438p. cu câte 26, 35 şi 42 de rânduri pe ARTIXULAH VJARY PRAVOSLA(V)NO-KATHOLIČ ESKOJ HRJSTIANSKOJ
pagină.
Ornamentică: Tipar în două culori; ftidu verso: stema lui Petru Movilă în text 20 [.]‘ v Moskve, 7157 (1649) ianuarie 20, slavo-rusă.
xitogravuri cu 17 imagini; fťontispicii, iniţiale şi finale. În P111, p.430 se aHă un conet in -8°, 8f.-i-77f.
fitomorfangelic, semnat de “fliia, 1646", gravoru1 Iucrärii. Gravori: I[ia Anagnoste (Hehas), Ediţie ortodoxă publicată din ordinul ţarului Alexei Mihailovici Romanov, cu
L1 BI GMT. Vers la stema lui Petru Movilă ín lb. ucťaineană. aprobarea patriarhului Iosif al Moscovei.
Cuvântul înainte aparţinc lui Petni Movilă (p.2-6). EditH ulterioare: Moscova, 1695; Počaev, 1782, 1783, 1785, Suprasliensis, 1788
In Predoslovia Molitvelnicului, ĽMovilä apťeciază Evhologhiile gľeceşti şi (apud Bârlea, p.107, nota 242).
Molitvelnicele vechi slave, cornparând înrťeg materialul tipărit până la el, a emendat textete BibL: Karataev, 1883-648; Legrand XVIIţ4 (Picot-47); Bârtea, p.107 (Fitaret
neadecvate, a dezvoltat indicaţiile tipiconale şi a corectat toate greşelile. La întocrnirea Gumilewski, Istorija russkoj cerkvi, PIV, ed.V Moskva, 1188, p.220 notă).
Molitvetnicului ( 1646) s-au utüizat şi cdiţii ale Moltvelnicetor latine, cu elemente dc rituat
catolic ce au fost acceptate dc tnitropolit (vezi în: Rânduiala sfinţiťii corăbiei şi a tuntrei 84. VITALIS MAYERITSCH, Francisc, WUL, Gabriel, PROPOSITIONES
sau în: Rânduiala cununiei) Vezi precizări privind analiza întreprinsă dc rnitropolitul EX UNIVERSA LOGICA, Quas Reverendiss: ac Amplissimo Dornino, Domino
Macarie, în: “Istoria russkoj cerkvi", Moscova, 1882, tom XI, p.608-609. Motitvetnicul Marrhaeo SS. Theologiae Doctori, Sac: Caes : Mai : Consiliario, Celeberrimi Monasterij
rnovitean a constituit o carte de bază pentru preoţii din dioceza kieveană şi pentru cci din Campilitiensis Sacris Cisterc: Ordinis Abbati Meritissimo, Ejusdemque ()rdinis per
Gerrnaniam et Hungariani commissario Generali, Nec non in Celeb. ac Antiqu. Univers.
} ärite române, contribuind la difuzarea tradiţiilor ortodoxe bizantine şi a intercuttu ratităţii
în ptati regional. Viennensi Inclytae Facultatis Theologicae Spectabili Domino Decano etc. Gratiosissimo
Bibl.: I(aratae% 1883-595; Legrand, XVIIJ4, p.146-147 (Picot-43); Zapasko-Isaevi& Scientiarum Patrono dicat et in Celeber et Antiquissiina Universitare cxercitationi proponit
1-354; D.Belu, Despre icoana ortodoxă, în B.O.R., LIX, 1941, nrll-l2, p.()43-()55; R. et Relig. Fr. Vitalis Mayeritsch, in Carnpoliliorum S. ord. Cist. Prof. ex Convictu.
Discuţie ad-hoc în Casian Cťăciun, SinodulVJI ecwnenic în spiritualitatea i iconografia Praeside R. P Gabriele IVUL, Soc. Iesu, AA. et Phil: Doct ac in eadem Universitate
Bisericii Ortodoxe Române, în: M.A., XXXII, 6, 1987, p.41-48; Paut Mihail, Ordinario Professore. Anno MDCŁIV (1654). Mense Martio, die I. Typis Marthaei
ConsideraţH asupra scrierilor i activităţii mitropolitiilui Petvu Movilă i completări Cosnierovij, in Aula Coloniensi.
bibliografice, în: M.A., XXXII, 6, 1987, p.72-73. In 8°, [llOlf.; signaturi A-H; dedicaţie f1 Exemplar în Österreichische
Notă: ĽP.Panaitescu menţionează că în Trebnic s-a integrat textul ediţiei potoiic N atiünatbibtiothck
Mowa duchowna, Kiev, 1645 (în tťaducere slavo-bisericească). Bibl.: Szabó K., R.M.K.-III-1866, p.570; Veress, B.R.U., Bucureşti, 1931, 1-174;
Carlos Sornrnervogell, Bibliothéque de laCompagnie de Jésus, I\' Bruxeltes Paris, -
82. KALIMON, Josephiis, ŽKL PONOWJONY P0 POGRZEBIE...PIOTRA 1893, p. 695, J. Szinnyei, Magyar irók, Elete és munkái, V Kötet, Budapesr, 1897,
MOHILY...Jjale reînnoitá.../, I(iev, Tip. Lavra Pečerska, 1647 aprilie 9, slavo-polonă. col.238; I Chindris, Cartea românească veche la Viena, în AMN, 32/11, 1996, p. 376-
in fotio, 23f., cu 1O rânduri pe pagină. Exemplar în Biblioteca Lvov. 377, n. 17 si p. 381.
Panegiric alcătuit de Josepli I(alimon, student în filosofie, la funeraiiile rnitropolirului
Petru Movilă (+ 1 an. 1647), citit ca oraţie funehră şi tipărită ulterioť ta 9 aprilic 1647. 85. IVUL, Gabriet, REX THAUMATURGUS, Sive S. Ladistaus Rex
Ornainentică: fde titlu: gravura cetăţii; stema farnitiei Adarn Boris Markicwicz; Hungariae, Inclytae Nationis Ungaricae in Antiquissima ct Celeberrima Universitate
alte 7 xilogravuri siniholico-atcgorice cu texte cxplicatíveale enihlemeio Viennensi Divus Tutelaris, Etogio repraesentatus in Augusta Sanctissimi Proto-
50 51
r
Mirtyris Basilica Spectabiti ac Magnifko Dornino Joanne I(eri de Ipoly-Ker, Lihero Bibl: Szahó, R.MK. 11-966; Veress, B.RU. 1-189, p97-98; Dc Backer,
Barone, sub Ctarissimo ejusdern Nationis Inclytae Procuntore R. P. Gabriete IVUL Bihliothěque de la Cornpagne de Jésus, V p.338, noreaz: ediţia I: Viena, 1655; cdiţia
é Societate Iesu, AA. LL. et Philosophiae Doctore, ejusdernquc Professore ordinirio. a II-a: Zagrch. 1663, volum in -8°; J.Sziwivei-V-col.238: Drăganu, Mihail Halici, în:
Viennae Austriae. Anno MDCLIV (1654), Excudebar Matthaeu Cosmoroviu launa. Dacoromanif, IV( 1924- [926), Parrea I, CIuj, 1927, p. 121.
in -8°, 6f
Bibl.: C. Sornrnervogcl, op.cit., IX, p.5l0; Veress, B.RU. 1-175, p87. 89, BARJ(OCZI, Ioannes Iosephus, IVUL, Gabriel, PHILOSOPHIA
NOVELLA..., Zagreh, 1663.
86. IVUL, Gabriel, POESIS LYRICA. Data Pro Actu Repetitonis Ab Bibt.: Dc Backer. ()pCit., v p.338; Szinnyei-V-cot.238.
Iilustrissimo Rhetorica Viennensi. Dtun in Antiquissima ac Celeberrinn Universitate
Viennensi, qutnquaginta RR. NobHes . . Domin AA. et Phil. Baccataurei intcr
.
90. DEBRÖDI, Joannes, IVUL, Gabriel, THESES ET ANTITHESES
festivos Tubanim appłausus Suprema in eadem Facultate Laurea condecorarentur. CATHOLI-CORUM ET ACATHOLICORUM. De Visibili Christi In Terris
ConferenteR. P GabrielelvUL S. J. ViennaeAustriac,AnnoMDCLV (1655, laririă. Ecctesia. Ex Solo Verb. Dei. Publicae dissertattoni propositae... in Alma Episcopali
jn $O, 128p. Exemplar la Dominikanerahrci-Vicna (Austria). Acadernia Cassoviensi Societatis Jesu â R. D. Joanne Debrödi, Phiłos. Magistro,
Pe versou foii de ritlu se aŕlă numcle cetor 27 de reton carc au scris pOC7iilC. Anok)gia necnon ss. Theotogiae Auditore, Serninarii Kisdiani Alumno. Praeside R. P. Gahriet
colecrivă de 27 de poczii, având ca redactor responsabil pe G. Ivul. IVUL ě Societate Jesu sS. Theologiae D ctore, cjusdemque et Controversiarurn
BibL: JSzinnvci-V-coi.23$, p.235; C.Sonimeivogel, Bibliothěque de la Compagnie Fidei Professore Ordinario, nec non Unicrsitatis Amplissimo Cnce1lario. Anno
de Jésus, IV Bruxelks-Paris, 1893, c()1.696; Szahó, R.M.K. ÍH-1930, p.59O-591; \ress, MDCŁXVII dte 16 Mense Augusto. (‘aovide, pis I)avidi, T',cb, 1667, atinä.
B.R,U.—1—180; Radosav D., Carte i lectură..., în: “Srat, societate, na}iune. Inrerpretări in 4, 4f
istorice", voturn íngrijir de N.Edroiu, A.Răduţiu, P.Teodor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca. 1982, Bibl.: Sommervogel, Bibtiothéque, IX, p.5IO; Veress, B.R.U. 1-204, p.l()$;
p208-209; VCândea, Mărturii culturale..., i, Austrial, p.16. poz.84 Sziniwei, VJI, col.238; Drăganu, M.Halici, p.'2'
87. VITALIS MAYERJTSCH, Francisc, WUL, Gabricl, PHILOSOPHIA, 91. MOVILĂ, Petru, Mitropolit, OPeOtOEOS... OMOAOFIA,,./QRTHO
Quarn Authoritate et consensu Magnitki D. Rectoris, Nec non Reverendiss: ĐoxoS HOMOLOGIAtës kathoHkěs kai ekklěsias tës anatoHkës. Amsterdm. 1667, greacä
Adrnodum Reveretidorum, Magnifkorum, Nobilium, et Clariss : Virorum Spectabilis ed.I-Panaghiorita)
D. Decani, caeterorurnque DD. Doctorum Inclytae Facultatis Phttosophicae. ln in -8°, 252p. ± 2Ľ albe.
Antiquissirna et Ceeherrirna Universitate Viennensi, pro Suprema Phitosophiae EdiĘic orrodoxă parronată dc Panaiotaki Nikitssios, mare dragornan a Poiţii Otomane,
laurea consequanda, Anno MDCLV (1655). Mense Augusto die 24. publice cditor niaterial.
propugnabit Reu. ac Reiig. Fr. Vitalis Mayeritsch, in Campoliliorum Sacr. Ord. Prccu\ântare de Ncctarie, patriarh aI Icrusalimutui (dataťe 1662).
Cist. Professus, Praeside R. P, Gabriele IVUL, Soc : Jesu, Philosophiae Doct()re, Epitolă ntroducrv a luí i)ionvsios, patńarhu ( onsîantjnopoiuluî.
ejusdcrnque Pr()fessore Ordinario, nec non p. t. Seniore Consistoriali. Viennae Aust: Notá: Ediţia cuprindc textul Mărturisirii ortodoxe a ui I'crr1 Movilă, variimra de
1pis Maťthaei Cosmerovij, 1655, ed.I, larină. tcxr grccesc. raducere si revizuire dc cätre Mclerie Sirigos, rext aprobat cirionic de Parriarhia
iil -12", [2(4?)lf.ł447p.; Iucrare dedicatorie lui Leopotd I, regctc Urigariei.
ccnmcriică đin Constantinopol. Manuscrisul originaJ uti]i'at estc ce! rrirnis din
Bibl.: Szjnnvei-V-coL238; Szabó, R.M.K. II1-1929 Veress, B.R,U.-I-179. p.9l; Cori.rantinopoJ prin ambasadorui francez, contcle Ohvier dc Nontc1 acruaHcnre în
Sonirnervoc], IV, col. 696. ihliorcca Naionah a Erantei, Paris (Ms.grec.1265).
BibL: Legrand-XVIIJ2, Paris, 189-4, nr.174, p202; A.l'a!mieri, Theologia dogrnatica
88. BARKOCZI, Ioannes Iosephus, IVUL, Gabricl, PHILOSOPHIA orthodoxa. Florcncc. rome I, 1911, p.542-543 - apud Oct. Bărlea, op.cit.. p.108109.
NOVEŁLA. Quarn Authoritate et conscnsu Magnifki Rectoris, SpectabiHs Decani,
cacteronlrnque Doctorum Inclytae Facuitatis Philosophiae. In noisirna Episcopali 92, FILOTEI, monahui, PRIPEALA BOLGARSKIF in:
Ac-adeaĺia Ca'sovicnsi, pro Suprema Phi1osophiae Lavirea conseqcnda, Puhiícć BIBLIE WĽ PSALT1RE, Kiev. 1667, f. 33, stavo-ucrairicariă, cdiîía a VIIl-a.
Propugnabit Gcnerosus ac Perillustris D. D. Ioanncs Ioseplius Barkoczi, dc Szata
aceste ediţi repwduce pc cel din Biblie. Psaitire, Kícv, 1624,
etc. Pratside R, Ľ Gahride IVUL ě Soc lesu, Philosophiae Doctore, ejusemque
BhL: r Simedra, Pripealele monahuhii Filotei..., p. ] 4; idem Łcs tripěla". p. i 4
Professorc Ordinario, nec non p. t. Fau1tatis Philosophiac Seniore. (‘‘iac.
MDCLXI ( 1 661 ). lkpi Marci Severini, latmă.
93. IVUL, Gabriel, LAPIS LYDIUS CONTROVERSIARUM FIDEI,
n -8°-, 595p.
Otendens in trccentis Pţinctis Romano-Catho1icos ad amussim Scripturarn Sacrani
Incipit Ľ dc tirtu + dedicatia (4p) ľkdcaria Itti János Iázef Brk czí cnc Ferencz
sequi; Acatholicos verő eidem ě diametro repugnare. Igitur ad omnes Acatholicorurn
Rkáczt fut principelui třansilv.mici Ghcorghc Rákóczi}.
D.'
r
ex Scripturis malč intellectis objectiones, habes hic in proinptu, pťo quovis Romanae Imprimatur: Datum in Monasterio Csikiensi, dic 21. April. Anno Domini
Fidei Articulo textum, per quem cum Christo ťespondeas; Rursum scriptum est: MDCLXXVI. Frater Casirnirus Damokos per Transytvaniam Vicarius Apostoticus
Matth. 4.7. Authore I.G. Societatis Jesu, Theologiae Professore. Cassoviae, Recusum Gcneralis.
(1671), latină. Partea I: (p. 1-280) Cuprinde cântece de Cräciun, Anul Nou, Bobotează, Paşti,
-
in -12°, [12]f+480p; f.titlu; Praefatio, Approbatio, Index -[12f. Rusalii, de post şi de procesiuni.
Bibl.: Szinnyei, op.cit., V-col.238; De Backet \ 339 şi C. Sommen'oge, op.cit., Partea a II-a: (p.28l-648) Cuprinde traducerüe cântecelor Fecioarei Maria, diverse
-
col696 (pťeiau relaţia bibliograficä după Stöjer, arťibuind-o lui Gabriel Ivul); Szabó, cântece religioasc (Gloria, Credo, Sanctus, Agnus Dei, Te Deum, Psalnii).
R.M.K. 1111, Budapest, 1885, nr. 1272, p.348. Paťtea a III-a: (p.648-786) Include cântece funebrc, vecernii latine, 5 Iitanii, Passio
-
Nota ns. Veress 1-591, p.298 intîrmă patcrnitatea de autor a lui Gabriel IVUL. de vita Chťisti.
Ediçia cuprinde 537 de cânrece rehgioase în lb. maghiară şi 205 latine, în t()tał 742
94. [HALICIUS, Michael (jimior)], CARMEN P1UMO ET UNI GENITUM dc cântece, privind, .şi lamentaçii, litaiiii.
LINGUAE ROMANO-RUMANAE, Honoribus Fortunâ et Auspiciis Impenetrabilis Lucrare cu caracter didctic pentru uzul şcolilor rnonahaie.
Đacici-Argonautae, Praenobilis Domini Francisci PARICH, Papensis etc. Veteris Ediţii ulterioarc, cu exc: 1719, 1805; un manuscris cu notatie muzicaiă datnd din
oculissimique in Illustri Enyedinâ, Haliciastri: natmn, în: 1686 (cf. I.Seprödi, A. Kajoni Kodex ieroklom s zenetörteneteknek adolékái. ali
VOTA SOLENNIA Quae Nobilissimi et Clarissimi Viri D. Francisci PA1UZ XIX. 1909, p.142 sqq).
de Pápa Transylvano-Ungari Honoribus Doctoralibus ab Amplissttno Medicorurn \‘zi şi cdiçia modernă maghiaťá: Janós Kájoni, Cantionak Catholicum. Prefaä de
in perantiqua Universitate Rasiliensi Ordine, suo merito decretis, eiusdemque Dornokos Pál Péter, Budapest, 1979.
Amplissimi Ordinis consensu A Magni&o, Excellentiss. Experientissimoqşueţ Viro Izvoare utilizate: 1ucrri catolice şi protestaritc, maghiarc. sovace, colectii imprimatc
D. Joh. Henrico Glasero Philos, et Med. Doctore, Aiiatom. et Botanices Professore i manuscrisc: Canrus Cathoţici, 1651-1673, (ediçia Benedek Kisdi; Gheorghe Gönzi,
Ľ Celeherrimo, Brabeuta ritč designato Anno 1674. Octobris. Collatis Gratulabundi Cartea de cântece. Lcuschau. 1654 (ediçia Laurentiu Bťcver); ediţia Oradea. 165 (ed.
addiderunt Praeceptores, Fautores, Amici. ui Ahraham Szenczi); Matci Hajnal, Cartea de cântece, ediçiilc 1642 ed. a II-a; propria
Basüeae. Imprirncbat Joh. Rodolphus Genathius, 1674, [rextut nť. XIV], latină, CLI. 1. [ucrare Cantus Cathotici (1651, nis.); MissaleAntiquuni, Paris, 1515; Benedek Jncso,
in -4°, [81f. Kodex, (1630- 1663, ms.); Joan Ztmlćny, Cartea de cântece, 1668, rns.; autori prürcsranţi
Textul dedicatoťiu al lui Mihait Halici-fiul adresat amicutui său Dr. Francisc Paríz urilizai: Gťigore Szegecü; Sztárai; Martin Luther, Psalniul 46 ín rraduccrea tui Mare
Papai. Oda este scrisă la 1 iunic 1674, Ia Aiud şi a fost inclus înrr-o antologie de poezie Skarica, Psalmii lui Albeťt Molnar de Szencz; alte cântece inebre.
Vota solennia..., Bascl, 1674 oct. 20, textul XW Bibl.: Szabó, R.MK. 1-1188 şi 11-1376. Magyar Köwvszenile 1879, p. 183şi
Bibl.: N. Dräganu, Mihait Halici (Contribuţii la istoria culturală românească 1 883, p. 274; Sepťodi János, în Irodalomtörténcti Kôzlemények, 1909 p. 142.; V Mocanu,
din sec. XVII), în: “Dacoromaiiia", IV!1, Cluj, 1927, p.92-163 (facsimil p.l69); Szabo, op.cit., p.ll2-lló, 124; Ejenátći, Kájoni János énetćeskönyve és forrásai, Cluj, 1914.
R.M.K. 111-2649; Veress, B.R.U. 1-213, p.ll6.
96. CĂIAN VALACHUS, Ioan, ARANYOS HÁZłCasa de aurĺ, l A Csiid
-
102. [CACAVELLA, Jeremias] („Monachus Graccus") PERENNE 104. MOVJLA, Petru. Mitropoiit, KATJHISIS aibo NAUKA HRIS
COELESTIS Provideiitiae in Transvlvaniam testinioniuni. ORATIO. Jmortalitatj t IASKAJÁ C idi tiin i e' crctina \ OL IL\ kum mon t Li1L\
Serćnissiínae Majestatis MICHAELIS APAFI DICATA1 Ciaudiopuh biit 1685. avo-ucraincanj
Michael Szennc] \rccgyhazi, Anno MDCLXXIX (1J9), Jatină in _80.
56 57
Reirnprimarea Catchismutui rnic rUS, executată iĺI mănăstirea din Unie\ 1685. c sernnifică () premieră ín ptanul istoriei cartografci naţionae i nc ptasează astfcl in seria
Bibl.: K,aratae\ Rospis 934; Łcgrand XVII.'4, p148-I49 (Picut-46. 49:-; Brlca. uorilor orientalişti de rnarcä inainte dc anul 1700.
.
1O ‘
Ln cxemplar din cartea descris-ä se aŕ1 in fondurile Bihhotecii judeçenc Craiuva,
)G 111—1909.
]05. [SPATARU (“MILESCU"), Nicolae]*, NOUVELLE CARTE de la Bihl, Nicolae Spăraru “Miiescu"h Stateinvj Spisok ĺDescriii'ca cá!-ätorici hi (liina
SIBERIE et du KITAY avec les diűerents Routes qu'on tenus Ies Moscovites ct lcs na!mcris. p.S tentioneafl intocmirea acesrei crĘi); PbďAvril. \vage.... 1 69- .
Tartares potir aller ‘t la Chine, in 2O .Bann'š-Kamenki, Diplomatičeskie sobraiie djal, rneždu rossiskim: Kitaskim
AVRJL, Philippe ď, VOYAGE EN DIVERS ETATS ď EUROPE et ďASIE. oudarstami s 1619 po 1792 god, ediçia VM.Ilorinski, Kazan, 1882, p530- apud
Entrcprisc pour decouvrir tm nouveau cheinin Ła Chine. Contenant pltisieurs ii ranaitcscu, Nicolae Spátarul ( 1636- I 708 Jřaducerc iti rornâneştc dc Si[via
.
Reinarques curieuseus de Phiysique, de Géograpliie. d'Hydrographie et d'Histoire. Panjirescu. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi norc dc Şrcfan SGorovei, Ed. Juniinca,
Avcc unc description de la graiide Tartarie, et des difťerens Peuples qui ľhabitant. A Iasi, t987, p.57; John E Badde1e Rusia, Mongolia, China, Londra, vol. 11, 1919,
Paris, Clcz Ctaudc Barhin, Jean Baudot, Georges er Loui.s Jos5c, 1692, franceză. .2 l 52 l 6; Alexandre Ra11 Getta-H&ne Ratty. Bibtiographie franco-romnaine, 11-
Harta (30 X 30 crn), gravată de Vallct, este inclusá in cartea ce cuprindc dcscrierea ‚nc parrie, Paris, W30, nt-4558, p17; GabrieĹa Nica, Iüdor Nedelcea, Manuscrise şi
călătoťiei cfccruate dc iezuitul francez Philippe ďAvr prin diverse state din Europa şi din căiţi vechi. Prefaçä de Prufunidr.doc. I)an Sirnonescu, Biblioteca judeteană 1)otj, Craiova,
Asia, pcinru “a dcscoperi o nouă cale spre China". 197', p68, nĹ135.
LucrarealuiPh. d'Avril (in8°, dc [10}f+lh +406p + [12]f) este dedicatä priuţului
general Stanislav Jahlonowski. 106. FILOTEI, rnonahul, PRIPEALA BOLGARSKIE..., în:
Autonit fraflcc7. a fost unul dintrc persoanele trimisc de cancelaria Regarutui Frantei BIBŁIE. VT PSALTIRE, I(ie 1693, f. 233-240, slavo-ucraineană, ediţia a X-a.
intr-un periplu euroasiatic pnvind cunoaşterea unor realităţi gcopolitice şi economice Bibl.: T Simedrea, Pripealele monahului Filotei..., p. 185; Idern, Łes “PripěŁa"..., p.
(probabil .i militare) din tările vizitate, privind prospectte unei posibile căi cornerciale 94
(o link dc comcrĘ stabită) cu China.
ln aces scns. el a utitizat, printre altele, şi informaĘiile documentare ohçinutc de la () 107. BIBLIE V,T. PSALTIRE, Bucureşti, 1694
çcrie dc persoanc a\iiate, una fiind rnenţionată cłeoehit de impurt[illtă, ca pťovenind dc la Psaltire a proorocului şi impăratului Davd cu rnolitve rumâneşti; la toate
o pcrsoană tarte shură, care o luase din Cancebria (Pososki Prikaz, sublns.) diii catismelc, şi cu alte măntuitoare rug i pasha1ii carelc s-au tipărit în zilele
MOsCOVa ideiniťicat, cu certimdine, Nicolac Sptaru. :lagocestiu1ui dornn a toată Ţara Románeascá, Joan Constantin B. B. Voevod
icolac •Sptaru a ofcrit nterlocutorului äu. o reiar'are docunicntar inreresanr. dar nd pástoriu turniei, lui XC pre sfinitul mitropolit Kr Teodosie in aniJ de la XC
swnara, aupra peripiului sáu in Sibcia i China. prohahil fac r.ndu consukuea iucr.ńkt 1694). in sfánta Mitropotie Bucureşti, Bucureri. TipugrafAntirn I'irean-u. 1694.
sale docurncnrai-e ad hoc-. Jurnalui călätorici de la Tobolsk páná ta hotarui cu China in $ 1 5 cm : 1 4 f. + 505 p. text hi[in\ i'oln3no-sb\-. Excmptai- ecninalat n
Dcscricrea Siberiei/ şi Statejnvj Spisok Dcscricrca clároriei i China iuciri ce au -RV Facc partc diitr-o cdiEie (variantá. tiraj tipdrir de :\.nrim 1'ircanu cntru -dova.
const!wit penrru a[vi autori europeni de dcscrer de clăioric pnă dupá anui 1 ‘O0. o Difcră dc cx. din BRV I 96 prin: descrierca tirluíui. reniă tr versuri deaupra
-
pricipaíă sursá dccurnentară privind problernattca gcopihtic i ccollornicá unoi rcntor cu cca din Invätäturi cretineti. Snago\ l 700. BRV I l$;, pťin Prcdoslovie
-
din Extrcrnuí ()rient. suhl.ns. in rnsura in carc să nu intrc sub incicienta ininuirii dc ctiicat dornnului Moldo\-ci, Ioan Consanrin Duca \‘v
dcciispirai-e a a.şa-zisului “secťet de stat" apärat cu străśnicie de autoritáţilc ţariste. C)lind tcxt 20 ránduri!pagină faă de 29 r!p. din cx. descris in BRV 1. Ex. sc
-
Łartca lui Ph. ďAvril face parre din categoria Dacoromanica", ea coninnd, la -rnarcă pi-in apectut graftc: Titlut este incadrat dc mutivc hotanice !mpriniarca s-a fcut
p.323-3$5, nscmnri privind Moldova. in capitoIu “Łivrc cinquinie: Vovage de itcră niruntă “de tipar". iniĘialetc de trci m-ärimi, irnp()dobire cti crcnuţe dc frunze
Moldavie." izatc.
Harta ete de gravorul france Vl1et, dupä planşa carutrahcá uľi'i ial ce
realizată Ftontispicii iugustc. alcătuite din motive f]oralc.
h )t copiată cu acccptu tacit ai autorulu, la Moscova i carc a scrv! ulterior toi'i tui
- -
diii varii ncđii putincc i culrurale. solicitând inforliljtii tctgii ill m(;daltarea
Bibl.: Kararae Rospis-1O7$ O.Bárlca. p.1l3
uari utlor utcfluri. ťepectiv a purtárii unor conversaĘii discutii cc \iau uii scop binc
dcir. Prin.rrc pcrsuancle a\'izatc tnren'tcvatc s-a fiar i erudiw ohc-rr.trci Ncołae
l 11. TEOFIL, Arhiepiscopul şi Mitropołitul Báigradului i a toatá Ţara
praru Iik%cu"), care .i acordat inforrnaçii bine documcnrarc. clar nu đcralţatc pc niasura
Ardealului, SINGHELIE acordatá preotuiui Cârstea din Bciu, B1grad (A. Ĺulia),
oticitärii intetk)cutorului său, îLlrflicát se afta suh incidctia apätärii “secrewui de stať',
1695 1697}, wrnâuá. pcdcapsa cu aplicarea “basronadei" pentn oricare “supus" invinuit al
C,Lre prcveđea
-
i. riozirarea", -.i ohtnut iii. in pofda unui ingeJuos intcrvu. dcct o relitarc
Ornamcntica: Tcxwj formutarujuj are un ancauťamenr rnplu uri ar men.tai dhi pac “pristavuhii Nicolac Spararus. vataque de Natiotű ilurnir :
Cbiriacodrowion. A. luha. 1699 si iniĘiaLi “P' din Nout ľesrarncnL. 1 648 ť. 187 .ťc! CX.rCs. n .mul 1 689, dc un autor fraiicL'z. contempot.m i nlrcriocutor dircL: cu u
Bibl: Ion Łupa, Documcnte istorice transilvănene. 1 159() 1699;. Cluj. 1940.
.
atiowm CJI-c j1-tln1c1teaz ipotcza privind numelc de famlic SPAĽ\RU.' \PAEARU. -
. 451. E\a\[ărza, Incá o datá despre activitatea tipogratki rornăneti dc la Aha lUHdjuJUi isoric hJa in dkcutic. suhins. crwrar urnanit cu auwrirarc ccm )cita
:‘.
114. ANGHEL, ATANASIE, Arhiepiscopul Bălgradului..., SINGHELIE Bibl.: Karatacv. Rospis-1201 (notcază in -80); Legťand, XV11174-55.
acordată preorului ion din Hunedoara, Betgrad (A. iutia), 1699-1700, latină-română.
Formular diptomaric uecotnpletat, t11 f., tcxtîn redacţie tiitgvistică latină translitcrará 1 17. ANGI IEL, ATANASIE, Arbiepiscopul Bălgradului, SINGHELIE acorđară
cu tirere chirilice, cu dararea 17OO în luna Jui zite'.
...
‚
preotului Ion diti 1)tXguş, Atba Iulia, [1702 iulie 5 româgä.
Incipit: “Nos Atanazus Dei er Apostolice Sedi Gratia Archiepiscopus Valachoruw Formular dploiiianc, [ 11 E, exemplať cu sigitiu MitropoĹici Belgradului, rcpuezeiitând
in Ţraţ Ĺv ni a.." tťc rându ri Sf Trerne i cntiárura autografi a tui Atanasie Anghcl.
Caractcrut de Iitcră utilizat csre identic cu cei din Chiriacodomion. 1699. Excrnplar cxisteat in Biblioteca Acadeniiei Rornáne, fil. CIuj-Napoca.
Ornanienticá: Ancadramenwl exmiui este o compoziţic tipografic rectanrulara; BibI: Silviu Dragornir Rornânii din Transiivania ś unirea cu Biserica Romei,
Tniiala “P' descinde din [itcta Chiriacodromion-ului. 1699 ([u Ed.Arhicp. Orr. Románc a Vadutui. Feieacuiui si Clujuiui, 1990. p.55 intbi'mjie
Bibi: T Cipariu. Actc i fragmente latine romanesci, Blasiu. 1 855. p. 256: Doina i reproducerc E. Mi-za, Incă o dată despre activitatea tipografiei romneşti dc la
Dreghiciu. Colecţia dc carte roinânescá veche a Bibtiotecii doctimentare “Tirnotei Alba Iulia (sec. aJ XVII-lea). in “Apuluin", XXVII XXX, 1990 1995, p. 54L fl. 5;
- -
Cipariu" din Blaj (Consideraţii preliminare). in: “Apulurn", XXLX. 1987. p. 25() - idern Tipografia de la Alba Iulia, t. 91. pl 45.
25 l Eva Mârza. Incä o dată despre activitatea.... ‘puum"; XXVII - XXX. 1990 -
19')S. p. 339 340. t]g. 4 ideni, Tipografia de la Alba Iulia, p. 90-9L Pl 44.
-
118. CATAVASIER, Ruflu, 1703.
Iucrare inciibonarä ín Scrisoarea din 25 eptcrnhrk 1 O
ştemeanu1 cărre epicopuI I)amaschiu al BuzuJui.
Bibl: E. Vârrosu, Glosă despre terminologia tipografică la 1703, în HrinuJ" I,
1941, p. 452; D. Bdără, Tipanil romnesc, p. 73.
Pe verso Et o notiä n lavo-rusá menţioneazä că lucrarca s-a im$rirnar din p-Űru[]ca -eoiorPohkarpov. sublns.) IN.Arseniev. Novve daimja o služhja N.Spatharij v Rossij.
tarului Petrü Aeeevici I al Rusiei. in: Črenja v Irnp. Ohščestvja Istorij i drevnosrej, M[oskova. 1900, p3 -apad P.P.Panaite%ctl,
DicĘionaru trilingv irnprirnat la Moscova. în anul 1704. de ctre editot-ul cărtuťar Nicolae Milescu Spătarul, ed.SPanaitescu ŞtS.Gorovei, EdJunimea, Iai, 1987, p32.
-
Fcç)dor Polikarpo\ carc a semnat Prefaţa ctre cititot nu are consernflatä pa(ernitatca dc
wror sau autori pe nia de tiţlu. 121. MOVILAI Petru. Mitropolit. KATIHISIS, iti KRATKOE POUČENIE
Fhnd cdtat uh jnalrut panona- aI taru.lui Pcrru ce Mare. accast imporraim i Ü VERE SVJATOJ PRAVOSLAVNOJ KATHOLICESKOJ; o čteiiah Pravostavnogo
carrc đc ig\istică nu a putut mentionczc. porrivit practicii editoriale din tpOC, ufl ispovedanja Apostoloskogo po razuinu Svvostočnyja Cerkvi, Ccniigov, Ĺ'O7, la\o
prncipal elcrnent bibliografic, numele autorului •şi-al redactorujui ediţiei.
In calitatc de rcdactor i de ediror ît idetiticrn pe cărwraw nis, director al tipogťafici in -8.
imperiale, Feodor Pclik3rpov. Bibl.: Kararaev, Rospis-1273; Legrand XVIII!4-56; OBrlea, op.cit., pJl3.
Átrihuirca pateniitátii de autor at accstc cărţi constituie o prohkrnă điŕkilä; cisiä
nsă unek clerncnte de aihcografic docurnenrată ce funđarnenteazä o ipoteză, carc il 122. CEASLOV, Bucureşti, 1709, Tip. Mitropohei, tipografGheorghe Radovici,
inrťo-
LIUCC Îfl discuia pe p(Hhstoru1 Nicolae Spătaiu. oniaiii-slavonă
Acesta a ebbotar, iicá din anii 1672-1673, un dicionar triiingv s\i-grcco-Litin). in 8°, [ 1 53 ‚biHngv (rornâno-lavon)
đcspucal cărui manucrk sroriografia aĺrniă c a Liispărut (pr bahi dcr din crnpu Bibl: Viorica Secărescu, O carte rornânească veche: CeasIo Bucureri, 1709, in:
diiccr i rrnaţic şi isrcntci silc puhlicc ‚ ckrncnt Lţ care nt ubcicm \B PCN, I. Bucureşti, p 1 1i 113.
- -
11, p. 8687,88, ni 5, 19, 32. Ruletinul BibJiotcci Române, Institutut rornân de cercetări. Studii ś1 docurnente roniâneşti.
\olum juhiliar (1948-1974), Parrea a II-a, Freibuťgim Breisgau, voL V(IX), Scric nouă,
135. MOVILĂ, PETRU, MJTROPOLIT, KATIKHISIS SIREĆ ISPOVEDA.- 1975J1976, p.484-502 (ediţie şi facsimilul rextului în comenrariu; la p,484-48$
NIE PRAVOSLAVNYJA VERY, Kie 1712 sepr.5, stavonă (slavo-rusá). transcrierca textului tatin); Idem, D. Canrernii Le Panégyrique de Pierre lc Grand, în:
in -4°, 12 + 111f. R.I,I).S.", Roniatisk Institut Koobenhavns Universitet, n().92 (dec. 1981 5 1p, ediţia -
‘
BibL: Kartaev, Rospis-1339; Legrand XVIIIJ4,
p.150 (Picor-59); Ocr. Br1ea, tcxtului latin- reproduceťea tcxtului grec Ia p22-31; fiicsirnite la p.37-48; VP Gťcheniuk.
p.l 13; Chiril Pistnti, Catehisme1e.., p266. O.A. 1)erja\ina, Russkaja staropečatnaja literatura (XVI-pervaja četvert XVIII v.) -
grcacă aparţine lui I)irnitrie Cantemir (ms. grec. onginal în: Biblioteca Saitvkov Sčedrin, 378, latina.
Skt. Petcrshurg, cota 1578 identifkare dr. Pcernovodeanu).
-
Epistolă adrcsată de D.Cantemir unei “notabilităţi nohitc i savanre", harotiut H.
txtuI a fost rosrit în cadrul festiv de către fiut său, rninorul erban Cantemir. la
14ĺ \‘on Htivssen 1706-1739). membru ai Academiei din Berlin, aflat ía acel tnonient Ja
28 niaťtie 1714, în faţa ţanilui Petru 1. Ixtu1 irnprimat cuprinde doar variauta traduccrii Curtca imperială a Rusjei, ca educar()r al ţareviciului AJexei şi care l-a rccornandat călduros
hi[ingve ruso-tatine. ca menibru al Academici de Ştiinţe din Berlin (alegere la 1 1 iulie 1714).
O c()pie tatină Panegvricuni Juvcnis principis Rossiae et Motdaviae septem aetatis, Epistola cantemiriană, in rcdacţie latină, a apărur în periodicul din Leipzig, Neuer
Impcratori Pctro, aimo 1714 obJatum la B.A.R., nislatin 44, Bücher..., (Noua hihliotecă a Iumii savante), sub forma unui Extract cines Schrcihcns, n
-
13p.
Ediţia a H-a a texwlui rus irnprimat, n: Cantemir Dímitrie, Istorija o izni i delah Cire aurorut, fosrui donin al Moldovei, înainte de niornenrut alegcrn sale ca membru ai
Moldavskogo gospodarja knijazja Konstantina Kantemira, Moskva, 1783 Academiei din Bertiii, făcea cunoscut opniei pub[ice eui'opctie, planul áu dc activitare
(cditia
M.Bantyš-Kamcnski), p323-328. tinţitcă ín donieniul orcntalisici, propunând sprc pubiicare o Jucrare (Hronicul
BibL: PPekarskij, Nauka i literatura v Rossij pri Petre Velikotn, 11, 1862, vCchimel a rornano—mo1do—vlab1or, 1717—1723), “dcsptc origiîica poporuu nostru,
.32o-
322, nr, 249 (rccditarea texmlui în rusă şi descrierea opuscu[uui din 1714); Şt. Ciobaiiu, adic dcsprc colonuk aşezate in Đacia, de împăratul Traian, sci'isă in łimhj ării, care
Din1itrie Cantemir în Rusia, Bucut-eştj, 1925 (extras), w mează să fie tradusăîn iatineşte" (vezi O. Dcnsuşianu).
p. 1 6- 18; TA.Bvkova
M.MGurević Opisanie izdanij, napečatannyh pri Petre I, Svodnyi Katalog, Opisanic BibL: O. Dcnsuşanu, Notiţe asupra lui Diniitrie Canteniir, în: “R.CL.", an JI,
izdanji graždanskoj pečarj ( l7O8-ian, 1725 g.), MOStÇVa, p.l48-} 49, nL85; P.P.Paaitcscu, i, Rucureşti, 1894, p.62-ó8 (p.66-67textulreprodus); Dirnitrie Canreniir, Sistemul sau
Diniitrie Canternir. Viaţa şi opera, Bucureşti, 1958, p. 189-192 (cap. ‘Pancgiricu[ lui intocmLrea religiei muhaniniedane. Traduccre, Studiu introductiv şi comcnrariu de Virgil
Perru cel Mare") (arribuie corecr paterniratca de autor Iui 1).Cantemir, prccuiii discură Candea, Colccţia “Scriirori rornâni", Editura Minerva, Bucureşti, 1977, p.XIX, L\TIII,
contextul în care Panegiricul rostir în fiiţa ţanilui, avea drept scop, rcuaşterea SpeťanĘci iota 1 1; DCanteniit-, Divanul. Ediţie îngrijită şi srudiu inrroductiv de Virgii Cândca,
68
r
Cuecţia “Scriitori român", EP.L.. Bucureşti. 1969, p.LXXVI, nota 2; F. Pup, I)imirric ácsi.3rna.k etc, Istenes kó1tségéve, ki-nyonnattatott. Me]iyet Ez elótt SenIfICtLS
Canternir i Acadetnia din Berlin, in: “S.R.dI.". XXIJ. 1969. 5. p.825. nota 3 z. Fcrcncz Szen tćboi-vao Pátcr E KAJÜNI Iano szorgalrnatos rnunkávał cgvben
Buicliu. AdWramertta hib[iogťaphica. I, pi24. poz. XVL ‚jedctt vóit. Mostan pedig P. F. Sz-. Miklosi Gaspar Erdćĺv Custodia Custossának
:aiancsoIattyaboł P. F. B a 1 a s Agoston Theologus-átta! a' fogvatkozásokbót
138. MOVILA, Pctru, Mitropolit, KAT1I-IISJS, ili KRATKOE POUČENIE egjobbittatvaii. és iiérne]lv Deák, s' Magvar Enekek kihagvattatván. újjak tétettenek
O VERV, Ccrnig 1fl5. shwo-rusa. e1vekbcn, és Istennek dicsiretére, s' a' Kercsirćnvek ielki vigasztalásara újjonan ki
n -4 2 ‘- 42f .-ocsattatott. Pars prima. Superiorum permissu.
A &iki S-arlós B. A. Kalasrromáha \t) ttatu 1719.
Rcimprcsiurtc a ediţiei: Ccruigov, 1707.
Pars I: in -4°, óf. +432 p.
Bibl.: K3rataev, RospisJ375; LegrandXVIII!4 (Picor-60); O,Bârlea, op.cit., pi 14.
Licciiria : Romae, 30 Julii l 719. Approhatio : In Convenw Csikiensi, 10 Aprilis
1719. Censut-a: In Kézdi szenr Lélek, die 5 Marrii 1719. Praefatk: Daturn in Con\enru
139. KURTHVANI (TREBNIC), Tbilisi, 1716, gruzină ( ‚ikicni d B M V VlsItaţ1rLn, 1ó Aprilis Anno MDCCXIX
Paginaţie: 415 p; tipar cu caractcre nushuri; ripărită de Mihail, fiul Arhiereuhii Pars JI Cantiun ile C rho1icum Rćgi e Ii Deak ts M at cg lnĺi 1 n. k k,
Curţii în tipografa adusă din Ţra Româneasc. dicsirctck. soltarok es ivtániák. Kikkel a' Kercszréu\ek Eszrend - ltal-va1ó Tcmpomi -
Exemplare exirente în Bihhuteca NaţionaJ; Bihlioteca Univeririi dc Stat. Bihiiutcca ( cimira5 )kban. 1'rocesiťkhan. Halorras crne cL en. ćs más ait3to aokhan, zoktmak
Muzeutui Lie Srat Tbilisi Bihtioeca Muzeułui dc tireiawrá “G. Łconidzc" Georgia.
-
Mos rna%odszur. mcg-jobbiranán. Li ki-bocsaruaru ak Fr% 11. Supcriortm
Bibl: Patriarhia Georgiei, List. 1997. nr.13 apud \ Cándea, Mărturii roniâncşti,
-
?urmiu.
II p. 87-89, ni.203245,50. V (:k Sarlós BotdogAsszonv kala r;n,han. Pag. 433-549.
Pars 111; MORS. Mcmoťare novissim rua, ct in aeternum iou pcccabis. Emlëkcĺzl
140. ZHAMNI (CEASLOV), TbHisi, 1717, gruziná ;cg a'rc utnisodo1gadrol, ć rôkké nem'ćtkezc. iemerekoi, ćs I Ialotnknt-vahćnckck.
Pagnaic: 444 p; ripar cu caracrere uushuri; Tipt-ită dc preotut Gabriel (ikkeł a' Kcreztuyck Eszrcnd áltai vałá Tcrnplorni Soknir'okha, PmccssiçLian,
- - -
(Garscvankopi[i) îu tipografia adusá din Ţara Rornnească. 1 Ii1orra. rcmcréscken, ćs tnás airarosságokhau, szotçranak ĆkÚ. N1ot másodszoi incg
Excmptai-e existente în: Bibtioteca Naţiona[ă, Biblioteca Universirăţii de Star, obbirrar\1, újotag 1cibucsárattak. Pars 111. Supcriorum permissu.
Bihlioteca Muzeului de Stat Tbilisi Georgia.
-
A'Csiki Sars Boldog-Aszszonv Kalasrromáhan. Pag.550-7o3 + 25p. Iiidcx
Bibl: Patriarhia Georgiei, List, 1997, nr.15 -apud v Cândea, Mărturii româneşti, phahericus. (Ungureşte, orânduir dupä prirnul cuvânt aI cânrecelor.)
11, p. 87-89, nr2l,34,46. Cuprinsul: vezi la dcscrierea primei editii din J 676.
Not: In accastă cdiĘie posrumä, Ioaii Căian cste mcnţionat cuicctor", Lîuii'i dc
tcoiotil mahiar Augusrin Baias,c are esre indicat ca “amendator persoan c(,aur' i- de
]41. LOŢVANI (MOLITVENIC), Tbilisi, 1717. gruzină
CJc çjL.crcaz n WXr erncndart, constand in ornisiunta a 50 ie cntc ŕt dc ‘iiwa
Panarc : 29(J r ripar cu caractere nushuri ripriră dc preoru!- Gabricl
;1 ‘l 2 l i iCWitC.i ei 48 JC C lrrecc tdtíflc%ti [[1 1c'ci tlU 36 [iiwm
GarcVankopHi. ii tipografa adu din Ţara Romtncasc.
rcduccrca riofcor unor ánrece.
Excmplare cxistcnte íil: Bilioreca Unive sítii dc Stat şi Biblioteca Muzctilui dc Ediia I1-a a aţ-wt la 1 na-ric 1 719, fiiiid dedicatä CplSCOptllUt (JLOľgc Mart)11Ťt\
Thihsi üfl')r'ia pziut Lanonul rnarerial.
Bihi: P riatia Georgiei, Łist. 1997. nt.. 6 apud V Căpdca, Mmirii rornánesti. Coicctia cuprinde 535 de irnnuri in imba maghiară ş 1 79 1n-aJarn.
11. p. 88-89 nr 35,17. Bb!.: G. Pcrrik, Magvaroszág bibîiographiája (1712- t860). TI Gv-O). Bdtpct,
$9O. p3O8-309; Veress. BR.U. 1-297, p'64; VMocanu, opdt., p.] ]6-117.
142, MOVILĂ, Petru, Mitropolit, PRAVOSLAVNOE I•SPOVEDANIE
VERY.,., Skt. Petershurg, Tipografia Sinodului Rus) 1717, slavo-rusä. 144. KURTHEBA EKLESIISA (SFLNŢIREA BISERJCII), TbHisi, 1719-
in -80, 1f +-19ŕ+356p.+30f. 1720, gnlzină
Bibl.: I(3rjraev, Rospis-1394; Legrand XVIIĘ-'4 Picot-6l); ()ct, Bârica, p.U4. Paginatie: ? p. tipar cu caractere nushuri; tiprită de prcotu! Gabrict (Garscvank pili)
i tipograta adusă din Ţara Românească.
143. CÁJAN VALACHUS, Ioan, CANTJONALE CATHOLICUM. Rég és Excmpl. existenr n Bihlioteca Universitáţii dc Stat din Thilisi.
Uj. De-ák, és Magvar Aitatos egvhzi énekek, dicsirctek, soitárok, es lvtaniak : Kikkcl Bibl: Patriarha Gcorgki. Lisr. 1997, nr. 1 7- apud V CânLtca Märrurii ron ic, 11
a' Keresnének Esztendö-áttal-vato Tetnplorni Sotemnitásokban. Processiókban, .$$. nr.36.
Halottas Temeteseken. és más aitatosságokban szoktanak é]ni. Mot rnasodszor a'
Méltósagos, ćs Nagvsagos Mrtonrn Gcorgv Karcz-falvi Zász1ós-Ur és Erdélvi 145. PARAKLITONI (OCTOIH), Tbilisi, 1720, gruz[n
Paginaic: 453 p; tiparcu caracterenushuri. Tipărirăde Georgi zugra'ji djn (cJi'al-j
Puspók. N. Fejér-Vármeve Fő-Ispánnva. Fólséges Regiurn-Guherniumbéli cggvik
iom din Tbiłki, in ripografia adusá din Ţara Rornâueasc.
70
[
r
Exemplare exisrc'ntc [i cotccţiiłe Muzeukii de Srar AcaLt Niko BerdzcnivW" din Ei a realizar o formuI diplomarică mixtă, rcdând docurncnruiui-apcl irnprimar - un
Kuraisi şi în Bibtioreca NarionaĹă din Georgia. aspect npografic i ornamenrat de unicar. Asrfe[ a rcdar in spcciŕicut diptonaric tUľC đe
Bibl: Patriarhia Gerrgici. Łist1 1997, nr.18 - apud \- Cnđca, Mărturii romanest, crisoare intperiatä -ahiiaine ( in cazut coriceptie grafice a wgrei care torodat.í cxptim.i,
II p.687. nL622. in icl. caracterul acni al persoanei suverJnuîui Ru%iei cc dcscndc diii pri ipul
idcoioc a promo\'ării doctrinei irnperialc. traiispus in sinragrna de intirulaie pccificá
146. [CANTEMIR, Dimitrie], PLAN KONSTANTINOPOLJA Hi CARI- diomaticii ru%c : ‘l'crm I. fiul iui Atexce\ici. Suiran ai TriJor din Nord si Haan j arihr",
GRADA1 iže prežde iiaricašcsija Vizantija. dre'ie že Bigos Zavoevan Muhammedorn Dc precizat c ttira i invocaĘia .simbolică rcprcziiirá insäsi inciirut i fřHbpiciu}
vtorvm leta Gospodnja 1453 rnesjca Majav29 den. Narisovannvi knjazem Dimitrjein ‘Ltnvan at textului i mprimat.
Kmtemirom. Grvd. Akksei Z'ubo [Skť.Perershtirg. 1720, hartă gra'ar. uá. hJgra aparc ub torrna gralic ca un cüulcţ (1Ľ tlori cxccutar de D.Ç ntcmr, n
59.5x82.5 crn. manicra arrisricä a cri,u[ui “sülüs".
F:xemplar exircnr in Bihliorcca Acadcmiei de SriillĘe Rusiei, SkPeterbur. uh Incipit: {Tugra si invocaĘia :
co[a VRK:47
i. Tira: “Petrus ihn Aleckseevici üs-sWran-ül herrevn e-simţlden vc akan al
Ptanut C<ntantinopolukii a ft rcahzat dc Dirnirre Canrcmir, ťhnd cxccurar in
bahl'c\in7Petru, uÎ ui Alexeevici, sultan a dou contineiite şi a dOU I1iri dC hi
tehnica gravuni de cätrc iJutrul gravor Alexci Zuhov ii]tr-un tiraj recius. Un cxcmpar din
hartă a fost reprodus cu rnodifcri, excluzând legcnda original, de cărre N,Tindal. iJl
2. Invocaţia simbolicá: “Cu ajutorui Domnuiui 5i puterea.."
ediţia engleză The histo.., London, 1734, sub rirrarea “A Plan ofConstantinopk". Formula dc inriîuJaie transcrisă în turcă cu Jirere latine. o considcräl]i ca tnd cc
Notă: Đescoperirea şriinţifică aparţine prof.dr. Paul Cernovodeanu. mu compJetă şi acceprabilă, dar redărn i varianra lingvisricä franceză propusă tlc Eugcn
Bibl.: P Pekarski, Nauka i literatura v Rossij pri Petre Velikom, I, SktPerershurg, Lozovan (op.cir., p.94: 1. “Pierre i-er, 61s ďAl(e)ks(e)j(e)vic, sultan des pavs dti
18621 p.2ó2 (informaţie signalcrică); PCernovodeanu, Cälătorie de studii în URSS, nord et hagan dcs mers"; 11. “Avec Paide du Seigneur ct la puissance..."
în: RdI, tom 40, 6, 1987, p645, 647. Explicit: (Paragraf 9) (vezi varianta lingvisrică germană propusă de E.Lozovan,
opcit.. p.94); “Ihr habet also auch hiernach zu richten. Inzwischen Iebet ailczit
147. KMNULEBIS ŢODNIS ŢIGNI (AJATI) (ASTROLOGIE), Tbilisi, wohl. Gegeben Astrachan den 15 Iunius im Jahrc nach der Geburt Christi t22".
1721, gruzină Notá: 1)c rcniarcat, cä irnprimarea accstei ruraic, in anui 1722. devanscaza cí arrc
Paginaţie: 148 p; tipar cu caractere mhedruii; ripăriră de episcopul Nikotz Mrovei ani cronologia rurakor rurccşti irnprimate, prima fiiud considcrată cca a sulraviului \(tmcLi
Orbeti dze, în tipografta adusă din Ţara Românească, l III—ka, şi inprilia [a [brjbirn Müteferrika (‘Funcioiarut"), Ongiliar din Trai lvtviLi
Exemplare existenrc in Bihliorcca Naţionată śi Bb[ioreca Llniversităţii dc Srat din bndator al tip gratici nromaric. \&zi Vnku[u, Lugati!Dicţionarul lui \mkulu, tiiu
Thilisi. Gcoria 29 ripátwa rutc-a cu ractec arahe ‚
Bibi: Patriarhia Georgiei. List, 1997. nr.19- Apud V Cnde. Mărtiirii rornneşti. BibL: f. ł.uim tov, Auszug aus dem Igebuchc des ehrnai cn Sit1.ampr-
JI. p$$. nt23,37. ane von seiJwr cbeffabrt auf dcn Caspischen Sc, in: ‘S iUh
c-ichc'. \I. kt. Lrrshur. i 62. p.2 4—2 aicc- LJ . [-- -
148. ZHAMNI (CEASLO\T), Tb••si, 1722, gnizină. ‘:
Deianja PctĹ'a \1iko rnudogo cohrazovrcja Rossii. c L :
ťaginatie: 336 p; tipar cu caracreíc mhedruti . Tipärit dc preorui Gahricl . ka 18, 2 J :‘. ĺcbcdc. Pohod Ptt' \:koo Pc':siju.
.
Ý :‘.l
‚
.
.
Te }Iaarlcm, gedrukt bv \ !IhcJ[mls van Kcssch t 722. olant1czĹ Ti'aduccrc đii tCţ) hi revista gťrrnaná “Theatrum Europacum', XX, Frankfurr. 1 723. sun inciuc LoU
ĺarin jn )a idez đe Johanncs Antonjus Scinciti. ucrri in coligat cdirorial; b p.7$4-7$7 - tcxrul Proc1amaiei tui Diniitric Canternir
Lucrarc in đou piri. jn -. Partca L 72ť. 4-262p.; Parrea a If-a: 3]f ±360p. cMre poporul Moldovei inaintca campaniei mititarc aiite 1 iulic 1 71 ;-. iar la p786-
Edic rwsaă a,'ńriđ rn(dci cdiba grcco-Latin. ĺepz. 1695. a u LNmi, 8, Płanul tuptei de la Stănileti pe Prut. 18-21 iulie 171 1, ravurá ac'afbrrc 315 x 39
i Ľ l E.pito1a đcdcarorie a lui JoiAnt. cinen1s cătie Ęarul Pctru cc Marc; () ‘it'taţa cm. parţinand n concepţie ui DCantemir şi c cxecuţic raorului Carl Gutav Wevland.
i () ‚nu)duccrc a Iui Laurcntius Normannus. cC-a utitizat o schiä de plan al principetui Moidovei.
Bibl.: Lcgrand-Pctit-Pernot, Bibt. HeIĘ XVIH-s-IV-145; ()ct. B!Jea, op.cit., pi 1ó. Un exernplar din Ptanul cartografic la BAR-Cabincwl Hărţi (Vezi ICBácită,
Srarnpe.)
152. [CANTEMIR, Dimitrie], [CATEHISM stavo-turc], Atrahan Imprimcua () copic rnanuscris în latină a textului Manifestului îu Brrish Libran London, c()ta
miIitar dc campanic]. 1723 kmuarie 9. s[avo-ruso-rnrco-persano-ătaťă. \đďMs37358, ť309-310.
Nota u t ntifca inc- nici uii exen -ar cumplct. O tă din accar tii'irui Textul Proclarnatiei (Manifestului) coiittne decizia poliric a do niturtlui \1oiđoci
- OPUCtl] - af1. ifl Bibliotcca Huntcrian Mueurn din Gasgow extenta iuciii tnnđ aLlťc5t ăľi Ia 20 mai 171 1, in \ederea rcalizării pregátii-ilor de räzboi i dc prijiii a
scmnatai đe prof. Grigorc Nandriş ( Rournanian i 18—th (:clrut-v Russia. n: Jrmatei ruse in !Upta antiotorntl.n-ä. Proclainaţia consrituie atiajarncnttll public al
R E R f'a' h f 1953 L1 69 TO acni D it iitcuiii htttiit b 1) l1IL L()l1.jtOflilUl Faţă de atiatul ruç. lear de cnitinutut Tntatuhii đc ia Lutk. 1 3 24 atrilic
Accţ (:rchii rcprezintă unul dnrrc ultirnelc cnc etahoratc Ic D.(ancmir. 711.
redacrarea lui fiind datat în perioada 7 cptemhrie 9 ianuarie 1723.
-
BibL: Pisma i bumaghi imperatora Petra Velikago, tom XI/1. p.291-292, 559
Catchimul, ucrarc concepută suh forrna unui tCXt sinipLu. torrnat din o scric dc icsprc conţinutul Manifestului). Scrisoarea lui DCantemir către ţaru Pctru I, datată 2
înrrcbdri i ráspunsuri privind bazele conťesiunii ortodoxc, a ťost conceput şi ca Ufl
iuníe 1711; 2). Scrisoarea taru[ui către D,Caiiteniir, datată 16 iunic 1711); Euđoxiu dc
instrumenr cultural-religios, mclus în cadrut planului potiric iniţiat de tawt Petru 1, priviLid
urniuzaki, Docurnente..., I, SupJiment I, Bucureşti, 1886 p.396-397; Joan (.Băcilă.
rusă în zor'a ud-caucaziau, respectiv penrru aplicarea kii cfctivă ín cađru[
Stampedin BibtiotecaAcadeiniei Kotnâne, Bucureśti, 1929. p 29, nr7L Andrei Pippidi,
actiuriit dc crcriLlare ()ľWdOX Îfl CZU! ĹUŞite1 eXpariiUtiii t-useri prC (;ofu 1rk.
PoUtique et hstoire dans k proclarnation dc Dćmétrius Cantenür en 171 1. l.n vu[.
it UpOZItIa c îbaia a fbsr trirnisă de auror SfSinod. cJ suprcm JlWi1{UC —Iornrnes et idées du Sud-Est europeen ľaube de ľâge modcrne. Bucai'ct-1ris, Ed.
t7ialiCa ctru ohtmćťc dreptiitui dc tmpnniare.
\cai.-Eđ. du (RS, 1980, p. 1 $T, nora 1; p. 18214;Andrçi Coî'bca. IrnagincaŢriIor
Incricrea veriunii save a texwlui Catchismukii foaia cxistctit, suh1i',
tomine n t htarun Euroacum". in: AILM. XX. 9S3 ‘41 5; L.Bçjcu. Momentul
Incipir: ‘\bmja. i i svjatogo đuh . i i in raporwrik poflticc intcniaiona1e ale Principateor Romiic. n: AHA, X LJ
xpiicit: Otvet: Sswvv čeiověk hiisiana ušta su Čeny. izobrazuju.tiisj V ispovČd:-inn -
carc c pJlc s sc f ptcrtrnt in Marea Caspică; dpre tipografia nobii din (auĺa - ‘.. ‘2 - rJţo; ‘i I..t. :‚..-t.
- 1 2 52p. lt' c'tc i:Htc :‚
POPORUL MOLDOVEI/ MANIFESTUL CATRE POPORUL MOLDOVE- Notă: Joh.Lcon. Frjsch este autorul htcrării Nouveau Dictionnahc &ançais—
NESC/ <lj2Ornai 17]t; ctemand, Neucs frantzösisches teutsch Wíörrerbuch, ] 737
2. jCANTEMIR, D., WEYLAND, Carl, Gustav}[ ACTION BEY DER Bihl. l jtđ. Bib[. HcH. XVIII--I \r64; Oct. Brka, cit.. t 1 6
PRUTH ZWISCHEN DENEN TURCKFN UND MOSKOWITEXJ, I
“THEATRUM EUROPAEUM". XIX. Frankńirt am Main. 1723. p.7$4-785; T6- CAXTEMIR, Anriohj, SIMFONIAIIi SOGLASIE NA B(U)GODUI-i
7$7 gerrnană. NOVENNUJU KN(I)GU PSALMOV' CA)KEJA I PR(O)ROKA D(A)V(Y)DA,
in —folio. Pct ‘sbu. 723 5: 1 72 . noiembte I 3. .Siav( —ťus..
74
•r
in folio, 3 J f. ± 1 lf., text đkpus pe două coloane, termenii din psalmi finđ araíjaĘi Mitropolitul Eueniu E,A. Bo[huvttno\ Slovarj russkih svajatskih pisateIe Moskva.
aiEhctic, tipar ncgrJ tom I, 1875, p265-27t); DRipă, Additamenta bibliographica, I\ hi: Djriuthius",
Lucrarc versifkată n rrucutri erricá (fkcare vers format din 1 3 silabc) ignJ(uri: y1II-XlV Galaţi, 1992, p 1 75-1 76.
-1 Ić ; 46-48 ránđuriĺpaginá; CUsWdC.
Exernplar exisrerir (i dcscrk) : BAR., cora 111- 21001; altc cxemplarc: 1[i rccj 156. [CANTEMIR, Dinűtrie, BAYER, Gottlieb (Teo6l) Siegfrieďj, DE MURO
-cadcmietđe $tiinte Sr. Pcrcrhurg ; Arhivcle Ceutrrjlede Statak cx-USSR C.G..-\.i).A.)
-
CAUCASEO, i:
- Mccva Muzeul Natona dc Istoric Moçcova. -
COMMENTARII ACADEMIAE SCIENTIARUM IMPERIALIS PETRO—
Onumenticä : [I toaa dc ti!u troiripiciuI St Trcimc" ill cadru drepughiilar POLITANAE, tomu. 1. ad Annurn U'26. PerroolI. Tv2i Acadcmiae. 172S. p425-
titĺ)niOtt P1. — tľ()iiti1Ciul Hnw. îli cadw dretunhiular htoni t J 1r -ti5. aun.
\iwtcta flcrat texwi cstť incadrat de un chciir liniar simr]u: painilc au cadrc impJc. Lucrare-a Cornmentarii... Petropoli (Skr.Peersbui-g. I. 1 728, sť af1 n Bihliorcca
Notá : Opci-a poeric elaborar de printul Annot Cantcrnir ill anul 726. di pcií )tb ĹJcki-Boivai' Colcctii •pccialť TgMure.
-
-
abş,olcne 1 726-1T27 cururiJoľ dc ilosútte de ta Acadcmia lmpcriaiä đe tiinc t{in • De Muro Caucaseo niç. Lihi 1 722 reprezwtä o opcră de colaborarc iirck'crua[a
•.‚ jvand ca autor principal pc 1)Cantemir şi coauroľ v cdiror pe acadcwiciainil G,S.Ba'cr.
Skr. Pcrcrburg redactat in sla ii (sla\o-wsá. sub inf]uenta ui Ivan Ivanovici Ilinki
citc a ptctuat manuscnsu} i tatia originat CO!OI' aurografä de ia Anroh Canwt ir i a
profesor dc casf rcntru limba i irciawra rusă şi Jannä;tt-anstator ta Acadciiiia dc Sriinc
[izato ‘) reDr()ducclc modif[cată in aIb-ncii ini ziduhń cauc:tzian dc 1')crhcnr
ecrctar ai principcMi 1). Crntcmir csw dedicară tarinei Ecatcrina 1.
i 722 suh tirlul Tracnts orientalis CauC cUrn vcstigiis rntiii vetcris in eo ducti,
.
I ucrrca dep crc in \aiorc, %Ufl sirnpu exeľciĘiu dc timbf. cum ctonat .-j ji'tcckit dcripnis a CeLsissinio Priiicipe Denietrio Cantemiro, ci anc hi cxtui Dc Muro
otiera crrĺjnitui Lloc7ici [aice jfl rcratura ntsä, ea fiind considcrată đrcpt puima conc
Caucaseo in: Conuiicntarii Acad.Scient. fmp. Petropolitanac, J. Skr. Pcrcishur2.
‘ibicä LL; (i(lar kxulu iainilor. titcnută de un auto ronn in \CtMUI]C dc ctcrn 72$. .426.
ĹI'd (:CfliCflt c' ląć;iu utium Brcviaru!ui ie nrjc c'ttural p lioas r m
Tcwt jmL'rimat rcwlintä varianra G.S.Baver carc a sistcmari,ar IV)tck clUC[1iilCiiC
i c pi t iut & \ Pł ndc i Clet ici ot todocs, citon e limh LUIWt cí'c in timpu canlpaniei persane (circa 1 $ iuie 9 - prembric 722
romncascä, in vrlumtii DscăJi de cuget şi simtire, Ediwra Instiruwlui BibHc, Bucurcri, Lumemariul storic i a pregtit \ersiunea dc texr pentru tipar
1981, p.139-l4$). Ivan llinski in Notationes quotidianae menţioneaz ohscn ť eoialice
Mođehil utiliLat scrict'ca in rnanucris a łui I. Ihnski, Simfonia sau Acordul religos mcteorologice, precum şi itlicarca Llflei hrţi dc către D.Cantemir in zuna i wior (aucaz.
aĺ tetraevanghelului şi faptele s6nţilor apostoH (imprimată la Skt. Petcrburg, ii 1 in vara anului ) 722.
BibL: ć)cta\ian dc Guasco. Vie du Prince A. Cantemir, Londres, 1749. p 3 .
Tcxtul Notelor callrcmiric;ic (De Muro Caucaseo) s-a reedit3r in: OUCL1t1 ad
Karataev, Hronologičeskaja rospi slavjanskih knig (1491-1730), Sr. Petershur. 1 X61. istoriarn antiquain. Hallc, 1 770, p94-125. latină, ed. a lI-a (ve-ĺi EŢańuni. 1)initrie
p 199, p()z. 1543 (indică erulia : “Moskva, 1727") VM. Undolski, Hronologičeskii Cantemir—geograf, in: “Reista muzeelor şi monumentclor", sci-ia Muzcc, ii: 10, 1988,
ukazateli s1avjanorusskih knig ( 14911864), Moskva, 1871, col. 172, poz. 1685 r6J., nota 2), Autoarea indic i cele trei texre manuscrisc ale n()tel()r cantcni!liciie, în
Kowa7 în cxclusivitatc, o ediţie'. ‚‚St. Petersburg, 1 723, paginaia în ťtle": un cxcmpiar ‘ ‘utogt tfc (2 )-Dimitt c Caatcr'tir şi A'ttioh ( airerntr ( l) cc-au Íćt utl1! ttc đc
tind \ă7Ut ÎR anul 1871, în Bibhoteca Acadeniici Ruse, fapt ce nu cste confirmat đc a[ţi GiĽ) S, Ba
hiograh şi hihiiografi, subt.ns.; coL 178, poz.l748 indicä „Sr. Petershur. V27') Un rczumat al material'jku puhlicar de TS. Bavcr, úi: Acra Erudjtorurn, X, Lcipzg,
ct. 1 729, p440. care a popuariiat reahzärile ştiinţifice aie principciui Moklo\ ci.
t'etro; •Slavjanskie-515; Strocv Í 244; $t. Cíobanü, Dmitrie Cantern1i
-
Rusia.
Bucureşti, 1925, p65; Ghcnađie al Rmnicului, Principele Auüoh Cantcrnr, ii : “Rc isa BibL: P Pekarski, Nauka i literatura pri Petro Ve1ikon', vol,i, p 5Ú
tcrarca: “] 728") ; Eugcn iu, mirrupolirul (B lhovitino Evŕîm A. ) Stoisj rttsskh'
łiúUă", Bucure, nt 4, 1889, p 42 indică d()ar cdiçia ďn 1727, tüă clirarca đc
vjarskih' pisateiej, Mokva, i45, wrn 1 p262; Şt.Ciobaiiu, Op.Cii•, p.46-
‚ I.Minca,
impriiiiarc); AS. Zcmo\a. l ifliicvj, Svodnvi katalog russkoj knighi Idthnskoj
tcit., p296; PPPiirccu, D.Cancmh Viaça i opcra Buçurc. 1 95, ‚22 1-225;
pečati XVIII veka, M)sh'a, 196, pz p486; Emi Pop, Diinitrie Caiiremiľ Scrban, Jurnaiuł !ui Ivan Uinski, in: S(Rdl, VlIi,5-', I p. [29 Dimitie
Acadetnia din Bcrhn, : RdI, rom22, m 5, 1ucuretj, 1969. 12 i 4 ( mtemii Hisoi n o South Fat Earope ifl and Oi fl(& ( t\ ihi iton ‘t tL L%
lki şi rcpt oducc tirul t íirw'i, astt : “Sinfonżja ili soglasja na bogoduhovcítnujtt • H tov of rhc ()toman Ernpire >‚ ed iia Ai. )utu-Ľ( ciu ţicji
kni psahnov Caťja i piooka Davida Simfonia au Cocordama crii dc )ui' c'cii
•. ‘
:. cjoncazä daarca i 726': PCci'n'í ica:u, Dmtre
a r.]ihr ;Lnprawui i pľ() fcu Jui Da iď', me tioniid La id cdi,it la ćiteniir vu ptr ses contcniporains (Le monde savant et ks rniiwix diplomatiques
Pccrhur. i 72 cu o painaic de 1 99Ĺ ( ? crop&iins) ii: RFSE. Xi, 1973, 4, p655; Idem, Les OeUVrCS de Děmtrc Cantemir
Mcnriontm i impiimarc. ucrări a îsr de inar Jatitor. tipatukii di S. ť,tI!' péente par <Acta Eruditorurn>> de Leipzig (1714-1738). iu: R ESFľ.
\‘c1i inĺ'maia din .‚hiogi-afia bci-Jiric1 a iui D. Cantcnti- SCľi inaiiite dc ii 194rto.4. p540-541 ‚543, 54, no.1 1; Idcm. C1átorie de studii in URSS. in:
I!)ariia
c.irĘ; tuae iii điscuţic. ct re]atia hibliografk'äđat dc E. Pop. suht. ns. D,R: C (-tca.
- RdI. rorii 40. m 6, 1987. p645-647. noteie 28. 29, 30 (discutie: Ec.lte!ina I'ji'iţm
Ainioh Cantcmir, “Scrisul omucť', Ciaiova, ] 984, p. 48: refcrhiţc biwitcc n: Din'iitric Cainemk-gcograf, in: RMM, 10, 1988, p.6l-64; VGndca, Márturii..., J,
r
306, 321 desene vedeťi panorarn'ä i profHe a[e rnunţitor Caiicaz, ta
(mcntioneazä trei
CON, in: BEL Matthias, ADPAEATUS 4D HISTORIAM FIVNGARIAE SIVE
I)crhent, 1722 şi cópii manuscrise după Iucrărilc 1u D.Cantemir, CoHectanea ortentalia MISCELLA, Monurnentorum ineditoruni partim, partirn editorum sed fugientiuni.
şi De rnuro Caucaseo (de JN. Delisle, c()piate de la Antioh Canrernir Ia 20 iulic 1726). Conquisiuit, in Decades partitus est et Praefationibus, atque Notis illustrauit,
MATTHIAS BEL, Cum CensuraAnipliss. Senatus Posoniens, Surntu Philohistonmi
ttriae, Po,onn (Br mla\ a), T pi, Ioannis Pauth Ro\ 1 735 1)ccadţ% I, Monuwcnturn
157. CALENDAR, Braşo 1731, edI, redactor-editor, tipogra Petcu (-Petru)
Şoanul, română. L 1) p. 1-38; (2) p. 38-41, latină.
Ĺ
Grid, Model utitizat: Calendar, Kie 1716, stavo-ucraineană. tcutä de edit()r tui Fraicis'aJ III-Iea, ducele Lotharingiei; PrefaĘa edirorului; f {ór -
Alte ediţii: H-1733; III-J737. tcxtu! pmpriu-zis al ediţiei operei lui N. Olahus: “Nicolai Otáhi, Aťchicpiscopi
Bibl.: M. Tornescu, Calendarele românesti (1733-1830), in: SCB I, 1957, p20; “ngonienis, HUNGARIAE, SIVE I)E OPJGINIBUS GENTIS, REGIONIS SITU,
Radu II Tcmpea, Istoria sfmtei biserici a Şcheilor Braşovuiui, Ediţie îngrijită dc Ocravian i)IVISJONE, HABITU, ATQUE OPPORTUNHATIBUS, Lihet singutaris, nunc
Şchiau şi Liviu B()t, Bucureşti, 1969, p.'32; Ernil Micu, Tiparniţa lui Petcu (Petru) iniurn in luceni editus, Decadis I, Monurnentum i., Accessit. Eiusdem, Conipendiarium
Şoanul din Şcheii Braşovului şi primele calendare în limba română, in: ‘Cumidava", Acraiis Suae CHRQNICQN"; f. [6v 7r]: d. Lectorem Phitohisrora"; f [7v
-
LL\jcç
IV, Braşov, 1970, p.4ó5475; G. Răduică, N. Răduică, Calendare si almanahuri Ołahus, Ad. Lcctorem Kpoezie)"; [urrneazä o paginaţie numerotaa ; p. -38: “Nicotai
româneşti (1731-1918). Dicţionar bibliografic, Bucureşti, Ed. Şt.encicl, 1 981, p. 199- Oláhi, HUNGARIAE. Caput pťimum (“De Scvtbia veterc et uriginibus Sc\tharum") -
in England. hi: R.R.H,, 1-2, 1985, p. 5t sqq (indică datarea imprimării: ‚1735' .tohiografice Referitor la ediţia din 1735, a Jui M. Bel, trehuie suh[itiiar faptuJ că aicí
ifl )C :flm douä scrierí impriniare, apartinând lui N. Olachus: (1) HUNGARJA.../, p. 1-38;
de 12'34. suhl. ns.); DRâpă, Additamenta hibliographica, IV, in: Danubjus",
X11I.' (2) COMPENDIARJUM AETATIS SUAE CHRONICON, (p. 38-41); insăşi texrul
X1V, Galaţi, 1 992, p,1 76.
( pcrei otahiene irnprimate fiind un c()ligat editorial cu pagiuaţie conrinuä, aşa cum csre dc
159. [OLAHUS, Nicolaus], altfel îiitreaga tipăriwră, cu conţinut rniscelaneu, dar cu referinţä monograficä (istorie,
I. HVNGA.RIA, sivc DE ORJGIN1BUS GENTIS REGIONIS SITU,
-
cogťahe, econolnie, etnografie) şi autobiograťică.
DIVISIONE, HAEITU ATQUE OPPORTUNITATIBUS, Lihcr singuhwis, BibL: J. Szinnyei, op. cit., vol. IX, Budapest, 1903, col.1270; A. Veitss, BRU., I-
nunc 348, p. 173. Un exernplar at ripăriturii (coligat editorial) la B.AR., cota III 2()29.
prirnum iii lucern editus..; 2. COMPENDIARJUM SUAE AETATIS CIIRONI- -
78 ?7
rr
160. [CANTEMIR, Diniitrie], PRINCIPATUS MOLDAVIAE NOVA ET 1 769-1770); CMRoth. Carte spéciak de ta Principauté de Moldavie divisée cn scs
ACCURATA DESCRJPTIO de[neante Prncipe DEMETRIO CANTEMIRIO. district puhićc par CMRot.h Sainr Petcrsboîg. 1771 4 oi coioi, 84x66 cm Ob.
ąntc1odam. 737 tipograf -lihrar François Chaugunion. btinä. Harra csre apwapc dentic cu cea cantemiľiafl. avnd ii plus concmnarea unor luciJIti
in 4. 51x38.5 cm. din ordu! \ĺoldovci i indicarea unor locuri de bărätie ruso-turce di!i anii 1 769- 770:
Excmptarc ideritifcatc śi exisrente: Briti%h Muscurn (vezi Catalogue of printed Krerchmer, şHai'ta Moldovciţ, in: Dcmerrii Kanremirs.,., I-listorisch — geographiscb -
maps. charts aiid plans, 10. London, 967, p2;; Trinitv CoHcc Lihrarv Duhti -
i :ó 1 ct Ait:igtreaiu. op.cit. p645-646 ‘;; i úcoioc-gcoratic. [a, 1986, p7-88; \( dca.Măiturii románeti pesre hotarc....
Ţoann ( hi n St b\c
Ktwzc geographschc Bcschreibung dcs Frstcnthums Moldaij lLnd dc zwischen . 199h p3l.
dcm Scl'nvartzen Mcere und dcr Kaspischen See gelcgenen landern tind Vöker, in:
‘Geographischer Kaiendcr" auf das Jahr. i 770, Skr.Pctersburg. Ąţiwru! idcntjfcar dc 161. DÁLLYAI, Petru, (Pop DĂIANU), SYNOPSIS VITAE SANCTI
noi ca fjiid Johanii. Cbrsrian v()fl Srruvc a uti1zat, prohahil, harta ra''ată la Amterđam, FRANCISCI SALLLESII, Buda, 1738, tatină
Aurorut, roan catolic iezuit, cunoscut sub nurncte de Pop t)ăianu, a fost sccretai-ul
in 1737, sau harta iniprirnatä ca ancxă la cdiţia germană a lui A.E Büsching (I 1ambur,
Episcopiet Carolice.
80
Ex. la Bibiioteca Acaderniei, Filiata Ctuj-Napoca, cota C 58.635 (2 exemplare ťiklogice, an I\ Craiova, 1976, p. 79-81; Idem, Antioh Cantemir, Craiuva, 1984, p.
idcnticc) 49-50; Mihai E. Şerhan, Omtij şi astrele, Ed. Dacia, Cluj-Napuca, 1986, p. 83; D.Râpă,
Bibl: I. Chindriş, Îmbogăçirea Bibliografiei rotnâneşti vechi(sugestii exernpifkate), Additainenta bibliographica, IV în: “Danubius", XIII-XIV, Gataţi, 1992, p. I 76- 1 77.
în: Satu Mare. Studii şi cornunicäri, VII- VIII, ]986 1987, 281-282, nr VII.
p.
Notă În VM. Undolski, Hronologhičeskji (tipärirura discutară de n()i nu se afk
mcnţionată)
162. MOVILÄ, Petru, Mitropolit, CONFESSIO ORTHODOXA, în:
ACTA ORIENTALIS ECCLESIAE contra Lutheri haeresim monurnentis, notis 166 MAVROCORDAT Voievod, Constantin, HRISOV ĐE SCUTIRE DE
ac dissertationibus illustrata, una cum Epistola Christofori RanzovH adversus DĂRI A ÎNTREGULUI CLER, Iaşi5 TipografTeodor Ianüvici sau Duca Sotiriuvici,
Lutheranonim haereses, ab E. a Schclsrratate parata Romac, anno 1739, latină. 7250) 1741 (septcrnhnc decembttc sau înccputut anutut 1742), tornanä
-
Editie catolid. Foaie volantă, cx. existenr: Arh. Naţ. Buc., Documente istorice, LXVĺI25,
BibL: Oct.Bârlea, op.cit., pll5-i 16. Bibl: Melc hisedec Ştcfncscu, Cronica Romanului şi a Episcopiei de Roman,
Partca a II-a, Bucureşti, 1875, p. 26 27; K Rusetti, Părnântul..., p. 317; I. Minea, O
-
163. MOVILĂ, Petru, Mitropoflt, PRAVOSLAVNOE ISPOVEDANIE VERY carte i două tipografii ieşene tútate, în “Insemnări ieşene" 3, 1940. p. 482 -485; C.
SOBORNYJA I APOSTOLSIUJA CERKVI VOSTOČNYJA. SOČINENIE Pctra lürcu, Cărţi, tipografi şi tipografii în Moldova în secolul al XVIII-lea, în MMS, an
Moghilv. Perevod s Grečeskogo5 Skt. Petersburg, Tipografia sínodală, 1739, slavu-rusä. XXXVI, nť. 1-2, ian-febr, 1960, p. 20-29; V Isac, Colecţia “Foi Volante" din BibHoteca
Ediţie oitüdoxă. Arhivelor Statułui Iaşi, “Indrurnător în ai-hivele Stawlui din Iaşi", IV, D.G.A.S.,
in
Petershurgja, pn Jmperator sko Akadernii Nauk, M1)CCXL ţ1740, stavo-rus. soit regarđé comme un rebel!c dc la
et cornme enncrni En toi de
patrie. quoi nuus avons
in 4, 200 p., pianşă litogtafiatä ‚‚O Množestva mirov". ignc dc fluti'e proprc main toute cette Cousrirution".
Ex. cxisteut: Mueut dc istorie al Repub!icii Moldova, Chiinău, 1xrul franccz imegral, cuprinzând î 3 capírok, ťeprodus Gh. Brätianu. Două
este in
Modelu! utili7.at Fontenetle, Bćrnard Le Bovier de, Entrétieuis sur ia p!uraliré ds veacuri de la reforma lui Constantin Vodă Mavrocordat (1746-1749), ín: AARMSI,
inondcs, Paris, 1686. iI[, t. XXIX 1946-1947), p. 435443) () C()pie manuscrisă đupa tcxtu irnprimat în
ľraducerca a Rst cťectuat în 1730. Textu! traduccrii i prarc cstc preccdat dc o ťranccza la BAR Ms. rorn. A. 467 (fost Ms. 2250 L
roni.
dcdcaie către tarina Ana Ivjnovna şi de un cuvânt intťuductv at lui A. Canrcmir. () reproducere facsimilată a ediţicí franceze a Constitutiei l 74Ü), cditata la Géričvc,
Aserncnca opcrei tatălui säu, Sisternul sau întocmirea rcłigiei rnuhainrnedane. Slatkinc reprints, 1970, p.12-17,
StPetcrsburg, 1 722, inclusă in faimosui indcx prohihirorum, si edţia A. ( tcnr a Bihł: Constamin I)apoutes, Ephémerides daces..., Editions par E. Lcgraiid, t. 11.
]ucrărií iuí Fontencllc, a suftrit acclaşi regini în rimpul rarinei Elisaheta, sub acu7jia de a Paris, 1 $$I. p. L-LXI (transcrierea textului francez, iiitituiat: “1)ect'araríon du Cergć et de
§ “onrraťä credinţci şi rnoratei". la Nohlessc, faitcau Prtuce, l'occasion de ses nouvcjux Ćtablissemcn" (cat-c nu cuprinde
Bibl.: N. Puspctov, P Sahliovschi, A. Zerciauino\; Istoria literaturii ruse, Ediwra msa iista boierilor ce au subscris docurncnrut) ; G. Bengescu, Bibliographie franco—
de stat. Bucureşti, 1950, p. 103-104; Literatura rusă din secolul al XVIII-lea, vol.I roumaine du XIX-e siěcle, tI, BrueItcs, 1895, p$, poz.XVII; Idcm, op. cit., r. 11,
(scc. X-XVIII) sub redacţia lui D.D. Blagoi, Editura ŞtiinĘi6c, Bucurcti, 963, p. 369; scction “Fxtraits c!es pťincipaux pćriodiques français"; Atexandre A. C. Stourdza,
C. Cîrtca, Antioh Canternir, traducător, in: Analc1e Uni din Craio a", Seria tiiuc L'Europe orientale et le rôle historique des Maurocordato, Paris, 1913. Annexe 111,
82 83
r
p. 382 387; Gh. Btianu. op. cit.; D. Ciure. Nicolas Maurocordato, précurscur du
-
(trna 12 ‘t I38-iSOi Cadsma 13 f. 150-165 ; Catknta 15 Ł 166-177; Catima
despotime, ćcairé, ín voumuh Svinposium LEpoque phanariorc (2 -25 octombrie 1 177'-186); Catisma 17 E $6-199 ; Catisma i 99-20$; (am IÝ -
1970), Thcsa1oniki, 1974, p. 364; Şerban Papacostca, La grande charte de Constantin 22O ; Catisma 20 (Ĺ 22O'-229); Psalrnui când Dad singur s-a hăwr cu G()iiatii Ĺ
Maurocordato (1741) et les reformes en Vajachie et en Moldavie, în" Svmposiurn". 229'-230); Cántarea lţii Moisi dupä ce s-au afundat Faraun, de la Eire, cap. 15 (ť.23(-
.3ó5-376 nne Mat'ie CasoJv (Strahourg, Autour de l'insertion dans eMercure
259 ; Pentru Polvctcui (259-26O Pripcatele la t1uaznicck Durnzcicşti si a oţi snĘii
de Fraiice de la “Constitution" de Constantin Maurocordato. in RESEE. XIX. 4. 2(0-
cari au Polieku. Facci-ct tui Filothci rnonahu pe uni. incepând cu Scptcrnbric
p. 751-762.
28 L Ctstiuul Parachs at doilca al Preaciistitei de I)umnczeu scăroare cc c cáiită a
at crha sCtUui. si Ia vcmC dc ncvric şi rij. Faccrca fcriciutui 1rnprar Ki Hcuđoi
168. CEASLOV, Rârnnic, 1742
“Ceaslov ĺ ce are în sine slujba de zi şi de noaptc după rânduiala sfintei Bcscarici Dut'aa] lui Lacari: acurn tăhit'citá de pe slovettte pc rwnâflie (f. 282 sqq.; tcxw[ dcpăşctc
Acum Ł 3()1).
j întracestu chip tipărit ĺ întru a doua domnie a prea nălţatului tiostru Dornn
Bibl: I. B Murcşianu, Circulaţia căiţii de Ia Râmnic în Banat. Douä tipărituri
o Mibai ! Racoviţă Voievod. J Cu b1aosţovenia prea sfinţituhi Mttopolit 1(ir
Ncotit / Si cu roată cheltuiaia Tipogratiei de iiou, a snţiei sale / de Dumnczeu -omneti necunoscute. ill NIB. 7-9. 1971. p. 147-44S Idcrn. Cartea veche
iuhitorului Kir Clinent Episcoput Râmnicului, ! La anul de ta zidirea Lumii. Leat bsericeasc... p.70.
‚‘
Cuprins: Începuuul veccrniei (f l ); Incepunil utrtmici (f. 15); Incepuual a lui rrcri 318-324, şi in cd. iu 20, tome l p. 467-488; D.Râp. Additanenta hihĺiographica,
ccas (Ĺ 36); Incepurul obeadniţii (f. 68); Inccputul pavecerniţii cei Mari (f. I\, p.177.
79); Iitcepuwi
pavccernitii cei Mjc f. 107') Polunoşniţa în toarc zile[c (E 122) ; Sinaxar a cc!or 1 2 luni
F. 161 fl'opark (ť. 2O2 (hińtuţ Paracţi (f. 2S3 Sţu .iiu Pnccştaii f. 23 17'L MOVILĂ, Petru Mkropo1it PRAVOSLAVNOEISPOVEDLNĺE VEKY,
lnsemnarc curn se ccwsc Eaiheiii1c (ť27O; Pashalia inccput a ť. 279 . \L 1 743. Ia-o-ruä.
Bibl E[cna Duiăreanu. Contribuţii la BibHografia rornâneascâ “eche. 1)ouá -8'. --356p.4-5Of
tipáritur româneti in coĺecţi1e Bibiotecii “Astra" din Sibiu, ín VB PC ľ1 Buc, Bibl.: Undoskij, Hronolog 959; LegraidXV11I...467 W ica.
- i4 .
169. BBLIA WĽJ PSALTIREAJ Proorocutui şi Îfllpăratuluiĺ DAVIDĺ Acum DFSJAT PIŚEM PERVOJ KNIGI PEREVEDENY S LVINSKIH STIHOV NA
iniaccta chw Tvpáritä. A douo oaráĺ intru a doiio Doiniiie, a prca, Inţatuu
USSKIE ĺ PRIMEČANJAMI IZ!ASNENY 01 ZNATNAGO OHOTIKÁ
Domn Ioĺ NIIIIAI Racoviţă Voevodĺ Cu bagostovenia prea Stintitului M'tropolit
X) STIIIO-TVORSfl;
C F )ŁIT Si cii tc'ata hţdtujal i Sfintiei Iihito'uut d Drnint1 ri (_ h 2. [CYEMIR, Antioh], PISMO HARITONA sonEi:-\čE -\]T.-
Climentĺ Episcopuł Rârnnicuhii.; La anu de ia Adam cat ‘25 1.7 1 743 t)t ipa
-
Mitai Atharasie Vici i'po(graf), ed. a II-a. USSKOG0 STIHOTVORSTVA St. Perersburg, 1714, cđ. L
Ţi.ritura cstiniie wi cotigat, cuprinzând rraduccrea ccior Zece episto!c lc [ui Q.
Ex. dcris iiiumplet în seťíc di Väinaa, jud. Cara- Scverii:
1 -4 rii' cwu. 16 r
uiius Faccus, điu trtca 1. aJse dht vCrS laincsc in ver rucc i däugi lniurit are
tđan c airi i'c Fa
tigaii. :.h; ui : ‚ -- .
Jař ‘Ia tC Ł'
Tidul iicađ i chcna đc compĹziric ţii graic. Pe \Crt' tii ti. ihri Ll' H A ( tptçinir. Scr oarea hii A. i-Iariton MaJ-entin. caic c rinc reutc \‘crsltiCtCi
L'rooi'ocul Davţđ 1 x 7 cni ‚ nescmuitá. idenbc cu cea đin CLi đin i 746 uşc cri Ia ť\rtu auui 1742. dup udiui rninuos al \‘er:iltU i)ra1!i
Cartea reprczintă un cotigąr editoriah 1. BIBLIE VT. PSALTIRE; 2. FILOTEI, J aicrarca cuprindc ) predoJovie, in care A. C anrernir eplică, ati “modaliatca apcri
PRIPEALE, Rámnic, 1743, ed. a II-a. aducerii ín eruri írä rirnă, in dorinţa de a păstra rnuzicalitatea şi arnionia iiMririsec. a
Cuprins: Psa[mii ui Dariđ Prorocut şi Împă[atului. versilui", mv()când ctcva cxpcrienţe rcuşite de tťaducere literat-ă, cât i sco.ul “đc a ice
Catisma I 2-1 1 ; Catisnta 2 2-21); (atirni 3 2i-34: (:i 4 cutä i xura rnüral din epsto!ele hi 1-Ioiaţiu. ajutndu-i pc cei ce ‚nidi.'.a iin
34 -
cpistolelor horaţiene, et ne ofcră un anumit mod de receptaťe a vatonlor anrichítăţii [iterare. DU PRINCE ANTIOCHUS CANTEM1R, A Londres, Chcz Jean Noursc, 1749,
Seninând studíul de prozodic, A. Cantcinir stahiteşre, prinnc primii, o seric de reguli &anceză, cdI
ale vcrsifkaţiei ruscşti. Traducătorut în limha franccză a textului Satireior şi a Vieţii [ui Antioh Cantemir
Epistolele lui Horatius şi Scrisoarea lui HaritunMakcntin, sunt reedirate mai rârziu, cstc aharctc &ancez Octavian (Orravio) de Guasco, aniic intim al prinţutui nl()lLiţ)vean.
în 1788, numărut epistotelor ajungând la 29, faţă de cele 10, incluse în cdiţiadin 1744. prirnul biograf at accstuia.
BibL: Guasco, Vie du Prince Antiochus Canteniir, în: “Satyres...", A Iondrcs, Pentru paternitarea iťaducerü datorară lui Octavian de Guasco, vezi N. Alcxandrcnko,
chez Jean Nourse, 1749, p. 140; G. Lozinski, op. cit., p. 238 apud V Mihordca, op. K hiografii knjazja A.D. Kanternira, Varşava, 1896, p. 10-13.
cit., p. 28; Literamra rusă... p. 369; C. Cîrstea, Antioh Cantemir, tradueător, ilt: I)e remarcat că traducerea &anceză (în manuscris) asatiťelor, a fost dedicată dc aur()r
‘Analele Univ Craiova", seria S•t. 6lologice, an 1V 1976, p. 81-83; C. Cîrstea, Antioh - având pmhahil şi consimţă'ânwl traducătorului Oct. de Guasco ducesei d' Aiguillon
-
Cantemir, Craiova, 1984, p.106; D.Râpă, Additamentabibtiographica, rv p.l 77-178. născută Anne C[larlorre de Crussol Florensac, căsăt()rită în anut 1718 cu Armand-
- -
I ‚ouis de Vigncrod, marclii/. de Richelicu, apoi duce d'Aiguillon, suhl. iis.), pe cate o
173. CANTEMIR, Antioh], SATIRE I (Vers 23-40), în: idcntifîcăm în persoana din dedicaţia irnprimată A Madamc (p. a-6>.
LE JOURNAL UNWERSEL ou MEMOIRES POUR SERVJR A L'HIS- Vezi referinte priviiid aceasră dedicatic privitd traducerea nianuscrisă, în: G. Lozinsld.
TOIRE CIyILE, POLITIQUE, ÉCCLESIASTIQUE ET LJflÉRAIRE DU op. cit., p. 238 apud V Mihordea, op. cit., p 26, Alre rcferinte bih[iograficc: Ghenadic
-
XVIII-E SIECLE, Amsterdarn, 1744 rnai, franceză. al Rárnnicutui, op. cit., re cit., aii 11, nr1, Bucureşti, 1689, p. 8; nr. 4, Bucurcşti, 1889.
Reprczintă prirna traducere efectuată în proză a versuritor 23-40 (Satire I), piecedând .
143-146; G. Bcngesco, Bibliographie franco-roumaine du XIXe siécle, tontc L
cu cinci ani apariţia primei ediţii a Satiťeloť (I-VIII), Londres, 1 749. Bruxe!les, 1885, p. 9, poz. xIx; Şt. Ciobanu, op. cit., p. 65, 67-69 (abatclc Guasco cstc
confundar cu ahatele \ënuti, subl. ns); George A. Stino, Din-o carte veche, în : “Gazeta
Tcxtut fťagmentar at Satirei I însoţeşre necrologul poetutui A. Cantcniir,- amhete
cărţilor", Ploieşti, nr. 13-16, 1936, p. 1; M.Rornanescu, Cantemir, Montesquieu i
tcxtc ŕiiiid incIusc numärul din niai 1744, al revístci olandeze rnai sus ciratä.
în
Marsigli, Bucureşti, 1944 (cxrras), p. 415; Antioh Cantemir, Stihuri. In româneşre đc
Vczi rcproducerea iotegrală a textului franccz, în având traducerea romanească,
roză,
VirgilTcodorescu. Srudiu inrroductiv de Paul Cornea, E.L.U. Bucureti,p. 37-191, 277
in Paul Popa, Nore, în Canrernir, Anrioh. Stihuri. Ifl rornneste de Virgil i()dOľCScu.
285. Traducerc integraiă cu note înrocmire de Paul Popa, nns.) ; V Isac, BibHoteci
Srudiu introductiv dc Pau[ Cornea. E.L.U., Bucureşti, 1966, p. 276-277; D.Râpä, personale în Moldova în secolul al XIX-lea, în: “Revista arhivclor", an xII, nr. 1, 1969,
Additarnenta bihliographica, IV 1992, p.l78. p.59; T Furdii, Tipárituri româneti vechi in colecţiile BihliotecH Acad. Românici
6iiała Cluj, hi voiumui Centenarul prirnei hihlioteci publice dn judcţul Gali, Bihlioteca
174. MOVILĂ, Pctni, Mitropolit, PRAVOSLAVNOE ISPOVEDANIE VERY, VA. Urcchia"-Galaţi, G]aţi, 1974, p. 1()2, nota 5; C. Cíťsrca, Antioh Cantemir, p. 54-
Moskva, I 744, stavo-rusă. 1 36-] 3$ discuţie amplă şi pertinentä); H. lrevoť-Ropcr, Dirntrie Canternir..., p.
in -4", lf+17±178ť 4; G. Cíinescu, Notă despre Atioh Cantemir, în: “Srudii ş ccrcctäri de istoric lrara
Bibl.: Undolskij, Hronolog - 1988; Legrand -XVIIIJ4-68; Bârtca, p114. oc1or", io 111, Bucuteti, 1957, p.39-46; I)Râpă, Additamenta bihliographka, fl
.178-i80.
175. [CANTEMIR, Antiochus], SATYRES de Monsieur le PRINCE
CANTEMIR. AVEC L'HISTOIRE DE SA VIE. iřaduites du ťusse cn &ançois. 176. [CANTEMIR, Antiochus], SATYRES DU PRINCE CANTEMIR,
Epigraf “..Er incotunii gravitatc. Jucum tcntavit
aspcr 1tiod ilIc cecbris ei'ar. ct gratâ
n .iuitc đti Russc cll fraiiçoís. Avec ľHISTOIRE DE SA VIE, iouđrcs, ( hcz Jcan
.
Notă: Localiratea de inipriniare indícată este conrestatä de Paul Popa, carc ptopune: Propuncrn uriiiätoarea descriere bihtiografică : 1. CANTEMIR, Antiochus,
—
REGEM HUNGAIUAE ET ALIOS HOSTES], in: Reprczinr o iiircrprerare a l'atarntui dc aiiant dcťeosi'ă inchciar de \ĺirca
DOG1EL, MAYFHIAS, CODEX DIPLOMATJCUS REGNI POLONIAE Bátrán>, domnul Ţări Rornâneşti, prin arnbasadorii şi rrimişii săi spcciali Ro.rnai } łciascu
ET MAGNI DUCATUS LITVANIA.E..., I, 2, Vżlna, Ex pograpiiia Rgiae ct i Radu Gadki, i Vtadislav at 1I-lea Jagielto, regele Poloniei, cotitra lui SigisrnunLi dc
Reipuhlicae Collegii C,C. R.R. Schoĺarnrn Piuarurn, 1758, p. 597 (col.2) 598 (cot1),
-
contra lui Sigisniund de J.uxemhurg, rcgete Ungariei. şi a a)ror inamici. ENplicit: “D'at, in Soczezow in Festo Sanct'ac Gcrtrudis Virginis Anno Dornini
Text imprimat, Incipit: “Nos Magnus er Ronianu Hericzki Cornirc% IlIusrri miltesmio treceiitisimo non-agesimo".
Principis Dornini Miricii Woiewodae Transalpini etc..." Bibl: Laurian-Bicescu, Magazin istoric, I, p322; Mititineu, Cokcţiune..., p.4-6
Explicit: “Đat. in P.idom feria sexta post diern Conceptions B.M.V. Anio Dornini datare eronar ‘15 noiembrie"); Zródla dzicjowe X, p.4, poz.ó; rczumat in Uljanicki.
millerno rrecentessimo ocragesimo nono". Materialy, p4; reprodus in Fcjćr, X, 1, 652 Ibid. X. 8,309; ońginaJ latin in Hurniuzaki
BibJ: Zrodja dziejowe, X, p.4, poz.4; reprodus i•n Fejćr. X, 8. 279; Laurian-lLxlcescu, Densu,şiartu. Documente. I. 2, p.323-324 nr.263; P.P. Panairescu. Mircea cel Btrân.
Magazin istoric pentru Dacia, I, p.329; extras în Uĺjanicki, Materiaiy, p.3; originalul Buc., 1944, p232 (propune eronat data “20 marrie"); rraducere romJiească in: Ionaşcu-
latin reprodus în: Hurmuzaki-Densuşiauu, Documente, 1,2, p.3l5-3l8, nť. 258 (vei şi Bărbulescu- Gheorghe, Relaţiile, p.SS-87, nr.3, C. Rezachevici, op. cit. p.751; Dan R'âpă,
scrisoarea lui Mircea Kcel Mare> V prin care se ratifkă tratawl, adusă la Lubtin, la 20 Additamenta hibliographica IV p. ] 86.
ianuarie 1390, în: Idem, op. cit. I, 2, p.322, nr.262); Pascu-Hanga, Crestomaţie, 11, p.
408409; Ionaşcu-Bărbulescu-Ghcorghe, Relaţifle, p83-$4; C. Rezachevici, Mircea cel 186 1391 iułie 6, Lemberg. FOEDUS INTER MIRICIUS PALATINJ
Bătrân şi Mołdova, în Rd.I, torn 398, 1986, p. 749-751; Dan Râpă, Additamenta TRANSALPINI CUM VLADISLAO REGE POLONIAE, CONTRA REGEM
bibiographica, I\ p.185.
HUNGARIAE ET AŁIOS HOSTES], în:
DOGJEL. Matthias, CODEX DIPLOMATICUS.... I, 2. Vitna, Tvpoapbia
184. [1390 ianuarie 20 Lublin. FOEDUS PEPETUUMMIRICH PALAT]N1
TRANSALPINI CUM VLADISLAO REGE POLONIAE CONTRA REGEM Reia. 1758, p. 59 (col. 1-2;. doc. I\ ]ană.
Repreiintă Trarawl de aliaiita dcfcnsiva ínchciat de Mircea < <ccl Bîrrân>>. domuul
HUNGARIAE ET ALIOS HOSTESI, in:
DOGIEŁ, Mathias, CODEX DIPLOMATICUS..., I, 2, Vilna, Tvpographia Re- Tarii Româneşri i Vladislav at II-lca JageUo. rcgcle Poloniei, prin care c conhrrnă chujclc
gia, 1758. p. 598 (COL 1-2), nr. 11, tatina. iiantei existcntc inrre cete douá parti. reconhrmandu-c torodatä claţtza ajuroruluj rnititar
Repreznt Scrisoarea de rań6care ‘a ui Mircea cel Btrân, domnul Ţrii Románeşti. eciproc, conrr tui Sigismund de LUL'nbUr, rcc[c Lngariei si att()r inamici,
a rrararuluí de aliançă inchciat de emisaii sái Romaii Herăscu, Manea şi Đrăgoi, cu W]adislaw Text irnprimat: Incipit: ‘Mircea Dei Gratia Waiewoda 1řaiisalpinu'..."
al 1I-JeajagicUo, rege)e Poloniei, de pe poziţii de dep1in egalitare contra regelui UngariCi Explicit: Danim im Lernherga in Octava Beatorum Petri et Pauli Apostotorum
şi a altor inamici. An. Domini iniltesirno trecentesimo nonagesirno primo".
Text hnprirnat. Incipit; “Miricius Dei Gratia Woicwoda Transatpinus, Pfogoras et Bibl: Lauťian-Bălcescu Maga2in istoric, I, p. 338; extras în: Uljanicki, Materialy,
‚
Orntas Dux. .“
p.ó; Fejćr X, P.340 Krepublicarc); Hurrnuzachi-Dcnsuşianu, Documente, I, 2, p.334-
*
Explicit: “Dai. in Łublin in Vigitia S. Angnetis gtoriosae A.n D. mi[lesirno 335, nr.275, tcxr tatin, facsirnił docunientar p1.I'; Mirititieu, Colecţiune, p7-8; Ionaşcu
trccenresmo nonagetnio". Brbulcscu-G[ieorghe, R1atiUe. p. 87-89, nr.4, (traducere'); C. Rezachevici, oP. cit., p. 752.
Bibl: Zrodla đziejowe. X, p. 4, po'.S; Hurrnuzaki-Dcnuşianu, Documente, 1. 22.
p.322, ni262, facsirnil documentar pl. I; C. Re/2.chcvici, op. cit., p 750-751; 7đzishw 187. [1396 mai 28, Argeş. HOMAGIUM VŁADI PALATINI <TERRAEZ'
Spicralski. Awantury rnoldowskie, Wrsza\\a, 1967. p. 82 apud Milica Mldoveanu.
-
BESSARABIAE ET COMJTIS SEVEIUNENSIS VLM)ISLAO REGE POLO-
Polonia, in \oluniul: Ajiri'nata staręk)r naĘionale indepcndcnre unitare din ccirLll i
NIAE ET HUNGARIAE REGE PRAESTITUM], in:
sud-esrut Europd (1 821-1923'. vol. I Coordonarorj: \Tiorica Moisuc. ion Calaťeteanu.
Ed .Acadcniiei Rom&iie, Buc., 1979, p. 2O3 Dai Räpa, Mditarnenţa hbliographica. DOGIEL, M'atthias, CODEX DIPLOMATICUS..., L 2. Vihia, porata Rc-
W p. 1 85-186. gia, 1758. p623 col. -2), atin'ă
90 91
‚r
Reprczinrä Oniagiul de vasaltatc presrat de Vlad I “Uzurpaturul'. I)ommii Ţării Reprezint rratawi de pacc incheiat de Şrefan <ccl Mare>. dornnui Moldo\ei, i
Basarabilur i ban de Scverin (dupá 17 mai 1395 - ianuarie 1397:. fată dc \Tladićlav al 11- Cazimr al IV-lca, regete Poloniei.
te Jagello,rcgcle PuIunei i favă de Sigisrnund. regete Iingariei. Docurnentul origmal rnanuscris se afta in Fondurik Arhivelor RegaFtllui l' )lonici.
Noră: Intitulaçia voievodală a lui Vlad “UzurpatoruJ" din actut oni3gial ín carc se uh cota: “Lih. 3, nurn4, fot. 1 1 8", - acwalrnente este pierdut.
declară vasaJ al regilor Pooniei şi Ungariei, imediat după instaiarea sa ia Argeş, e difercnţiai Text imprimat. Incipit: “Nos Stephanus Woiewoda Dei Graria Dominus Tcrrarurn
de cca a lui Mircea <cet Bätrân>. Mo Îdaviae".
Text rnprimat. Incipit: “In nomine Domine Amen. Vłid Waywoda Bessarahiac, Expticit: “Dat. in rippa flurninis Niestr, propc Villam Owcrkielowiczc. Anno
iec nún corncs de Severino etc. nitksiĹiio quadringentesimo quinquagesirno nono Feria quarta post Conducturn Paschae".
Expicit: I)arum in Oppido Argich ipso de Sanctae ct Indhiduac Trinirais Anno
otä: M. Dogiel. op. cit., tom I, partea a I1-a, p.97. notă col.l nentioteaz\ c
Domini rnillesimo trecefltesimo nongesirno Sexto".
Scrkorite ontagialeate pťincipilor Moldovei au fost scrie in Iimha vatahă", docurncnte
BibI: Zródia dziejowe, X, p.S. poz. 10; Fcjr. X. 8. p.8l4 reeditare Uljanicki.
riluaIt f'lnci L\ltLntL tn mul 175 tn \.rht\ a Reiwlut Poloniet dn Crtco l pt L ir
Materialv, p9; Hurmuki-Dnsuşianu, Documente, I. 2. p.374-37S, nr.3l6 tcxt taii.
A. Arrnhrustcr, Terminologia politico-geografkă şi ernică a Ţărilor Rornâne în epoca ii psä de tuaducăwr - te-a rcprodus nurnai suntanit acctoia nanscri doar din rcgitruJ
constituiiii stataJe, în vojumul Constituirea statelor feudale rornäneşti, Ed. Acad. Riiie, exista în aceeaşi arhivä. }n realitate, linba de rcdacie cra ccj rutcanä.
Bucj980, p. 254-255; referinţe asupra perioadei de interregn a1 lui Vlad I “Uzurpatorul", Bibl: Zródĺa dziejowe, X, p.l7-lS. rLr74: }łurrnuzaki-DenSUiaflU, Documente,
vezi în: A1. V Diţä, Victoria românească de ia Rovine (17 mai 1395), în: Anale de 11, 2, pi26-l27 nr106; Bogdan, Documtntele, 11, 266-269, nr126; I)an Râpă,
istorie, XXXII, 4, 1986, p. 26-43; Şr. Ştďanescu, Mircea cel Bătrân, personalitate de Additamenta bibliographica - 1V p.18S D. Agache, O localitate regăsită “Over
seamă a istoriei poporului rornii ín: RdI, t39, 7, 1986, p.62l; A1. V Dirä. 7 rnai c(hel)ăuţi", tn: MIAI,xXV1, 1988, p. 495O6 (de.prc identHicarcj tccalitătii O\ercăuçi
1395, o datá importantă in istoria universalä victoria românească de la Rovine, in
-
pe malul drep al Nistrutui, atestată in docurnenuil datar 3 aprilic l .
vol. Marek Mircea Voievod, Ed. Acad., Bucurcşti. 1987. p. 254-277; M. Maxim, Cu
privire la înţetegerile de pace româno-otomane din dmpul hii Mtrcea cel Mare. ín 190. [1485 septembrie 15, Colonieea.1. HOMAGIUM CUM JURAMEN-
-
\O1. cit., p.385-389. TUM FTDELITATIS CASJMIRO REGI POLONIAE A STEPHANO VOIEVO-
DA MOLDAVIAF CUM CONSILIARIIS MOLDAVIAE. Colomiae praestitum
188. [1411 mai 17, GIURGIU, UNIO ET CONFOEDERATIO INTER die 15 sept. 1485; 2 VEREA REGIS], în:
-
MIRICIUS MAGNUS PALATINUS VALACHIAE ET VLADISLAUS, RFX DOGIEL, Matthias, CODEX DJPLOMATICUS..., I, 2, Vitna, pographia
POLONIAE}, în: Rcgia..., 1758, p.603 (col.2), tatină.
DOGIEL, Mathias, CODEX DIPLOMATICUS.... 1,2, Vilna. Tvpographia Rc- Reprezintă ĹexWI formuĹei de Omagiu prestat ín conjunctura poLitico-militară după
gia. 1758, p.ÓOO (col.1-2). doc. \‘ latină. nvazia turcă din anul 1484, de cätre Stefan c<cel Mare>> dumrnjl Motdovc. si de
Reprezintă Trarawt de alianţă defensivă incheiat de Mircea <cel Brrân>,domnul marii boieri, faţä de suzeranul Cazirnir ai IV-lea, regek Potoniei, respectiv textul tbrrnulei
Ţárii Roniáneşti, şi Vtadistav al II-ka JagicUo, regetc Poloniei, în care se reconfirmä expres rostite de suzeran, “Verba Kcgis".
şiin spirit arnicat, aliança contn regetui Unariei şi attor inarnici in cazul unui atac la Textu de credinä din ediĘia Doiet, 1758, constimie o reeditare după cet puhticit de
hotarele lor. Prvluski (1553) şi de S. Sarnicki (1594) Spredeosehirede S. Sarnicki, cditorulM. D()giel
Text imprimat. Incipit: “In nomine Domini Amen. Nos Mirchc Woiewoda intervine în text, aplicând o ortografie şi o ordine fireascä a tcxtelor formulelor de omagiu,
Transaipinus etc".
asrfel: după formula de omagiu al donrnului Moldovei, urrneazä “Verba Regis", apoi
ExpHcit: “Dartjm in civitate nostra Imoiow (sic! Giurgiu) die Dominico-Vuccrn
“Juramentiim isicolarum Motdaviae" (adică formula de omagiu dcpus de rnarca hoierime,
nostri sigitli inaioris munimine roboratas".
uht. ns. - “juranientum consiliarHs cotnissariis Moldaviae"; sintagrna fhia a celoť
BiN: Fejéť X. 5, p. 130 (reeditare); Uijanicki, Materialy, p.19 (publicat cu eror
şi omisiuni); Mitilhieu, Colecţiune. p.ll-l2: Hurmuzaki-Densuianu. Documente. I, duuă texe de omagii. editorul o cornpleteazá: “et sancta Christi Crux".
2, p. 472-473. nr. 391 (text latin) fjcsimil docurnentar O copie latină contcntporană. in manuscris, se afă in Potonia, t.iiversratca LUaCOVLa.
pl. III Ionaşcu-BărbuÎescu- Biblioteca Jagellon. Ms. 14)
Gheorghc, Relaţiile, p. 101-103, w.9, (traducere); C. Rczachevici. op. cit., p.5ó-757;
I)an Râpă, Additamenta bibliographka - IV, p.187-188. BibI Żródla dziejowe. X, p.l$. nr75; Hurrnuzaki-Dcnsţtşianu, Docuinente, 11, 2,
p.228-229. nr259; B.P. Haşdeu, Arhiva istorică a României, L, 2, p.23-26, nr 293; 1.
189, [1459 aprilie 4, «Tabăra de pe malul Nistrului». CONVENTIO PACIS Bugdan. Documentele lui Ştefan cel Mare, 11, Buc., 1913, p.37O-378 (comentariu
INTER ORATORBS STEPHANI MAGNI WAIWODAF MOLDAVIAF ET pńvind tratatul incheiat la 16 septembrie i4Ş5 şi omagiul prcstat la 15 septernbrie 1485,
CASIMIRI, REGIS POLONIAEJ, in: la CGîorneea); I.C.Chiţimia, Cele mai vechi urme de limbă românească, în: Rornâno
DOGĺEL, Mathias, CODEX DIPLOMATICUS..., I. 2, \ilna, Iypographia lav%c, I, l. Prazue 1948, p. 122-126 (amplu comentariu privind cvenirnentul diii 15-16
Rcgia, 1758. p.602 cco!. 1-2) - 603 (col. 1) doc. VI, latinä. scpt. 1485: çţrernoniaiul depunerii jurământului de crediiiţă de ctrc Ştefan ccd Niare>
92 93
1
\v. Vezi ilterprcrarea diplomatică asupra veriuflilOr liflgViStiCĹ alc ieruhii omagitilui Reprcznrä trtml de paCC şi de alianţă rejnnoit de către $refänită Vodă, đornnul
domncc i ipotc7a pn\ifld existenţa unuí concepr in roinaitere : 1. CrbCU. ľccenztc
Mo[đovci, .şi Sgismund I,rc[c Poloniei.
ta: 1onacu-Bárhulescu-Gheorhe. Retaţiile in: AtIAl. IX, 1972. p. 546-547; I)an Rpd. l)ocumcntul original rnanuscťis e afla n tondurik Arhivci Rcawlui Pol iei. ub
Additamenta bh1iographica I\ pl88-l89. flUłfl22, tOl. 284.
c)ta: Jjt'. 1,
-
„ - .)
- „
Text imprimat. Incipit; “In nomine Domini Ainen. Ad perpetuum rei mcml.)ľiam.
191. [1499 aprilie 19, Cracovia. TRACTATUS PACIS INTER STEPHANUS
\o Sigkmundu Dei Gratia Rcx Poloniae."
MAGNUS WOIEWODA MOLDAVIAE ET JOANNES ÄLBERTUS, REX
Exptic[t: “I)at. pcr man.us praefati Rcvcrciidi iri Christo Parris Doiuirii Perui Epi.copi
POLONIAE], in:
ĐOGIEŁ, Matthias, CODEX DIPLOMATICUS... I, Vilna, Ipographia Rc- Praemisticn. Regni nosrri vicccancellarii sincere Nobis dilectí".
gia, 1758, p. 603 (col.2] 606 (col.2), doc. VII, Iarină.
-
Biht: 1. Huherr, Pamictnitdhistoryczne/Memoriiisrorice,ľ. Varşovia, 1861, p 268-
Reprezirită Tratawl de pace încheiat de Ştefan cel Mare, domnul MoJd()vei, reprezentat 274 (datarea docurnentului este eronată: “1519") - apud I, Corhis, Noi informaţii, p.484;
de emisarii si, pârcălabul Hărman şi Ivanco pisaruL cu I()an Albert. regele Poloniei i Zródla dziejowe, X, p.15, flL 63; Hurmuzachi-Dcnsuşianu, Documente, 111, 3, D.287-
fi-aţii săi, Aiexandru, mare principe ai Lituaniei, şi principele Sigismund, prin rnedierca 291, nr. 215; D. Râpă, Additamenta bibliographica, I\ p]90.
fřatelui lor V]adislav. regele Ungariei şi Boemiei.
Norá: Docurncnwl ortgtnat manuscrl5 reproduce vananta exemplaniĹui lat-üi al rcgckii 194. (1527 deccmbrie 13, Cracovia. TRACTATUS PACIS INTER PETRUS
Ioan Aihat. ce era exisrent în Arhivcte Regatului Poloniei, sub cota: Lib. suh lit. HH.. WAIEWODA MOLDAVIAE CUM SIGIIUNDUS I, REX POLONIAE], i:
fol.185". DOGIEL, Matthias, CODEX DIPLOMATICUS..., 1, 2, Vina, pographia
Text imprimat. Incipit: “in nornine Domini Amen. Nos Joannes Albertus Dci Regi-a, 1758, p. 613 (col2) - 616 (col. 2. doc. X. latiná.
Gratia Rex Poloniae". Reprezimă Tratatul de pace şi de alianĘä ijicheiat inrre Perni Rarcş. domnul Moldovei
Expłicit: In fidem premissorum sigiUa nostra cum sigihs eiusdem Sercnisimi Do- ‚ i Sigisrnund JgieHo, rcgclc Poloniei.
mini nostri Rcgis praesenribus fecimus subappendi". Clauze: sunt contirmate şi reînnoite vechilc rratate; se acordt libcrrarea comerĘutui
Bibl: Zťódła dziejowe, X, p33-39, nrll; Uljanicki, Matcrialy, p. 157-163; in ambete tári şi se prevede acordarea ajutoruhii reciproc contra wrciI()r şi tătanlou.
Hurmuzaki-Detisuşianu, Documente, IĘ 2, p.42l-425, nr. 366 Ktextuí latin); I.Bogdan, Docunientul original rnanuscris se afla în fondurile Arhivełor Regatului polo[iiei,
Documentele 11, p415-417, nr. 1 77 (text latin); Ş. Papacostea, Domn autoritar, dipto- sub cotele: “Lib. 31, num. 32, f. 278", “Lib. sub Lit. 1.1.1., fot. 91".
mat iscusit, în: MI., \ 2 (47), fchr. 1971, p57. Text imprimat. Incipit: “In nornine Dornini, Amcn. Ad perperruam rei mcmo-
riam. No Sigisrnundus Dei Gracia, Rex Poloniae..."
192. [15 1 O ian.23, Cameniţa. FOEDUS INTER BOGDANUS WOIEWODA Explicit; “Datum per manus praefati Magnifici Cristophori de Schidłoviec
MOŁDAVIAE ET SIGISMUNDUS I REGEM POLONIAE ICTLtM P. Castelani. et capitJnei Cracovien, et Regni nosrri CceUarii sincere Nobis ditccri".
TOMJCIUS SECRETARIUS REGIUS FECIT]I in: BibI: Zrődla dziejowe, X. p. 18, nr. 17; Mitilineu. Cotecçhrne. p 46-51; text larin
DOGIEL, Matthias, CODEX DIPLOMATICUS..I, 2, Vilna. Tvpographia Re- in: Hurmuzaki-Densuşianu, Documente, 11, 3. p. 602606. nr 410; p. 606, nr4l 1;
gia, 1758. p. 6O6co1.2 610(coĹ 1). nr. VIII. laţina
rraduceťc rornnă ín: Ionaşcu-Bärhulescu-Gheorghe. Rła iile, p 154-160, nr.27; T Gemil,
-
Fsprezint Tratacjl de pace incheiat iirre Bdan al III-lea <ccl Orh>. domnLll
In faţa irnpactului otoman, in volurnul: Petru Rareş, Buc., 1978, pl39 L. $rnaivchi.
Moklovc,. śi Sigismund J, regelc Poloniei.
Irnpticaţii piritua1e, I. Confnintári ideołogice, în vol. cit., p. 287-288.
Text irnprimat. Incipit: Iu quorum onmium, et singulorum rmius rohur, ct re
timonium, noswm majus, er Consiliariorum OoStrOium sigifla. Pracscnribus append
mandavinus". 195. 1539 febr. 20, Cracovia. TRACTATUS PACIS INTER. STEPHANUS
Bibl: E. Rvkaczewski, Inventariurn privilegiorum, titerarum diplomatum (1387- WAIEWODA MOLDAVIAE CUM SIGISMUNDO PRIMO, REGEM POLO-
1654), p141; Zródla dziejowe. X, p14-15, nL6O, (Partea a IiI-a). Acta 1bmiciana, NLAE], in:
tomus I. p.42-43; Hurinuzaki-Densuşianu, Docutnente, 11, 2, p. 613-617, nr. 481 (text DOGIEL, Matthias, CODEX DIPLOMATICUS..., I, 2, Vilna, Tvpographia
latin); Dn Additamenta bibliographica, J\7 p.l89-l9O. Rcgii, 1758, p. 617 (c()l. 1-2). doc. XI, Iatinä.
Reprczintä tratawł de pace íncheiat inrre tefan Licusr domnul Moldovei i
193. [1518 mai 4, Cracovia. TRACTATUS PACIS ET RENOVATIO 55muflđ 1 azie1io. reaek Poloniei.
FOEDERUM STEPHANJ WOIEWODA MOLDAVIAE CUM -SIGIS- C1l: o1doveii SC Pot stabüi peste Xisrm, nurnai cu aprobarea cäpitanilor i
MUNDUM I, REGEM POLONIAE], in: ađministrawi'ikr poloni; morile consruitc i•n Polonia de cätre voievodui Moldovci, \or
DOGIEL, Matthias, CODEX DIPLOMATICUS.... I. 2, \lna Fvpogiaphia e iri uLufructul aceswja; Pocuia va rămne Poloniei hotarelt dinrr Pol!Iia ŞI
Regia, 1758, p.6l0 coli 613 (col.2), doc IX latină.
-
MĹ)ldova \‘O rămine conforni delimirării din tratarele vechi.
94 c, ‚j
1 —
Acest tratat moldo-poon, a fost conceput sub domnia iu Petru Rareş> V ía 28- 483; Zródla dziejowe, X. p. 18, nr. 80; Hurmuzatd-Dcnsuşianu, Docurnente, t[, 5. p.
31 auust 1538, dar a fost ínchciat de Ştefan <Łácusiá V şi ancçiunar îfl c8lUflca
667-668, nr. 342; I)aLi Ráp. Additamenta bibtiographica, I\ p.19l-192.
l)ietci Potoniei ta 20 fcbruarie 1539.
Text i primat. Jncipit: “Uniwrsis et inguh. quunrni intercsr. mfc%rum.."
198. [1645 inai 27ŕ iunie 6, Varovia. DIPLOMAINDIGENATUS JOANNIS
Ep1icit: Dat. Craco\iac Anno 1539 dic 20 Fehr."
CASJMIRI REGIS, FRANCISCO RAKOCI PRINCJPI TRANSYLVAXIAE
BibI: Hurmuzaki-Denuianu, Documente. 11. 3, p. 187-J89. ni 101 (rexr lirin;
CONFERT], in:
Idem, Documentc. Suplirncnt 11, p. 118-120 (datarc: “20 fehruarie"; Idem, Docurnente.
DOGIEL, Matthias, CODEX DIPLOMATICUS..., I, 2. Vilm. Tvpographi
Supliment. 11, 4, pl87-l$9; C. Rezachevici, Pribegia lui Petru Rareś, in ‘ul. Pctiu
Rare, p. 179 (nota 6. 182; St. S. Goroyei. Domnia liii Ştefan Lăcustă in \ot. Ct.. p. Regia.... 1758. p.525 (col. 1) 527 ťcol.2), doc. 11, Jatiná.
-
171; D. Rápă. Additamenta bihtiographica. W p.l9l. Reprczinră Diptoma dc cetăţenie nohiliară potoná, acoťdará de Ioati Cazirnii r-c al
Pntonici si rnare duce aJ Lituaniei, lui Francisc Rakoczi, principe al Tranitvanici.
196. [1552 septembric 6, Bakota. JURAMENTUS FIDELLTAS AŁEXANDRI Documenwl original manuscri existä in Arhi\ete Regarnlui Poionici, sUb cota: Lih.
WAIEWODAE MOLDAVIAE ET TRACTATUS PACIS TNTER ALE-XANDR1JS 160, m. 161, foL 152".
WAIEWODAMOLDAVIAE CUM SIGISMUNI)O AUGUSTO REGEM POLO- Text imprimat.Incipit: “In nomine Domini Domini Amen. Ad perpernaiii rci me-
NIAE], în: rnoriam.
DOGIEL, Matthias, CODEX DIPLOMATICUS..., I, 2, Vilna, 1pographia Nos JOANNES CASIMIRUS Dei gratia Rex Poloniae.. “
jurärnântului de credinţă. (vezi Memoriul din 3 iutie 1654, aI lui Albert Stanislaw Radziwifl, despre cercrea de
Cłauze: mençinerea pácii întrc ccle două ţäri; regcle Potoniei promite ajutor c()ntra indigenat polon at fiului lui Gheorghe Rácókzi al II-ka, principele Transilvaniei: “đc
inainicilor Moldovei. indigenaru rogant pro aliquihus ct pro fiho Rakocii, Transytvaniae principis et palańn
Documentul originat manuscris există în fosta Arhivă a Marelui Ducar al Lituaiiici. V.1achiae idern desiderať').
Text iinprimat. Incipit: “Ego Perrus Atexandcr Patjtinus Terrarum Moldaviae et Acesr indigcĹiar srá, prohahit, ta baza atitudiiiii tui Gh. Rakoczi ai II-lea fatá de Poonia
\Iîtactîae,.," pn în artul [655. Vczi scrisoarea din 23 nov. 1654. a tui Pierre Des Novers, sccrctan.Lt
Explkit: “Dar. ur supra feria secunda Nati'itatern B.M.V \nno Domini 1552". rcginci Maria Łuiza de Goniaga a Po1onei, cărre Isrnail Bouilbrd, ďin care reprođuccrn
Bibl: Zródla dziejowe, X, pJS. nr.79; Hurmuzaki-Densu.şianu, Documente. 11, 5. dupá Sc. Caiirnachi [Din cărţi vechi. Pagiiii privitoare la istoria românilor, Buc.. 1946.
p. 3L32, nr. 18 tcxr larin); I. Corfus, Noi inťormaţii. p. 485. p.225): trincipcle Jansilvaniei, [Ghe()rghe Rakuczi al I1-leal. propUne Să se fac catolic
i S-i inrrebuinţezc toatc puteri[e penrru Polonia, dac regcle vrea să-i ad()pte fiuí şi sá-í
197. [1569, Cracovia. HOMAGIUM ET JURAMENTUM FIDELITATIS aleagă uccesor at său.Am scrisurjJe lui larnine."; D. Additamenta bibiiograpbica.
BOGDANI WAIEWODA PRAESTITUM. TRACTATUS PACIS INTER JV p.192-l93.
BOGDANUS WAIEWODA MOLDAVIAE CUM SIGISMUNDO AUGUSTO
REGEM POLONJA.E], in: 199. [1650 decernbrie 24/1651 ianuarie, 2, Varşovia. DIPLOMA
DOGTEL, Matthias. CODEX DIPLOMATICUS., I, 2. Vi[na, i\pogrphia INDIGENATUS VASJLIO VAJVODA MOLDAVIAE], n
Regia, i758, p. ô20 (coi. )-2), doc. XIV latinä.
DOGIEL, Mattliias, CODEX DIPLOMATICUS..., I, 2, Vilna, pograpJiia
Reprezintă texwl Ornagiului prestat de Bogd3ii <Lăpuşncaru>i textul rratarului
Rśgia..., 1758, p. 620 col.2) 621 (col.2) 621 ţcot.2, doc. X Iarinä.
de alianţă rnoldo-polon, ncbeiat intre Bogdan <Łpuşneanu>, dornnut Moldovci i
- -
MichaJowkiego... Ksiega paniietnicza, Cracovia, 1864, p. 735 apud. I. Corfis, Noi rnuza sa, în : “Foaie penrru rninre, inirnă şi literarurä", Braşo VII ( 1844), p .35 1 -352,
informaçiL., p. 496. 359-360 (în versuri atbe); vezj şi Calendariu pentru poporul românesc, Braşo' 1852,
p10-11; 1853, p43-47; D.Râpă, Additamentabibliographica, i\ în: “Danubius", XIII
201. [PONTENELLE, Bernard Le Bovier de], RAZGAVORY O XI\' Galaţi, 1992, pl82-l83.
MNOZESTVE MIROV s francuzskogo Perevel Antioha KANTEMIRA, v I 73 O g.,
Izdanie 2-e, Sankt Peersburgc, Akadcrnii Nauk, 1761, slavo-rusă, 204. MOVILA, Petru, Mitropolit, PRAVOSLAVNOE ISPOVEDANIE VERY,
in 8 ‚ [21f.+200 p. Moskve, 1763, slavo-rusă.
Exemplar existent: Bibtioteca Naţională a Republicii Moldova, Chinău, Q'kcçi Rcimprimare
spcciate, inv. 5969, cota I-Fr. /F-78. Bibl.: Lcgrand-XVIII!4-71; NIatvv-Vi1er, p. 180; Bârlea, p.114.
Bibl.: D.Râpă, Additamenta bibliographica, I\ n: “Danubius", XJII-XI\ Gataçi.
1992, p.182. 205. MOVILA, Petru, Mitropotit, PRAVOSLAVNOE ISPOVEDANIE VERY
SOBORNYJA I APOSTOLSKIJA CERKVI VOSTOČNYJA... Sej knighe dva slova
202. MOVLLA, Petni, Mitropolit, THE ORTHODOX CONFESSION OF o čestvovanji sv. ikon sv. Otca Ţoanna Damaskina! Mănurisirea de credintă
THE CATHOLIC AND APOSTOLIC EASTERN-CHURCH, Łondon. 1762, cu două discursui aJe Sf. norru Pärinte Ioan Damaschin;. Venetia. Tip. Dimírrie Thcodosiu
engteză.
din bnina. 1ó3. slavo-sărh. d. 11.
in - 4. 16f.±152f.
Ediie protestanră.
Model utilizat: ediria rusá: Moscova, 1696.
Versiunea eng1eă este datorată Iu Pliiiipp Lodwetl (±1'67). convertír Ja oi-wdoxie.
Bibl.: Šafarik. Gesch. dcr südsławischen Literatur, IIIJII, p.46O; St. Nnako'ić.
Bibl.: Łegrand-Petit-Pernot, Bibl. HeU. XVIIIJ4 11-580.
-
Srpska bibliografija 24; Legrand XVIIIJIV-72; Bârlca, p.l 14; Gh.Mihailović. Srpska
-
99
98
r-
bibliografija, ni50, pôl (pbnsă care o dateay_ corect, aiiu apraiid chiar iii Qia dC
tiriu pe carć o repioducc in planş. infirmnd dararea inccrt jtrihuíta prohahil I 764
Ed.I.: Srcmki, Karlovic, 1 758, sub patronajul spiriwai aJ rnttropolitulw Pavel Petru
r 207. [SANDUL, tipografgravor],1. [JCONOSTASUL BJSERICUŢET DIN
CURTEA CASTELUŁUJ EPISCOPAL DE LA BLAJ. 2. Inrnorniântarea episco-
pului Petru Pavcl Aaron,1764], [Btaj 1764]
Pctar: Nenadovtć XiIonvur rcatizatä dc ripogťatJl ra\or Sandu1. Xi[oceu coiscrvat fl Mucut
aJ iatuliTiwişoara.
206. [OLAHUS, Nicolaus}: Nicolai Olahi, mctropolitae Strigoniensis, Bibl: Dorina Párvulescu, Un caiet de modele aparţinând imui zugrav din secotul
HUNGAKIA ct ATIIĄ sive DE ORIGINIBUS GENTIS, REGNI HUNGAR1AE al XVIII-lea, în: ‘Ars Třanssilvaniae", II 1992, p.129-l30; C. Tatai- Battă, Gravorii în
SITU, HABITU, OPPORTUNITATIBUS ET REBUS BELLO PACEQUE AB lemn de la Blaj (1750-1830), Blaj, Ed. Eventus, 1995, p. 156; pI. 130, p281
ATILA GESTIS libri duo, Nunc prituurn ex Codice Caesareo Otahi nianu emcndatto
coniunctirn editi, Vindobonac, Typis Ioannis Thornae Trarrncr, Caes, Rcg.Aulae 1pogr. 208. MOVILA, Petru, Mitropolit, ORTHODOXOS HOMOLOGIA,
et Bihliop.. MDCCLXIJI 1763). latină, (cdiţiedatorat tui Adamus Francicus Kllç.. etropolim 1'ererburg:. 1 764, ingrijiwr de ediĘe George Contanrin, greac.
In 8. [6]f. ± 258 p.; p.[I-IV}, 1-95: Hungaria; p9ó-l98: Atiia; signawri A-Q5-
-
EdiĘie ortodox. in -8°1 [161f296p. gravur pc foaia de ritlu: un Phoenix. Ediic
<R; cołigar edirorial.
Exernpiar dcscris (B .A.R., cota 11-36170, exernptar cu autograful lui A1. Odohcscu::: Bibl.: Lcgtand-Perit-Pcrnor, Bibl. helkiiique ou description ťaisonnée des
2r-v): Ad LecrorernNicotaus Olahus Bnixeii XVIMai Anuo CIOIOXXXVL ouvrages publis par des Grecs au XVI1Ie čcle, torne 11, Pari, ]92g, nt6O7, p.26-27
f. [3ť-óv]: ‘Adamus Franciscus Koflarius Panonius Neosoliensis, Lect()ri Hungaro S.PD. -pud Oct.Bârlea, oP.cit., p''°
(Scribcbarn in Vindoboncnsi. Bibliotheca Palatina ad d. XII Kal: Maji, anno a parru Virginis
CIOIOCCŁXHI); p 1-95: “Nicolai Olahi, HUNGARIAE. Liber I. Caput I (Origines 209. [CANTEMIR, Antioh}, 1. MADRIGAL 2.
- - VERS SUR LA
Scytharum ct Chor()graphica descriptio Regni Hungariae) Caput XIX (De Rcsiduis
-
CRITIQUE, în: /
transeunt. curn Mateťriic ct Dctrico sívc Theoorico primum prospere deindc infełiciter" poctic puhlicatd de BIin dc Sairimore.
- Caput XVIII (“Reliquiae Hunnotuni Siculi Transvlvaniae; eorurn mores. lege, Madrigaluł, dedicat ducesei d'Aguiilon, este a1cuait din două strofe.
consuewdines; omnes ngetiue haberi volunt, paiae Iibertatisque incredihik Studiurn" Colofon : “Grâce â d'Aiguillon j'ai vu que ta beauté est Ia moindrc des dons de
p. 200: “icoIai de Rosenberg equitis Poloni, De siw, rnoribus et diversitte Sc\thicarun plaire", dupä care urniează intirulaţia princiarä exprimat prin seniriăwra ‘\nrochus
gcntium. ŁibcUus singularis";p. 201 (alhă); p. 202-244: Nicol.(aus) de Rosenbcrg ‘tDe Caiitemir, Prince de Motdavie".
siru, morihus et Scytharum;p. 245-258; “Index Rerum et locorurn niemorabilium (tcxt Bibl.: VIa. Stojunin, Knjaz Kantemir v Pariže, în : “Vesrnik Evropv", \ 1880,
dispus pe două coloaiie). p181; G. Łozinski, op.cit, p238; V Míhordea, op.cit., 25-26; Paul Cornea, Aiitioh
Ornarnentică: Pe foaia dc titlu, între titlul propriu-zis şi eiernentek de loc şi dată se Canteniir, Stihuri, cdiţie VTeodorescu, p. 21 (v. reproduccrea epigťamei Vcrs sur la
-
află o scená reprezcntâiid o hartă, intitulată “Hungaria", care este ţinută de o tânără şi uii cririquc); C. Cîrsrea, op.cit., p39, 146 (nota 56); D.Râpă, Additanicntabib[iographica,
Jrnoraş, CU Ufl vrej de viţă de vie cu striguri; a1wri apar o feineie ímbräcară niiliar cu [\ iii: “Danuhius", XII1-XIY Gaiaţi, 1992, p.183.
-
-scur 5i suliţ) şi doi copii, unul cu o carte în farä. iar celátalt cu un coş de tIori pe cp.
Dedesuhr deviza : “Florebi swdus cultior ilIa nieis". 210. TANOLLI, Svlvius, Comes (COSSIMEŁLIUS, Antonius), POËMATION
Bibl.: \ress. BR.U. I 490, p249-250; J. Szinnyei, op.cit., vo[. IX, 1903. c()l. de SECUNDA LEGIONE VALACHICA sub Carolo Barone ENZENBERGIO,
-
1270; Tcipariu, Nicolau A. Episcopulu Strigonului, Excerpre dein opulu istoricu Cihi[1iiTransvlvaiiac, Excudebar Sarnuel SARDI, AnnoMDCCLXVII ( 1767, etl, lanä.
-
ah' lui siib tittu Hungaria, íu ‘Aichivu pentru filologia şi isrona", Bbsiu, 1870, nî in -8°, L23p, riraj: 1.000 cxemplare
XXXVI-XXXVIII, p. 71 1-714, 726-733, 753-756 (texwl latin şi rraduccrea romneasc5). Opuscul pancgiric scris de Comes Sylvius TANOŁŁI, cpitanu1 Łegiunii a doua
Vezi şi cdiia rnodernă coligat, publicată de KEperjessy şi L. Juhasz, Bibliotheca româneşti din sisrcmut de pază grăiűcerească (“Cordon"); poeni scťis în hexanierri.
scriptorurn medii recentiorisque aevonmi, Budapest, 1938, in-8°. Excerpre din aceasră Carte de versuri prczcnrată elogios de Mctastasio şi de savantul conte Ioan Lázát
ediçie mai sunt rraduse ś în tucrarca Umanistul Nicolaus Olahus.., ediţie i. S. Firu şi C. Bibt.: BRV 111-1496, p.706 (nu se menţionează data anu[ui şi nu se precizează tocul
de imprimare) E. Boşca-Mátin, Momentculturalardelean: SilviusTanotli, iii: “Srcaua"
Alhu. pil5-I36 Hungaria, Către cititor; carteai, cap. XII, XI1I. XV X\ XVH, XVIII,
C]uj. XIX. 7(222). iulie 1968, pó4-71.
XŁX;, şi ]a p.137J39 (Atiia. cap. X\ĺII), la p. 64-65 (facsimilui foii de ţidu, exkscri:,
Alre referinţe, în: I. Cráciun, Cronicele româneşti, p. 127-128, poz. 2.
211. CANTEMIR, Dimitrie, KURZE GEOGRAPHISCHE BESCHREI-
BUNG DES FÜRSTENTHUMS MOLDAU UND DER ZWISCHEN DEM
l 00 101
— ‚
r
SCFIAWARTZEN MEERE UND DER KASPISCHEN SEE GELEGENEN ca bază pentru o copie transrnisă consiliemlui G.E Mu••lter de la Skr. Perershurg carcar ťi
LÄNDERN UND VÖLKER, ediţia J. von Struve, în: dispus să o oŕere pentru publicare tui:
GEOGRAPHISCHER KALENDER auf das Jahr 1770, Skt. Pctersburg], 2. 1. Johann Chrisrian von Srruve (vezi Kurze Geographische Beschreibung..., în:
1769, germană. Geographischer I(alendcr atifdas Jahr 1770, Skt. Petersburg, 1769 (luníte noiemhrie-
19+1b. decernbrie);
Descrierea Moldovei a lui D. Canremir apare în versiunea abreviată din cuprinsu[ 2.2. Venedikt Jakov Ignacii, în: opuscuiul Blagodarstvennaja reč o štastlivom v'zjatij
srudiului (dc 19 p + 1 h), sub iniţialele lui “I. Sr. “(Ivon Struve), din Calendanil Knjažestva Moldavskago, govorennaja na nemeckom jazyke v mag(h)istrate
geografk academic pentru anul 1770, imprimat în Rusia, la Skt. Petershurg, in anul Fridrihsgavenskom 2 1 oktjabrja 1769 goda, v prisutstvij ego prevoshoditetistva
1769, ce arc la bază ediţia germană J.L.Redsloh, Hamburg, 1769, şi nu versiunea latină a gospodina general -porutčika, Leibgvardii Izmailovskago polku primer - rnajora,
lui D. Cantemir, Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, rns. latin originat, deputatskago rnaršala i raznyh ordenov Kavalera, Aleksandra I[ijča Bibikova kotorvja ‚
actualmente în Institurul de orientalistică din Peteťsburg, al Acaderniei de ştiinţe al Rusici,
perevod ego prevoshotit1istvu, v znak svoeja blagodarnosti s dostodoljneišim
iar ca hartă s-a utilizat ediţia Hărţii Moldovei, Anisterdam, 1737, ce cuprinde teritoriul vysokopočitaniern, podnosit registrator Jakov Horoškevié, febralja 1 dnja 1 77() goda.
Moldovei şi “ţăťile" de la M. Neagră la M. Caspică (vezi teza Bacmeister). Sankt Petersburg, 1770, 12 pagini.
-
Ediţia germană abreviată din Rusia, datorată lui I. Struve a apărut concomitent cu
[Traducere: Cuvântarc de recunoşľi1tă pentru luarea cu succcs a Principarului
cea din Germania, datorată lui J.L. Redstob, fapt care consemnä difuziunea operei
Motdovci rostiră în limba gerrnană în niatrarul Fridrihsgavcnutui, la 21 octornbrie
cantetniriene în rnedii culturatc din spaţii geogra±ke diferite, dar şi interesul expansionist 1769, în prezenţa Mărici Sa1e domnului gencrat-locorenent prirnr-rnior al Regirnenrului
al Rusiei, în tirnpul ţarinei Ecaterina a II-a, faţă de Priiicipatele Române. Inregrarea texrului
de gardă Izrnailo rnareşal al deputaţilor ş cavater al diferirelor ordine, Alexandru flici
canremirian în Calendarul geografic sub egida acadernică în 1 769, îl punern şi pe seama
Bibiko\ a cărei rraducere Măriei SaIe, în senrn de graritudine şi cu rnare admiraţic a fícur
realizării unor instrumente dc informare privind gcografia isrorică a unor teťitorii limitrofe,
o registratorul Iacov Boroşkevici, la 1 februarie 1770, Skt. Perersburg 1 770 l• [broşură de
vizate de cercuťile imperia1e ruse, şi puse la dispoziţia anurnitor cercuri interesare de militari
12 pagini inctusă în: Svodnyj Katalog Ruskoj Knighi, I, p. 372, nr.24081.
şi diplornaţi.
Notá Isroricul literar N.A. Ursu presupune că un excerpt din opera canrernirianä,
Istoricul Gh. Bezviconi, discutând pe marginea unei “Traduceri dinrť-o scriere
l)escriptio ľvloldaviae, pe filiera traducerii germane a lui JL.Redskb inclusă in ediţia
-
geografică despre Moldova tipărită în Rusia ta anul 1 770", într-un Calendar academic la
gerrnană a lui AFr. Büsching (în: Magazin..., IV Hambuťg, 1770) ar 6 sen ir ca rnarerial
Skt. Petesbuťg, traduce în româneşte textul, dať nu rnenţionează lirnba textului imprirnat,
de documentare pentru aurorul rus Benedickr Iakov Ignaţii în brosura panegiťic pentru
a6rmând doať că, un posibil model a1 ediriei 1-a consńruit prima parre a opeťei cantemiriene,
rarina Ecarerina a II-a publicată la Skt. Petersburg în 1770, după data de 1 februarie 1770,
Descriptio Moldaviae, versiunea germană din anii 1768-1769, a Iui Johann Ludwig
utilizând traducerea rusă efectuată de Iacov Boroşkevici.
Redslob, inclusă în ediţia lui A.E Büsching, Magazin für die Neue Historie und
Opiniern că brośura rusă a lui V I. Ignaţii, Blagodarstvennaja reč Ateksandra
Geographie, Vierrcr Theil, Hamhurg, 1770.
Ilyča Bibikovaĺ Cuvântare. ./‘ Skt. Perersburg 1770, ce reprczinră un Cuvânt enconiiast
Considerărn că avem de-a face în rcatirare cu puhlicatia: Geographischer Kalender
către ţarină, n-ar fi purur include dat ťiind specificul si conţinutut publicaţiei un excerpt
auf das Ja1r 1770, Skt. Petersburg, 1769, în redacţie gerrnană; identitatea cclor doua
- -
din opera canterniriană cc se referea la tcritoriul Moldovei (care, în anii 1769- 1770 se aHa
texte cel luat în discuçie de Gh. Bezviconi şi cel din Geographischer Kalender... au
-
ca teatru de operaţii rnilirare pentru arrnata rusă, Iuată în discuţie în contextul Cuvánrării
corespondenr măcar ipotetic.
generalului-locotenent Alexandru Ilici Bibikov). Texrul rnodel ce i-a servit lui M.
De asernenea, propunern o posibilă idcnrifkare a editorului “I.v.Sr." în persoana lui
Kogătniceanu (Traducere dintr-o scriere geografică tipărită în Rusia la anut 1770; in:
Johann Christian von Struve, tânărui rus călător care Moldova, începând
a vizitat mai târziu
Arhiva rornânească" I, Iaşi, 1841, p327-334), poate fi idenrificat ca ťiind texwl gerrnan
din 1791, în calitate de rnernbru a1 Solici rusc la Consrantinopol, şi căruia c()lcgul säu de
I(urze geographische Beschreibung cuprins în Geographische Kalender ...‚l 770, Skt.
anihasadä, Heinrich von Reimers,i-a atribuit scrierea publicată sub anonimatul aurorului:
Petersburg, 1769,
Voyage en Ksimée, suivi de la relation de 1'Ambassade envoyée de Petersburg ă
Cercetărorul rnoidovean I.K. Madan, care utilizează dar nu precizează sursa
Constantinople en 1793, publié par un jeune russe, attaché â certe ambassade, Gorha,
1801; ParisLondra, 18()2 (ulterior recenzată de N. Iorga, în ‘hiva" Iaşi, 1892, nr.4-5,
documenrară (cu certirudine lucrarea iui Gh. Bezviconi, subl. ns.) menţioneazä apariţia
l)escrierii Moldovei, tcxt fragrnenrar în două ediţii succcsive, 1769-1770 () înrr-un Cal-
p.l96 şi urm., traducere de Gh. Bezviconi, op. cit., p.l30-l44.
endar acadernic, înainte de ediçia v Levşin, Moscova, 1789. Nu se indică Iocul de editarc,
Inn-oducern în discuţie şi elernentul următor: rraducerea germană a tucrării lui I)irnitrie
titlul corect al publicaţiei, redacţia Iîngvisrică, ci doar se consenină ştirea suplimenrarä,
Cantemir, efectuată de J. L. Redslob, profesor la Şcoala rnilitară supcri()ară dc cadeţi din
anform căreia textul excerptat a1 Descricrii Moldovei, în ruscşte, a fost recditat niai târziu
l3erlin, în perioada 1768-<începutul?ţprimajurnătate a anului> 1769, a servit: 1. ca text
de Ja. Gvnkulov (Hâncu), în: Krestomacija, Skt. Petersburg, 1840.
penrru prinia ediţie a operei cantemiriene datorară lui A.Fr. Büsching (în revista Magazin
für die Neue Historie und Geographie der neuren Zeit, vol. 4, Harnhurg, 1 770); 2. Bb1: H.Ł.E. Bacrneisteť, Riissische Bibliothek zur Kentnis des gegenwütiges
Instandes der Literatut in Russland, Riga - St. Petersburg - Leipzig, I, 1772, p238-
1 02
239, 242, 484,485; Gh. Bezviconi, Cälători ruşi în Moldova si Muntenia, Bucureşti inprimarea, 20 mai 1771); N. Bocşan, Iluminismul romnesc din Banat i idealul
1947, p. 1081 12; PP Panaitescu, Contribuţie la opera geografică a lui D. Cantemir, luminării, în: “Srudii de timbă Hmbă, etnografic şi folclor, Banatica", V Rcşiţa, 1978, p.
în AARMSI, s.III, t.VIII, mcm. 7, Buc., 1928, p. 187713 (extras); IK.Madan, Din 152; descriere bibliografică şi planşe, în Gh. Mihailović, op. cit., poz. 98, p. 97-98.
istoria editării operelor lui Dimitrie Cantemir, în voi. Materialy 1(isine 974. p.
..‚
163; N .AUrsu, Ce reprezintă fragrnentul de geografie a Moldovei tradus din niseşte 214. MOVILA, Petnt, Mitropolit, ORTHODOXOS HOMOLOGIA, Viennae
prin anii 1 770- 1 771, a cărui traducere a fost atribuită arhimandritutui Vartolomei Ausrriae LViena], 1771, greacă.
Mazereanu? in: “Cronica", S.N., an XXXIII, nr. 2 (1478), febr. 1999, plO. Ediţie scoasă “cum gratia et privitegio Sacrae Caesare() Regiae Ap()st()licae Majcsratis".
in -8°, [6]f.+336p.
212. MOVILA, PETRU, Mitropolit, PRAVOSLAVNOE ISPOVEDANIE Ediţie ortodoxă,
VERY..., Moskve, 1769, slavo-rusä. Bibl.: Legrand-Perit-Pernor, op.cit., 11, pl43, nr.748; Papadopoulos, Hell.bibl. I,
in -8°. flL 4560.
Ediţie însoţită dc comentarii Kistorice, dogmatice şi filologice) aplicate numai pentru
prima parte a Mărturisirii Ortodoxe de către protoprezbitenil Petru Aiexeev din Sohorul 215. [CANTEMIR ‚ Đimitrie], DIVNYE REVOLWCIJ PRAVEDNAGO
din Arhanghelsk. BOŽIJA OTMŠČENIJA NA FAMILIJU KANTAKUZINYH V VALAHIJ
BibL: Legrand XVIII!4 -74; Bârlea, pll4; Undolskij, Hronolog..., 1871-2540, SLAVNYH, BRANKOVANOVU ţ Uimitoarele rcvoluţii alc dreptei răzbunări a lui
menţionează ediţia ca fiind Kie 1769, in -8°.
Dumnezeu înporriva familiei Cantacuzinilor, vestiţi în Ţara Româneascä şi a iui
Brâncoveanu,, în
2 13. NORMAL-PATENT/ =PREDANIJA/= “REGULAMENTUL ILIRIC",
ŽURNAL ili podennaja zapiska blažennyja i vjačnodostojnyja pamjati
Viena, 1771, Tipografia J. Kurzböck, latinä slavo sârbă
- -
27 f. + {8] f., signaturi a n2; Imperatora Petra Velikago, Skt. Petersburg, 1772, vol 11, [Anexa VII1, p. 291-313,
A (f. 1) B (f. 5), file fără signaturi; text pc două coloane, în stânga latin, în dreapta
-
rusă, ed. I.
slavo sârb, custode, broşură, 34,4 x 20,6 cm.
-
Lucrare parnflet potitic, aparçinând principelui Dimitrie Cantemir, a fost scrisă
-
varianta
1 - FOEDUS MICHAELIS VA1VODAE VALACHIAE CUM RUDOLPFIA Pascu-Hanga, Crestomaţie, p. 41 1-414, nr. 731 (traducerea rornáneascţ,
34;
SECUNDO, IMPERATORI GERMANIAE; munteană a tratatului); Ionaşcu-Brhutescu Gheorghe, Relaţiile..., p. 174-179. n.
Acad.
2 - ŢURAMENTI FJDELITATIS MICHAELIS VAWODAE VALACHIkE
Niihai Viteazul în conştiinţa europeană1 l, Documente externe, I).G.A.S., Eđ.
RUDOLPHO SECUNDAM IMPERATORI GERMANIAE ET REGI HUN-
Româue, Buc. 1982, p. 187-190, ttr. 59; p.l93' nť.60 (texteletratatutui şi a[ jiarmntului,
GARIAE PRAESTITUM], îu:
rraducere, [a p. 190-193, 193-194 (vczi bibtiografie privind alre variante liug\isriccate
PRAY, Georgius, DISSERTATJONES I-IISTORICO-CRITICAE IN
xuui trararnui \cz şi micr fţntut si xerograha rextului jurärnâhrutui. in: Arh. Staw[ui
ANNALES VETERES HUNNORUM, AVARORUM ET HUNGARORUM CCJF1O.';
auctore Georgio Pray..., Vindohonae, [cdirio princeps: 1. anno saJuis MDCCJ .XXIV
Buc.. Coiectia Microtilme Austria rç)la 300. cheu 34; Cotecţia Xerografi.
1 774). E-Qi Łeopoldi Joanni Kahwođa, aulae Iniperalis Tvpographi. Disserratio \iI, Dai Ráp. Additirnenta bibliographica, IV P.193-l94.
( J775, SumpribusAugustini Bernardo, RibJiopolae Universiratis. Disserratio \Il. paragraf
VI. p.l55-lsó nota), Iatin 218. REGULAE DIRECTI\TAE für Verbesserung des ilvrischcn und
Lucrarea iui G. Prav. Đissertationes historico criticae..., Vindobonae. cđiçia lui va1achischen nicht unierten Elementar oder Trivialischulwesens in denen Kays.
-
L.J.Kaliwoda, L774, in-folio, 9 f-i-243, se aflä in colecĘiile BAR, cota: IV-439259. Königl. Erbländern ‚Regulile dircctive pentru imbunăráţirea înväţrn5nwhn din cüiiIe
Cele două rexte, care reprezintă flatawl de aiiană antiotoman. încheiat intrc Mihai kmentare sau triviale ilirice (sárbeşti i româneşti neunite), Wien, Gedruckr Johann Tho-
<Viteazul, dornnuţ Ţării Române.şti şi rnarea boierjmc munteană. i Rudolf al II-[ca, mas voii Trattnern, 1 774. geťmanä.
rnpárar al Gerrnaniei şi rcge al Ungariei, respecriv Jurämântul de credinçă depus dc \ĺhai Un exemptar din ripăriwră se aftä în Serbia, ASNU, Fond A, 1774. nr.l25.
\Titejzul Vv, suveranului său temporar, irnpăratui Rudolf al II-lea. sunt đcnticc n Cuprinsul legii şcolare: 52 ardcote ce cuprind decizii privind ctädirile şcolare (ait.1-
12 ivátrorii (arr. 13-25). cOflĘiflUtUI ínvăţmâ.ntului şi metodclc dc predarc (art.2ó-
conçinutul i n dispunerea paginaçici cetor douä ediţii vieneze (J.L.Kaliwoda. 1774 i
32. frecventa cotará (art.34-4l); coutrotut învätamannilui (art.42-5 1. fondurilc şcotare
Aug. Bcrnardus, I775 alc lucrärii cärwrarului rransitvăiiean Georgius Pra Disscrrarioncs
historico-criticae. Constituie “prirnut Regt1arnent şcobr privind invăţămnnit din Banat, care oglindea
1. Tratatul din 1598: tendinţa organizării activităţii şcolare către stať', în scopul atragerii şi mençinerii adeziunii
Clauze: Mihai Viteazul V asigură prestarca anuală a omagiului favă de imprar; populaţiei ilirice (ronneşti şi srbeşti) faţă de coroana habshurgică şi de-al uriiza ca
împárawl Rudolfa1 JJ-lea acordă un stipendiu anual pentru întreţinerea a 5000 de mercenari, mijloc de remperare a prctenţiilor de autonornie ate rnaghiarilor.
care să fie folosiçi contra turcilor din Transilvania, Ţara Românească şi Ungaria. dc ascnienea Docunienrul irnprimar are o mare înscrnnătare pentru dezvokarea şcolilor româncşti
garanta domnia ereditară a Iui Mihai Vireazut Vv., în lipsa succesorilor, urrnând s sprijine şi sârbeşti din Banar, promulgat de înipărăteasa Maria Tereza la 24 mai 1774, pe baza
la tron pe un domn ortodox; ambeJe părçi îşi acordau reciproc libertatea cornerţului în Ptanu.lui privind reforma şcolară din Banat, alcătuit Deputäţia ilirică din anul 1 772, inainte
Transilvania şi Ţara Românească. de ALLGEMEINE SCHULORDNUNG, Viena, 1774.
Text imprimat. Incipit: “Nos Michacl Waywoda Partiurn regni Hungariae Legiuirea prevedea, prinrre altele, “înfiinçarea a 373 de şcoli noi şi repararea a 21 de
Transalpinarum, ac Consiliarius Sacrae Caesarae, et Regiae Majcstatis etc., Jephtirnia clădiri de şcoatä, precum şi construirea a 19 locuinţe pentru înväţători".
Archiepiscopus Tergoviensis, Demetrius Dvúrnik, Ban Mihalcze..." Bibl.: v Târcovnicu, Istoria învăţământului din Banat până la 1800, E.D.P.,
Explicit: “... 1)atum et actm iu ternplo seu Monasterio Divi Nicolai Episcopi, in Bucureşti, 1978, p.l28-]32 Facsimi1 la p.224-225); Şt.Bârsănescu, FĹ.Bsănescu,
prornontorio dictae Civitatis Tergovistia sito, IX die rnensis Junii, anno Doniini Dicţionar cronologic, p.4.; Dar Râpă-Buicliu, Decrete ş cărţi didactice, p55O-SSl.
MDXCVIII, regnorum Suae Majestaús, Rornani XXIII. Hungariae XXVI Boheniîac ińdem
xxIII. 219. ALLGEMEINE SCHULORDNUNG fir die deutsche Normal - Ilaupt
und Trivialschulen in sämmtlichen. Kaiserl. Konigl. Erbländern d.dWea den 6-
“Juramentum in haec verba conceptum fiiit" (text identic în anihelc cdiçii: p.
ten Deceniber /Aşezărnárirut gcĹiera[ at şcolitor gerrnane normate, centrate şi triviaĹe,
155-156):
pentru t()ate çinuniriĹe impărttcşti şi rcgeşti ţ, Wien, Gedruckr Johann Thoms voit
Incipit: “Ego Michacl, Partiurn Regni, Hungariae Transalpnaruni Vioda,
Trattnern, 1 774.
Sdctatissimae Caesarae er Rcgiac Majestańs Consiharíus, Juro per Deum vivurn Patrcm..."
in foiio, 29 f
Expiicit: “Daturn in Templo. seu Monasrerio Diui íco1ai Episcopi. in prmi'wrio Este coniđerat drept prirna kgiuire şcobră de seamă a cpocu Lk sfriwl .secoului
cnitaris Tergo\isńa sito, LX die ľnensis Junii, arrno Doniiiii MDXCVIII. In eanđem pcne ai X\JII-ka. opcră a piariswtui savanr şi reforrnator al sistcrnuiui de nvţämal1t i erarist
formarn Archiepiscopus curn supra dictis Bojeronibus nornne turius provinciae juramen- din imperiul liahshurgic. prof. Ignaz von Felbiger. A fosrpromulgat de imprătcaa Maria
tum prae.sritere". 1reza. ta ó dcc.t 774. i a reprťzcfltat un instrument cficienr de reorganizare .i modcrnizarc
Bibl: Arpád Károh; Okmányok Miháiy havaseii vajda 1598 - iki meghódo1aa a inväçmnwlut ctementar i nonnal austriac şi al celui pracńcat ín şcolile de 1imb ermanä
történetéhez. în: Történelmi Tír. 2 ( 1879), p. 49-53 (textele Jatine ale Tratatukt3 şi din Třansilvaiiia (din graniţa militară) şi din Banat, organizare pe trei nielc: triviatc,
Jurămmu1ui); Hurmuzaki, Docurnente, 111, 1, p.287-288, nr. 222 (textul rntarutui capirate i norrnate, ín care au studiat şi elevi romiii.
1 06 1 07
‚
r
Reeditare modernă în: Beirragc zur Geschichte des Österr. Erzichung. und -
I}aduccrea italiană din 1776 nu a indicat izvonil dar cl este induhitahil,ccl klcntitcai.
Schulgeschichre, Hefr \‘ Leipzig, 1904. In rexwt iralian din 1 776 sc eviderţiază, printre attelc, ospitahtatea, starea culrurală şi
Bibl. G.Perrik, MS. 111- Budapest, 1891, p339; L.Protopopescu, Contribuţia la oraçia de nuntă ce se uostçşru [a motdoveni, elcrnenre care dovedest: rcceparca operet
istoria învăţământului din TransHvania (1774-1805), Bucureşti. 1966, p.23; V cantcmiriene în epoc. De scmnatat că, în volumul Storia Venezia, I 776, tom 6,
...‚
Ţârcovnicu, op.cit., p.126-128; Iacob Mârza, Şcoalá şi naţitme. Şcolik din Rłaj in i.104-105, conţine srampa oraşutui Iaşi: “Lissi, Capitale delFa Moldavia: Quarter eucrj[c
epoca renaşterii naçionate, Ed. [)acia, CtujNapoca, 1987, p.37; Dan Râp-Buichu, c! FeJt Maresciao Contc Roĺna7ov Rumianţc; subl. ns.) nelle iuvcrnara cl 1 7'I".
Decrete ş cărţi didactice.... p.55l. Ribl Valcntina Onţ, Ştri despťe románi în două cärţi în limba italian din scc.
aJ XVIIJ-lea aflate i'n colectiiie bibtiotecii “VA.Urechia" Galati. comunicarc la Sciunea
220. SCHULPATENTI=PATENTENWURFJ=ŠKOLSKIUSTAV="REGU Valorj cuituraie hihJiotlc. \l ritkare- cercerarc". ed. a VI-a. T. Muicş. Mai 1985
L\J\IEYT COŁA1C. Viena, J. L. \on Kurzhöck, 1776 noiemhiic 2, gcrrnan iavo - -
rh'ä-román. 222. REGULAMENT, [Vicna. 1777, Tipogra.fia iiiricä J.L. von K rhck. kn'o -
(act. 1-10. ctádirile şcotare şi ínzcstrarea lor; (art. 11-18'. invátămânrul; art. 19-26)
-
-
ext dispus pc paragrafe dispuse laretai; lj . ) 00 semnrura imprimt a Marici Tcrcza 5i
conţinurnt iw-ätárnánru1ui şi rnewdele de predare; (art. 27-30 frccventa şcolar; Jrt.
-
conteiui Francisc urrnează [41] p: ‘Ogl"cie" ± f4]p.: ‘A. ČINOVNJK'..." ± L41p.:
3 I) inspeccia scotara. Un cxcniplar (de.scris în rcdacie biiingvă (gerrnano-sJavon); rcxt USTAVO POLOŻENIE" + [4] p.: “V USTAVLENIE PAROIIIALNYJA
doti coloane exisrcnt ín Pok'njinski Arhiv Sren'ski Kartovcimą:Arhivete provincalc dt[
ŚTOLARNYJA PLAČI ZA NEUNITSKII VOIYSTEVENYJ I PRO\.3NČIALXYJ
remskt Kartovic, curia 1336 B, 1776. nr 386.
PREDČEL MITROPOLITSKIJA BAĆKIJA, BUDIMSKUA, ARA1)SKIJA,
Legiuire şcolară priviixl reglcmentarca invţámâiitului rriviai orrodox din ]3natu
\ERŠACKI)A, 1 TEMIŠVARSKJJA EPARHIAH', TAKOŻDE ŹE 1 ZA PRO-
Tirnisoarei, sancţionată dc îrnpărăteasa Maria Tereza la 2 noiemhrie 1 776.
Bibl: Gh. Mihaílovic, op. cit.. poz. 135- 36; discuţie perrinentă, în: P Rađu, 1). VINČIALNYI PRE.DTEL PAKRAČKIJA EPAR}{II (tabe1 ł [4 p. 2P. tcxt) “A.
Onciulescu, op. cit., p. 133 şi nota 200; V Ţârcovnicu, op. cit., p. 132-136, plan,şá nrre ()PISANIE pri grečestei neunitstei cerkvi obretajuščihsja po sile v leto 1774 Karlovce...."
‘
+ [4} p.: “E. ČINOVNIK..." + [4] p.: “J. Pravilo ot eže čto pri Posštenij ± 1 p." ‘Z.
p. 224-225.
Propis'jaže o izobrannogo... (tcxt latin) + [2} p": 3. Ustavopoloženie" 4] p.: “I. -
221. [CANTEMIR, DIMITRJE], DESCRIZIONE DE'MOLDAVI, LORO Ustanovteflic o taxah' za epskpskaja grečaskago zakona neunitskaja Konzisrorjf.
CARAnERE, E BIZZARRI COSTUMI, în: Ornan'ientică: p.3: frontispiciu floral, cadru dreptunghiular, ín mijl()c a\nd stema
STORIA DELLA ULTIMA GUERRA TRA LA RUSSIA É LA POR.TA hahshurgică; vignete frontispicii deasupra texwlui Rcgulamentului: un cap incadrat în
- -
OTFOMANA sino alta conclusione defla pace fralle due Potenze, ed agli ultimi medalion.
considerabile Avveii[menti della Polonia; non che degli altri Regiii analoghi afla Exernplar descris şi cxistent în bibtioteca Vicariatului ortodox sârb Tirnişoara, înv.
Storia suddetta. Edizione adornata di Cartc Geografichc Ritratti etc., torno VI, Vënezia 2006,
[Stamperia Savioni], MDCCLXXVI ( 1776), Con Approvizione, cap. IY p. 36-41, taiiană.
Tipăriturăexistentă în: Bibtiotcca “VA. Urechia" Galaţi, cota II-24]7 (1-2). 223. USTAVLENJE PAROHIALNYJA ŠTOLARNYJA PLAČI za neunitskii
Łucrarea italiană, un corpus de istoric universaiă care tratează despre eveniiucnretc voinstveimyj i provinčialnyj predčel Mitropolitskija, Bačkija, Bud[mskija, Aradstdj a,
połitice şi rnilitarc din S-E şi centrui Europei, între anii 1769-1774, care include pc ha7a
-
Veršačkija, i Temišvarskija Eparhiah', takožde že i za Provinčialnyi predčel Pakračkija
procedeului compilaçiei un excerpt din opera canrerniriană,Descriptio Modaviac vei Eparbii, [Viena. 1777-1778. Tipograta J.L. von Kurzböckl, lavo-sârba.
cap.VII “De Moldavorum morihus", i cap. XVIII “De ceremonis, qua Moldavi
in folio, [1 p., broşură tră sigiiaturi, custode, 30,7 x 18,5 cm.
-
-
Swicecu. Swdiu cartorafic de Vinrilá Mibäilescu. Indice de ioana Constanrinccu. (u o PAKRAĆKIJA EPARHJF' (tabel);
nor asupra ediciei D. M. Pippidi, Buc.. Ed. Acad,, 1973. p. 308-315 cap. X\'1I i p. Bibl; G. MihaiJović. op. cit., poz. 144, p. 144 dcscrierc i fcirnilul tii LIC titlU'
320-327 cap. xvIIr).
Prcsupuneni că mode]u1 urdizat n-a fost rnanuscrisul iatin orig;iial. ci tr vcriunii 224. OR}EUN, Zaharia, SLAVENSKAJA I VALAHIJSKAJA KALLIGRAFJA
gcrrnane al lui J.Ł. Redstob. ediĘia A.E Büsching ţMagazin IIJ-I\ Hanihunz. 1769-
....
äi nastavlenie k' pravilnornu pisaniju, vo upotrebleiiie učašČ%jacja v rnaiyh školah
1770; sau ediia gcrrnană Frankhirt Leipzig, 177].
-
slaveno Serbskija i Valahijskija junosti sočnil napisa1 i rězal ZAHARIA ORFELIN
l 08 j9
XXXII 224 p.: M.C. Monsieur Carra; *Locul imprimrii lndică un Ets eđiro
Džesaro Krałevskih Vienskih Akademej Ijudožestv člen v Karlovdze Sremskorn,
-
--
n reaicatc, cartea -a irnprimat ta Paris Bouillun Chcz Saugrain tibrairc. ruc de%
-
iu cadrul progťamutui de învăţământ etatist de modcl ausrriac, care va influenţa rimp dc Ediçia germană (1783) a servir de model ediţiei greceşri a lui G. I. Zavira, Viena,
un sferr de sec()1 organizarea învăţărnântului naţionahtăţtlor incusiv ai româniior din 1795 (vezi BRV 11-586).
flansjtvania, lovwd în principiite înţelegrii politice, oneroasă şi discriminaroric pentru Bibl: Dan Simonescu, Activitatea lui D. Cantemir în Rusia.., p.4 Petre P
români ardeleni, Uni() fl'ium Nationum. Pnaitescu, Dimitrie Cantemir, p. 199, 262; P Cernovodeanu, O operá canterniriană,
De menţionat că această Icge va ŕi comptetată în 1784 de un Rescript imperial şcotar p239-249; D. Canremir, Scurtă povest[re despre stârpirea farn[liiłor łui Brâncoveanu
(din 3 iulic 1784), care Iărgea cadrul de manifestare a tineretului şc()tar meriwos, căruia i şi a Cantacuztnitor, ed. P. Cernovodeanu, [Studiu introductiv] p. XLIII-XLVI.
se permirea să ocupe funcţii publicc, prin'întăturarea pentru prima dată a discriminăritor
de narură etnică şi confesionată. Efectul acestci tegi (1781), complerată de rescripwl din 233 COLIKOFER, Georg Joachim, SLOVO POUČITELNO/ gospodtna
1 784, se va resrrânge treptat la sfârşiwl secohilui al XVTIIiea, anuiându-se odară cu eđictarea Georgja Joakima Colikofera pri reformatov obščestvu, nemeckoga predikatora, s'
unei noi Iegi şcołare, POLITISCHE VERFASSUNG der deutschen VOLKS- nerneckom jazyka prevedeno Dositheem Obradovičem IJ Lajpsiku, u ttpogiaŕii
opodina Bratrkopfa, 1784, s1avo-ârbă
SCHULEN, Viena, 1805.
in-8°, 31 p numerotaLe cu cifre arabe, vignetc pe p 1, 7, 9, cu%tode, tir; 400 cx
‚
Bibl.: Ł.Protopopescu, op.cit., p.23-24; Şt. Bârsăncscu, FlBârsănescu, op.cit., p45; Exemplare existenre Bibhoteca populară din Beograd, Bibl Marica-Novi Sad
D. Râpă-Buicliu, Decrete şi cărţi didactice, p.552-553; Ileana Bozac, Pompiliu Teodor, Lucrare teologică aparţtnârtd lui G 1 Zohkofei traduă drn limba germanä in ttmba
Învăţămânml românesc dtn Transilvania şi secolul al XVIII-łea şi la începutul secolului âtbă dc către cărmrarul sârb Dositei Obradovict Tipărită în 1784 ere dcdtLată de
al XIX-lea, în: Din istoria pcdagogiei româneşti, 111, Bucureşti, ED1 1966, p155; t aducător prierenului său moldovean, cărturarul Łeon Gheuca
I.Mârza, Şcoalä şi naţiune, p.552-553. Dedicaţia, scrisă în limba tomână cu caractere chinhce, dovedeştc piofundut ataşatncnt
şi prcţuirea lui D Obradovici faţă de episcopul L Gheuca
232. [CANTEMIR, Dimitrie], WUNDERBARE FÜGUNGEN DER “Preasfinţite şi preacinstite părinte episcop, al mieu acätoriu de bine cel rnare
GÖTTLICHEN RACHE AN DER FAMILIE DER IN DER WALLACHEY In roară vremea vieţii metc nu am cunoscut un om care ar pofti mai mult îi luminarea
BERÜHMTEN KANTAKUZENEN, WIE AUCH DER BRANKOVANISCHEN minţilor śi sufletelor omeneşti dă cât prcasfinţia ta! Pentru aceasta dať nu te mira că
FAPvHLIE, în: indrăznesc a închina la cel prea drag şi prea cinstir numele a preosfinţiei tale acesr cuvânr
RUSSISCHE BIBLIOTHEK zur Kentnisz des gegenwitiges Russland, Riga a preînteleptului tale acest cuvânt a preînţelesului Ţolicofer. Neputând eu cu att feliu să
Sr. Petersburg und Leipzig, vol. vIII, 1783, p. 147-184, gerrnană, traducere de profesorul arät cea mai nespusă a me mulçemiră pentru atâtea bimetăţi şi faceri de bine ce preosftnţia
ra ai arătar spre minc, îmi pare că îmi uşurez inima şi sufleml mărturisiud la toară tumea
-
Autorul csrc un cäçrţrar bnÁeaii practicant cráicşn!o dc cämară din Dcnrť, care aracce chritice); f. 11 titlul german; f.
- titlul rOrnne5C; ommenriC: StCliU
a cultivat genul litetar al fabulei în pluiä epocá ikjrninista, cu nedisirnulat tálc rnoralizator habshurgică. InştiinĘarea germno-románä de ediraťe estc semnată de împăratul Iosif at
şi pofltic pentru societatea transilväneană. l I-lea, Leopotdus comes ă Kolowrat, Johan Rudolf graf Khotek, la poninca lui Iohann
Izvoare utiłizate şi prelucrate: Fabutae varionirn auctorum, Frankfurt, 1660, \Venr7el Freyhcrr von Margelik (Margătiiu).
ediĘia Isaac Nicola.s eve1eti culegere sopică); Fraucois Foppens. Esop en belle hurneur Tipärirura e5te dä'eritä de Rânduiala judecâtoťeascá, Vicna. 1787 BRV IH. V -
LATLNIS ELABORATAM CONSTITUIT, Viena, 1786, latină Gheorghe incai, Opere I. Hronica Român1or, tom I, Ediţie de Fl()rea Fugariu; Prefţă
Tipăriwra reprczintă un manual dc ortografie datorat lui 5. Mgvarĺ Maghiar 754- i Note de Nianok Neagoe, EPL. Bucureşti. 1967, p.XXVI-XXVII; Dan Râpä-Buic[iu.
( Adđitamenta bibliographica 1-p129; C.Pascu, CRV-Sibiu, 1976, poz.79, p61-62
1 800>, dirccrorul şcc)lilot naţionak ronâneti đin eparhia uniră a Oradiei páiiä in anul
1 79 1 dcscrie un eNemplar de [12]f. dc forrnat 22 x 18cm1 menţionând că exisră exemplare din
Bibl: V Bolca, Şcoala Normală română unită din Oradea, (17841934), Oradea ak riraj, cu [4f, de forrnat 20 x 16,Scrn.
1934; L. Gáldi, Sirneon Magyar, ein Rumänischer Pionier der Josephinischen
Schu]reforrn, în: “Etudes sur l'Europe CentroOrientak", nr.34, Budapcsr, 1941- apud 242. PRIVJATSTVIE EGO SVJATLOSTI KNJAZJU GRIGORIJU
ALEKSANDROVIČU POTEMJUNU TAVIUČESKOMU... / Salur la investirea ca
L. hotopopescu. op. cit.. p. 131 Oct. Ghibu, Din Istoria hteraturîi didactice rornâiie.
\1arc Rarrnan a Cneazului Griorie Alexandrovici Poernkin Tavričcskiĺ. Iaşi, Tipogratia
cdiţia Oct. ľăun. Notc şi corncntariidc V Popeangă, Buc., E.I)P, 1966, 293, n.95 -
Pe ultima filä, anuuul tipografuhii Petru Barth: “Mai multe feliuri dc st()ve grectşti se aă
tle cornpanie, 1791, rusă. ]a noi care po&ind carte grecea.că a să tipări putcrn şi româneasc".
in-4, 3p. Exemplar eistcnt in Arhivele Nationate. Filiala Sibiu, CokcĘia de actc tsciculare,
Bibl: I.Bitovt. op.cit. apud P.Mihail, Contribuţü la BRV I, p.503. n4; D.Ráp curia 91f1.
Buicliu, Cartea Românească veche. Studia bibliologica, P 183. Bibl: Litiana Popa, Despre valorile bibliogratice româneti tipáite de Petru Barth
(1784-1801). în VB-PCN IJ, Buc.. 1983, p 336; Idcrn, Expoziţia de docurnente i
244. V BOZE POČIVŠEMLT SVETLEJŠEMU KNJAZJU GRIGORIJU cărçi, “Din istoria cărţii şi tiparuJui la Sihiu" e. 1994) (ŕicsirniŁui de ritlu).
ALEKSANDROVIČU POTEMKINU TAVRIČESKOMU PRI SOVERŠENII
-
NADGROBNOGO PESNJA, v JASSAH, v MONASTYRE GOLII, v CERKVE 248. MOVJLA, Petru, Mitropolit, IGĂZ VALLÁSTËTELE A' NAP-KELETI
VOSNESENIJA GOSPODNJA, 13 OIcflABRJA 1791 GODA, POSLEDNEE KŐZÖNSÉGES ÉS APOSTOLI EKKLÉSIÁNAK, Pesrcn, 1791.
ČELOVANIE AMBROSIJA, ARHIEPISKOPA EKATERJNOSLAVSKOGO I Ediţie datorat lui Miklós Miskólczi, maghiară, Nyomtattatott Patzkó Fereinz hetüivel.
‘fraducerea a fost ef'ectuată de cătrc tatăl editorului. Traducere dinrr-o versiune manuscrisă
HERSONESA TAVRJČESKOGO i EKSARBH MOLDOVLAHIJSJUE MESTO
-
Tirajul al Iliea [2] f. + 66 p.; paginaţie cu cifre arabe; signattiri [atine : A, A D,- 2, BREVIS DESCRIPTIO CURSUS VITAE BENEDICTIO ZERCHEKY
-
D custode; broşură, 182x107 rnm; silabe de pe rândul 4 este mai lungä; SECRETARII CANCELLARJKE REGIAE SUB FERDINANDO I CON-
Ornamentică: vignetă floťală ovazä cu flori pe f. [11
- SCRIPTA c.a. 1568;
Exemplare edstente Ktiraj rarisim) Jugoslavia, Bihlioteca “Matica" No\i Sad. 3. -GENESIS FILIORUM SER. REG(IS) FERDINANDI HUNG. ET
Modelut utilizat: Samuil Micu, Dissertatio de jejuniis graecae orientatis ecclesiae, BOHEM. Domini mei Clementissinii ex Ser. Anna Regina natonim, în:
\Jiena, Tipografla ilirică Joseph von Kurzböck, 1782, latină (BRV II 451, p. 274). SCRIPTORES RERUM HUNGARICARUM MINORES hactenus inediti,
Editor şi traducător: Ştefan Novaković. Cenzor: Petar Petrović, episcopul Tirnişoarei. synchroni, aut proxime coaevi, quos e codicibus autographis, partim etiarn apographis
Editarea de către traducătorul Ştefan Novaković, care t-a frusrrat antum de parernitatea inter se rite coHatis, desumtos et coHatos... edidit Martinus Georgias KOVACHICH
pubUcă de autor pe S. Micu, a întâmpinat credem anumite rezerve, deşi a f()st susĘitiută de Senqiiicicnsis, Tomus I, Budae, MDCCXcVIII (1798), Typis Regiae Universitaris, latină.
episcopul Gheuadie Dimović, în faţa mitropolitului Ştefan Stratimirović. Cercetătorii sârbi in -8 ; volum de XXXII + 350 p. La p.92-93: textul Ephemerides. Nicotaus ()lahi
K. Olar şi L. Ćurcić susţin că editarea cărţii a fost un act comercial, fiind eludară astfet cen- ( 1552-1559).
zura autoritäţii bisericii ortodoxe sârbe, recte a arhiepiscopului Ştefan Stratimirović, care Notă: Genesis filiorum Ser. RegKis) Ferdinandi... repreziiită o lucrare geneałogică al
a reproşat acest łucru editorului, care a explicat cä a dispus de aprobarea Inałtei Cancelarii căťei manuscris originat se afla, în 1903, la Bibłioteca imperială din Viena.
Imperiale Bibl.: Veress, B.R.U. H-838, p108-109; J. Szinnyei, op.cit., vol.IX, 1903, coi.
Notă: Nici un exemplar din ambele tiraje discutate n-au fost identitkate încă în 1271; I. Crăciun, Incunabule şi cărţi rare. p. 155; Umanisml Nicolaus Olahus...,
Româiiia. ediţie 1.5. Firu şi C. Albu, p. 264.
Relaţia bibliografică privind această ediţie sârbă, n-a fost până acurn, vatoriflcată în
contextul culturologic al operei Uuministului Samuil Micu. 253. MOLNAR-PIUARIU, Ioan, ÎNŞTIINŢAR.E ofertă de prenumerauţă la
-
Bibl.: Stojan Novaković, Srpska bibliografiaja (1471-1867), Beograd, 1869, Mineiul în 12 volume după modelul râinicean, Buda, 1799 decembrie 9, lf., roniiio
nr. 15 1, p. 36 (relaţie signaletică primară, care atribuie paternitatea de autor lui Jovan chirilică.
Muškatirović); D. Ruvarac, Prilozi za istoriju srpske kniževnosti, Karlovci, I 910, p. Dr. I. Mo[nať-Piuariu face o Înştiinţare o ofertă pentru Mineiul în 12 volurne,
-
173-174; 1911, p. 603-604 (autorul este identificat: Samuil Micu); P Popović, după modelul râmuiceau, (ce va fi imprimar în perioada 1804-1807), la prevul de 6 florini
Razsuždenie o postah i njegov izvor. Prilozi za kniževnost, l\ K1924), p. 56-60; Gh. exernplarul
Mihailović, Srpska bibliogratlja XVJII veka, Beograd, 1964, nr. 303, 304, p. 274-275 Text imprimat:
(cu facsimilul foilor de titlu); Łazăr Čurcić, Kornelija Olar, Bečki Štampar Stefana Incipit. “ÎNŞTIINŢARE ĺ Toate Neamurile Pravoslavnice au avut sârguinţa şi
Novaković i rumunska tampana knjiga (Rezime saopštenja), în volumul : “Radovi", V râvna să-şi Împodobească Sfintele Biserici cu Odoară Sfmte şi mai ates cu cărţi bisericeşti
. .ţActele celui de-al V-lea simpozion aI relaţiilor culrurale iugoslavo-române ( Beograd, in Iirnba lor..."
25-29 VIII 1980), Beograd, 1982, p. 126-128; L. Čurčić, K. Olar, op. cit., în : “Zbornik Explicit: ‘Al wruror de mult bine poftitoru Ivan Motnar DE MILER SHAIM,
za istoriju", (studiu pertinent bazat pe o amplă bibliografle, care restituic definitiv Pofesor in Akadcmia Klujuiui şi Doktor de oki în Marelc Principat al Ardealului, Purtătoru
paternirarea de autor al lucrării lui Samuil Micu, profesor la BIaj). “Marica Srpska", Novi cheltuietilor Mineiului celui rnare pe 12 luni împărţit. S-au tipărit în Buda, în Crăiasca
Sad, 24, 1981, p. 55-56; Ćedomir Denić, Povodom četiri knjiga Samuila Miku IUajna, Tipografie Orientaliceascä a Omiversirăţii Pestii, în 6 zile / dekembrie 1799".
în: “Radovi V..", p. 136-137; D. Ghişe, P Teodor, Fragmentarium ituminist, Ed. Dacia, Bibl: Veress, A Budai..., nr. 9, p. 30-40 Ktranscrierea texwlui integral).
Cluj, 1972, p. 36-37 (referinţe asupra autorului şi conţinutului lucrării originate modelul
latin din 1782); D.Râpă, Additamenta bibliographica, I\ în: “Danubius", XIII-XI\ 254. [MAVROCORDAT, Nicolae], FILOTHEOU PARERGA. Nun proton
p.171 1 72.
- tipotJienta. En Vienni tës Aoustrias, Para tő Fran Antonio Shraimbl,1800, [edit()r Grigore
Constandasl, greacä.
251. CEASLOV Movilău, 1797, tipograf Mihail Strilbiţclii, română. in 8 l47p+[l] f; exernplarcxisrent: B.A.R., cota: I- 1 13927; o copie manuscrisă;
-
20 21
ĺ
258. ŢICHINDEAL, Dimitrie, CALEA SPRE MÂNTUIRE, Buda1 Tip. Univ. 262. [HORGAPOPOVICI, Nicoíaej, ŞPRE BUCURIE marelui şi prea
Pcsta, 1805 vrednkului al Boroş Inöuhú domnului ATZEL Ştefan, impárăteştilor stápâniri,
Existenra acesrui titlu dc carte in plan editorial iidicä unele prohkrne. în pntida unor tainelor sfetnic i Curţii referendar, aşişderea a Crucii mici a Sfântului Stefan Crai
cjernentc care ii atestă posihila aparitie. \íiteaz şi aflătoriului sat Gurba, statornic moştean din anul 1808. vrcmclnic, Oradca
Astfel cunoaşteni c lucrare-a propusä dc D. Ţichindeal a avut ca revizor i ccnzor al Marc. cu tiparul lui Ioan Francisc Tich 1808, románá.
manuscrisului pe Saniuil Clain, cate o recornandă pentru editare (la 50 ianuaric 1805). N. Horga-I'opovici, autottt Oglinzii..., Buda, 1807. (‘ BRV 11-720. p. 50()-502)
dkpunnd expediia rnanuscrisului pcntru corecrnră autonitui. irnprimä pe propric chchuiata o foaic volajită n tipografîa lui 1. 1- Tich\ rext cc cupriridc
Editarea. care sc afirrnä cä s-a cxccutat Ia 26 septcrnbrie 18()5 pc liârric tie calitate,
. zece strofc imprimatc pc o fjjă recto-versO. Îfl romaflă cu caťacterc Latinc.
ana[ogă celei de la Biblia itiric, Buda. 1804, avea ca prcţ 19 forinţi coata. Corcctoruh Poezia este dcdicatä griiui Ştefan .Ątzd, proprietar dc ta Gurha, din propterea
poshil Gheorghe Şincai. Se!euşutui judetul Arad), ín care cärwrarul iluministN. Horga. preot in Seleuş. işi pusese
Notă: I)eşi avizatä favorabil şi menţionată ca fîind deja irnprirnat (la 26 septembrie peranţe în reiolvarea unor probleme sociale.
1805), totuşi lucrarea e inedită,întrucât nu dispunem de alte ştiri pťivind existenţa vteunui Poezia, cu un vădit mesaj sociat, arc şi o semnificaţie istorico-literară, rnarcând un
exemplar din tiraj. Să fi renuntat autowl Ja e ditare sau au existat alte impedimenre care i- aspect dc contrihuçie la cristalizarea limhi literaxe române, intr-o epocá conternporană cu
au obstrucçionat apariţia (difuzarea?) acestei lucťări. poeţii Văcărescu şi cu Costache Conache, autowl putând fi considerat un adevärat înaintaş
Bibl: Veress, A Budai..., nr. 34,39,54,56; S-ntuel Damokos, Activitatea hii Samuil ai liricii culte româneşti.
Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior la tipogrďia din Buda pe baza documentelor “Spre bucurie..." se inscrie în parriinoniul cultural ca pritna poczie româneascä
necuiioscute, în vot. Typographia Universitatis Hungariae Budae, Budapest, 1983, p294 originală din epoca rnodernă scrisă pe meleagurile arădene, wi atestat al promovării timbii
(citeazi suťsa docurnentară: A Vëress, Arch. Tvp. Fasc. 1804/1805, nr. 205, Ms. 446, p446). naţionale în epoca iturninistă.
Bibl: Gheotghc Şora, Căhn Craveţ, Viaţa şi preocupăriíe Iuministului Nicolae
Horga-Popovici, in ‘Farni1ia". 5. \ an 23 (123). nr.2 (258), fehĹ l987.p.ll
259. OBR.ADOVICI, Grigore, [VERSURI FUNEBRE pentru episcopul
Şacabent al Vârşeţului], Buda, Tip. Uni Pesta, 1806, româno-chirilkă
263. BOIAGJ, Mihaił G., UMNAJA NASTAVLENIJA ILI PRAVOU-
Din corespondenĘa daratá Buda, 13 fehruaric 1806, reiese cá tipografia budaná a
ČITELNAJA PRAVILA V POLZU SLAVENO-SERBSKE DEAČIČE S
irnprimat o mici placheti dc versuri de dotiu scrisá de Grigore Übradovici n mcmona
GRFČESKAGO NA PROSTYI SLAVENOSERESflJ JAZ-YK, PREVEDENA
episcoputui 5acabent al Várşeţului, solicitându-se costut de cdirre de 16 Horini; de asemenea
MICHAILON BOĺAGIJ, RITORIKI SLU-ŠATELEM V PEŠ-TARESKOJ
se expediazá 300 dc exemplarc (probabiÍ întregul tiraj cornandat.
GIMNAZIJ, Buda, 1808, slavo-srbă
Bibl: Veress, A Budai..., nť79, p95.
Bibl: I. Chindriş, Cartea româneascá veche la Viena, în AMN, Istorie, 32/11,
1996, p. 375 şi 377; v Cândea, Mărturii româneşti, 11, Buc., 1998, p. 15, nr61.
260. [CATEHJSM MIC}, Buda, 1806
in-8°; prcçut: 12 creiţari Kîn arnil 1808)
264. AARON, Vasiiie, CÂNTARE JALNICĂ/ la îngropăciunea miritu1ui şi
Intr-o scrisoaťe (Buda, 16 august 1806), Tipografia Universităţii Peta, prin cuťatorul
de/ bun neani näscut neguţitori/ Hajii/ Constantin Pop/ prin/ Vasilie Aaron,/ junt
Franciscus Sághi şi factorul Laurentius Prager, cätre Consiliul Locurntenençial, anunţa
în Marele Prinţip (at)/ al Asdealului, procurator şi alcătuit,/ Sibii,/ Tipografia a Íui
rcimpriniarea Carhehismutui editat mai înainte la Blaj într-un tiraj de 2000 de exemplare
-
-
266. DIACONOVICI-LOGA, Constantin, ANUAR ŞCOLAR (I), Buda, 18W. 270. [GEORGIO A. Moldavio/ ASACHJ, Gheorghe]**, SONET, n:
“Insemnarea puseior inainte invăţături, care 30 dc şcolaťi din Pesta prin cursul de GIORNALE DI CAMPIODOGŁIO, nt 154, Roma, 1811 decembrie 26, itatianá.
iarnă au învăţat de la Constantii Diaconovici-Łoga, înväţătorul şi acurna la puhlica Versuri ale tânărului pudeu Gheorghe Asachi, aflat la studii în Italia (înrre anii 1806-
exnninare în luna lui aprilie în 25 dc zile arnil 1809/10". 1812), scrise cu ocazia participării ca rnartor ocular la ceĺ de-al doilea zbor aerostatic a1
Iipărirea tui a fost prilejuită de susţinerea exarnenu]ui puHic. Nu s-au idcrrificat do-anmei B!anchard. Sonetut dedicatoriu (14 “crsuri a fost pubhcat intr—o revhrá, prohahil
exemplare. cu mare autoritate titerarä. Giornale di Campiodoglio, din Roma, in nĹI54. din 26
Ribl: Fl. Dudas, CCRV-Lun'iini, poz. 362/26, poi. 33 (dup reiaia lui V Popeangä. decernhrie 181 1, sub pseudonirnul literar Giorgio A Moldavio.
Un secoL.., p. 260). Acest debut publicistic şi literar poetic în Italia îi conferă lui Gheorghe Asachi caiitarea
de membru extraordinar ai unei Societăţi liteťarc academice din Roma, distincĘie care va
267. DJACONOVICI-WGA, Constantin, ANUAR ŞCOLAR (11), Buda, 1810. ftgura în cursus honorum-ul marelui cărturar, menţionat ca “mădular al Academiei de
Anuarul are titlul asemăntor cu al celui anrerior, şi cuprinde învăţămrile predae în Roma". atunci cd semna traducerea volumului de Fabule alese ale lui Esop, la Iaşi, în 183Ď.
cursul de vară, din carc ełevii aufost examinai în mod public în 7 sepremhrie 181 0. Nu s- Reccptiv ta culrur-a umanistă a epocü, initiar în arta poetică de către abateĺc Tarenghi,
au exemphficat exemplare.
Gheorghe Asachi ia contact nemijlocit cu culwra italiană, frecventează saloanek titerarc.
Bibl: F1. Dudaş, CCRV luniini, p. 362/26. poz. 34 (dup-ă relatia lui V Popcangá.
\iziteaz muzecle i tocurile istoricť şi rełigioase, devenind un italienist i un miiirant al
-
Un secoL, p260).
relaţki culturale romnn-ita1iene.
268. VRAČEANSKI, Sofronie, [PROCLAMAŢIE CĂTRE POPORUL Bibt: Gheorghe Asachi, Scrieri Hterare, Ed. îngrijită, prefaţă, note şi gtosať dc N.A.
BULGAR], Rucureşti, [181O] bulgară. Ursu, ESPLA, BPT, Vol.I, Buc., 1957, P.6; Gh. Asachi, Opere.L Versuri şi teatru. Edi-
De menţionat c manifestul (care esre nedatat şi fără loc de impimare, dar neîndoiebiic
-
rie critică şi Prefaçă de NA.Ursu. Ed. Minerva, coleqia “Scriitori români", Buc. 1973,
iaBucureşri), estc atribuit lui Sofronie Vračeanski, deoarece are ca emitenr pt un Serafirn, Preä, pX.
arhiereu al Bulgariei".
In anul 1810,a luat fiinä un corp de oaste hulgar,cu sigiliuJ conscrvat, descri.s şi 271. [BUDAI-DELEANU, JonJ, FUNDAMENTA GRAM)rIATICES LIN
reprodus, datar sigur: 1810, dar carc nu datează irnpticit şi Manifestut adresat către GUAE ROMAENICAE SEU ITA DICTAE VALACHICAE, USUI TAM
poporul bulgar. DOMESTICORUM QAUM E)ľRANEORUM ACCOMODATA, Lwov, 1812,
Asadar datarea manifestuhii: “1810", trebuie pusă sub semnul probahiiităţii. Tcxwi Iatină.
manifestului este transcris în A. Teodorov Bălan. Sofronie Vračeanski..., Soŕa. 1906,
-
Lucrare de linvistic ce aparçuie fiiologuiui Ion Budai Deleanu.
p. 53-55. Di[i iucrritc Ftmdamenta.. şi Introducere istoriceascä 1818; scriere pregătir
Bibl: E. Vártosu, Despre corpu1 de voluntari eleni creat la Bucureşti in 1807, penrru a prefara Lexiconul românesc-nemţesc) se poate observa constanta pre()cupare a
in-.SMIM, vol. V,Buc., 1962, p. 534, nota 2; D, Râpă Buic!iu, Additamenta
- cărwrarului penrru “Teoria ortografici româneşri, (fiind) un partizan al principiilor lui
bibüographica, I, în: “Danubius", X, GalaţĄ 1981, poz. XXXII, p.l3l-l32. Samuil Micu (dirt Elementa linguae daco-romanae, 1780) şi al tczci romanităţii Iimbii
romane.
269. BOBB, Ioan, THEOLOGHIA DOGMATICĂ, Cartea a doua, BIaj, 1 8 I 1. După opinia autorizată a lui Iosif Pervain, Ion Budai Deleanu “poate f considerat
Exernplar incompkt: lf + 478 p; format 17 xlO,4 cm unuJ dinrre savanvii roin&ni ai Transiivariiei care, isainre de Timotei Cipariu, a fost tingvisrul
Tractawl de taine prcste (ot reprez-inră un text redacrar de episcopul oan Bohb. cu ce mai terneinicä .şi mai fccundä pregătire de specialitate".
1 24 } 25
.. i
J. Budai-Deleanu reafîrrn-ä in Introducere istoriccascá ( 181 8:'. parrca a trcia 275. STURDZA, Alexander von, [REDE ...jDiscurs], ín revista EURO-
ťCurnczisu1 111"), iutitu1at ugesnv Limha rornâncascá purcede din iimha popľUlui PAISCHE ANNALEN, 1815, gerrna.
ťomanilor celorvechi", principii1 drculaţici cuvntelor şi fixeaá ocul cuvc[iłt timhii noastre Discm-s susţinur la Aix-a-Chapel1e, ín 1815, dc omul politic, diplornatut .i iterarul
în farnilia timbilor rornanice, “Dezvoltând o critică istoricească penrru înccputu ucamutui At. Sc. Sturdza.
şi al limhii româneşri" (I.Budai-Deleanu, Scrieri inedite, ed. I. Pervain, p31, 209) Bibl: Godorogea, Noi identificări la BRV, p. 323.
Bibł: Ion Gheţie, Opera lingvistică a luj Ion Budai-Deleanu, Buc.. Ed. Acad,,
1966, p.l4-lS 81-93; Ion Budai-Dekanu, Scrieri inedite, E.ditie îngrijit. Smđiu 276. STOURDZA, Alexandre, CONSIDÉRATIONS SUR LA DOCTKINE
nn-()ductn norc şi comenrarii de IosifPenain. Cluj. Ed. 1)acia. 1970; Ion Budji-Dctcanu, ET L'ESPRIT DE L'ÉGLISE ORTHODOXE, Stuttgart, J.G.Corta. 18 16, francezä
Scrieri lingvistice: Texr stabilit si Glosar de Mirela Teodorescu. Introduccre si ttorc de in-8 V -i- 219 p.
Ion Gheţie, Buc., Ed. St. 1970, p.4l-l29; Şcoala Ardeleană, vol 11, Ed. critic, notc. Bibţ; Gođurogea Noi identiflcári 1a BRV, P.323.
bib1iogre śi glosar de FLorea Fugariu, Buc., Ed. Minetva, 1983, p138-145; IosifPenan,
De la Fundamenta grammatices Iinguae Romaenicae... la Temehirile gramaticii 277. STO[JRDZA, Alexandre, CONSIDÉRATIONS SUR LA DOCTRINE
româneşti, în “Studii de Iiteratură română", Cluj, Ed. Dacia, 1971, p. 143-147; Ion Lungu, ET L'ESPRIT DE L'ÉGLISE ORTHODOXE, Weimar, 1816, franceză.
Şcoala Ardeleană, ed. 11, 1995, p24l; rečenzüle: Ion Chindriş, Recepţionarea editorială Paginatie: IV + 218 p. Exemplar existet: BĄR, cota II-4656O
Lucrare considerat drept prirna operă rc1igioaá dn seria scrierilor lui AJ. Scar[atovici
a lui Ioan Budai.Deleanu, în “Steaua", XXJI, 1K259), 1971, p.ól-63; Tirus Moraru,
Ion BudaiDeIeanu, Scrieri inedite, Ed. Đacia. 1970, în “Sreaua". XXII. 2(253. 1971, rurd7a. care ii va confed autorului cognomeuJ de “Platon al cre.tintăţi"; crisă cu
cazia izgonirii iezuitilor din Skt. Petershurg. tradu in lirnbile ws, cngiez i gerrnan.
p.lOO-102. Bibl: Gh. G. Bezviconi. Boierii Sturdza şi Basarabia, 11. in Arhivele Baai-abici",
VI. nr. 1, anuarie-martie. Chisináu 1 934. p.41 sqq; Emmanud Haivas, Alexandre D.
272. RUCOAVNĂ/ pentru/ invăţătura/ prwlcilorĺ d-a să deprinde atât la
Stourdza (1791-1854). Sa vie et sori oeuvre, Paris, 1939, in: ‘Mdangcs dc ľecok
cunoaşterea slovełor, ła slovenire, şi cetanie, cât şi la rânduiale[le] vecerniei, utreniei
ournaine en France", XI' 1937-1938, p. 237-319 K321) (exrras; Ioan Irimia, Viaţa lui
şi stlntei łiturghii.
Alexandru Sc. Sturdza, în: BOR, an LIII (1945);, p.657-ó67; Godorogea, Noi
Typărită/ cu toată chieltuiala Dumne[alor] 1iaţi1or/ Constantin şi Joann Boghiciţ
identificări la BRV, p.323.
In Privileghiata typografic din/ Braşov.
Prin typogral Fridrichi Herfurt, 1814.
278. STOURBZA, Aiexander von, BETRACHTUNGEN UEBER DJE
in 8 mic. 84p. (81p. nurnerorate cu cifre arabe; p. 82-84 nenumerotate); terul se LEHRE UND DEN GEIST DER ORTHODOXEN KIRCHE. Aus dem
rcrmin cu “O datä wiu" (Tabla inmulţirii) Französischen nuebersetzt von Augtist von Kotzebue, Lcipzig, bei Paul Gotthelf
Excmptar la “Muzeul tiparului" Târgovişte. nr. in 75/1274.
-
românesc, Muzeul judeţean Dârnhoviţa, Trgovi.şrc, 1972, p. 103-104, poz. 52. Bibl: Godorogea, Noi identiflcări la BRV, p. 323.
273. CALENDAK, Buda, 1814 279. TIROL, Dimitrie P., ODA NA TEZOIMENIE BLAGOPOČITENNO -
Exemplar la Orszigos Szćchenyi Könyvtar, Budapest ROGNAGO GOSPODARA DIMITRIA ANTONOVIĆA, v znak emu iskrenie
BibI: C. Bobu]escu, în: “Spicuitor în ogor vecm", I, 1920, p.48—SO (cu decricre Iiubov prinošena i posvjaščenna D*** T*** (Dimitrie TiWD.MDCCCXVL u
bibliografkă dcpşir); I. Chindriş, Cartea românească veche la Budapesta, n: lcmišvaru, v Budime pismenv kral seuć Peštanskog. 1817
“Academica", VII, 2(74). dec. 1996, p.ll. in-8°, 2f
BibI: Xovaković, Srpska. p109. poz. 522.
274. [BIBLIEI \Tiena, 1815, Tipografla lui Adolf Holzhausen} ‚ romn.
iii-8° mic, 415 p., 12,5 x 7,5 x 1 cm; ediçie “tivre de poche"; exemplar idenrificat in 280. [REGISTRU PENTRU NAŞTERI, BOTEZURJ ŞI DECESE, Buda,
cotecţia privată a famihei Ionuç Pop (Cłuj-Napoca). Tip. Universitáţii Pesta, 1817], română.
Un exemptar din aceasr cdiţie incdită(?) a fost sernnalată ca fiind un bun cuitural Despre existcnţa acesrni formular oficial avem informaçii din comanda ‚profesorutui
bibliofil supus restaurării la Laborarorul zonal tle restaurare şi consen'arc al OJPCN -
Consr. Diacono-'ici Loga ctre E Sághi, administratorul Tipografki Universităţi Pesta,
-
Cluj-Napoca. “izd bnprimarea trnor regisrre dc srarc CiViI-ă (în total 4200 dc coli), pentru 28 k preoti
Bibl; Dana Teodora Pleşa, Conservarea unei Bibłii tipărite 1a Viena în 1815, in .)rtodocşi din judetul Arad.
AMN, tom 33. 1996. Istoric, p. 439-440. Bibl: Vcress. A Budai..,. nr.326, p.284.
126
GALIŢIA, 286. KLEOBUL (CLEOBUL), Georges, TAELES PÉDACOGIQUES. Pari'
281. FRANCISC I, Împáratul Austriei, [PATENT pentru
LODOMERIA şi BUCOVINAj, Vk'na, 1817, gcnnaná-rom-nä. 1819, franceiä, ed.I.
[5}f; Exernplar Ia BCU “Mihai Erniiiescu" -Jaşi. Łucrare pedagogică claborară dc Gheorghios Kleobules din FiiippopoJ. fost profesor
Bibl: Bodinger, CCRP/3, 451 Ia Acadmia domnească djn Iaşi, utilizată drept metodică a isremuhii de iinitrnánt
lancasterian din Moldova, metoda allilodidactic-ă, (vczi Scoala norrnală lancaeriană
KNIŽICA ZA intiinçat. la Iaşi in anii I819-182O şi din Grecia.
282. TĺROL, Dimitrje P., PRIVÉSTVOVATELNAJA
VEDENNA, U
PRIMILU I PRELJUBEZNU SERBSKU JUNOST' PROJZ A fost impriirtată sub patronajul materiai al boierului m()Idovean ilurninistul Nicota•e
Budimu. Pisrneny Kral Vseuć. Peštanskago, 1818, stavo-sârbă Rose.trj-Roznoyanu
2E Łucrarea reprezintă prima ediĘ.ic. in Hmba franceză, cea de -adoua editie fiind inipriniat
Bibl: sf. Novaković, Srpska, p.ii4, poz.546. in irnha greacă la Iaşi, in 1820 vezi BRV 111-110, p.362-363).
Bibl.: Georgios K. Sakkas, Gheorghios Kleobulos “O Filippospołiti", Ahěnes,
ACTUEL DE
283. STOURDZA, Alexandre, MÉMOIRE SUR L'ÉTAT 1956, (ve7j recenzie Victor Papacostca ii-i: SRdJ, XV IU-i961, p.lO62-1O67; VPapacostca.
franceză.
L'ALLEMAGNE, Paris, Librairie grecque - Iatine -. alĺemande, 1818, Filoelenismul din Moldova. Gheorghe Cleobul i ínvăţmântu1 allilodidactic. ms. in
in-8. 66 p. posesia dE Cornelia Papacostea Danie1opou; A.Camari-ano-Cioran, Les Académżes
tisrnului luminat
Noră: At. Scarlatovici Srurdza, distins publicist apologet ai absotu princieres de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs, Thessaioniki, 1974, plI2-l 13;
şi al Ortodoxiei orientalc. Şt.Bârsnescu, F1.Brsănescu, op.cit.. p.57; Cornelia -Teofana Papacostea, O bibliotecă
accl rno-
Lucrarea reprezintă un mernoriu-paínflet elabürat de A1. Stuř±a, aflat żn din Moldova ĺa nceputul secolui al-XJX-ka. Biblioteca de la Stânca, in: SCB, \-
sul de la Aachen.
ment ca diplomat al Rusiei, din însărcinarea ţarului Alexandru I, la Congrc 1963, p.2l5-220; D.Rápă-Buicliu, Additamenta bibliographica I, pJ32-133.
inture privikgiik
Ín Memoriu eI “prczicea posibihtarea declan1rii unei revoluţii, sfiuiasá
să întocuiascä
universitarc, să înftinţeze o supravcghere mai întinsă asupra studenţimii, 287. POP, Vasile, ELEGIA ...} CAESARI AUGUSTO FRANCISCO
a1cgerile profesorżior pnn âesenmarea lor de către guvern ctc"; PRJMO.. Viena, 1819, latină
Curţile
Mernoriul, cu permisul çarului Alexaidru I, a fost imprirnat şi trirnis !a Bibl: I. Chindriş, Cartea românească.., p15, nr.73; V Cândea, Mărrurii româneşti,
apocrif.
europenc, reprodus de ziam “Tiiries" şi de aite ziare germane, dar intr-o form -IĘp.15,nr.73. .
teau o revotuţic
Memoriul a fost salutat de Mctternich şi, in gcnera1, de rcacţiune, caťe preves J 288. [CHITANŢADATA DE COMITETUL SOCIETAŢII BIBLICE RUSE,
gesrnl ca o
în Principatele germane, dar gerrnanii însi s-au considerat ofensaţi, tuând SECŢIA BASARABIA, pentru depunerea cotizaţiei stabilită statutar], Chiśinău,
irnixtiunc. Tipografia Exarhatului Basarabiei], 18[19}. rusá.
şi-l
Autorul find provhcat 1-a duel de doi srudenţi din Jena, guvernul rus iI ťetrage Foaie volantă, frmu1ar tipărit care s-a urilizat ante şi post 1819, cu acetaşi scop; in-
Surdia,
numeşte Ja Dresda. Asupra pateniităçii de autor al Memnriului, atribuită tui Ai folio, 18,8 x 15 cm, redacţia lingvistică rusă cu caractere de literă vechi.
opiniazä însuşi poenl Goethc. Exernpłar existentşi descris: B.A.R, Fond Documentc, DCCCXIiJ;'135 [Douirnenrc
Bibl: Gh. Bezvicoui, Boierii Sturdza şi Basarabia, 11, rhiveIc Basarahici". m
Em. Đonjci (fond documeritar întrc anjj 1528-1825); fost Ms. rom. 1 100].
\TJ nr.1, Chiinu 1934, p.41Ą4-45; Godorogea. Noi identi6cri la BR'% p.323 Kpreia
Descriere; Texi rus (rranstiterar): “Po preporučeniju ot' kornireta Bessarabskago
informaçia din Catalogue géneral de la Bibliothěque Nationale dc France, Paris).
Otdelenija, Rossijskago Bibličest(ago obščestva, ČIen' onago i kaznačej, dal' siju rospisku
v' torn' ČtO Ot' Člcna sego Obščesna KoUeżskago Assesora Georgia Doničai reeno
284. MOVILA, Petru, Mitropolit, PRAVOSLAVNOE ISPOVEDANIE VERY,
v'kasuodtiago [dvacaťpjať nlblej]* na 18[18]' g()d's' iz'javteniern'prodolźar' \znot'
Skt. Percrsburg, 1819, slavo-nisă.
in -8, 2+16+294F.
takavoj surnrny ežegodno, iia izasinoe po usravu sego Obščesrva upotrchlenie. V' Kišinevc
[dekabrja]* dnja lS[19-go} goda. [Kaznačej Igumen' Ioannikij]*.
BibL: Iindolskij-3495; Legrand-XVIII/4-78; Bârlca, p.il4.
Traducere: “Din insărcinarea comitetuhjj Societăij Bibhcc Ruse. secĘia Basaraba
285. STOURDZA, Alexandru Scarłat, DENKSCHMFT UEBER DEN mcrnhrui acesteia (cu funcţia de) visriernjc. arn daz acest act, findcă menihrul acesrei
GEGEN-WAERTIGEN ZUSTAND VON DEUTSCHLAND, oder Wucrdigung societäçt, íasesoruî dc coiegiu Gheorghe Donici}' a depus n casă [Liouăzcci şi ciici de
der Denkschrift des Herrn von Stourdza in juridischer, moraĺischer, politischer und rubIel*, în anul 18[18}*, exprirnândui dor-inţa de a conńnua anual depunerca acestei
rełigieser Hinsicbt. Vm Professor Krung, Leipzig, FA. Brockhaus, 1819, gerrnană surneîn folosu propriu al Societáţii pentru chdtuielile stahilitc tarnrar
[2] t + 64 p. Iti Chişinău, [decernbricľ, ziua [ ...]. anu! 18[ 19]*.
Ex. BAR I 476263 Vkriemjc, egurnen Ioaanichic}
*) text
Bibl: Godorogča, Noi identificăi•i la BRV, p-323. completat rnanuscris în forrnular
128 129
) mewhw al vechii farniiii boieťeşti moldovene Donici, ramura basaťahcană. asimilată
după anul 1812 în cadrul iiobilimii ruse. Aîndcplinir începând cu anul 1818 funcçia de
asesor de cotegiu al provrnciei Basarabia.
-
I 291. [PATENTA DE RUPTAŞ], [Iaşi, 1820], română.
Foaie v()lantă, fornrnlar diplomaric, 24,5 x 18,5 cm, româno-chirilicä, oglinda texrutui
1 7,2 x 10,4 cm; texwt irnprimat pe prima jumatate a filei lr este dispus pe uouă rânduri,
Vezi referinţe geneatogicc despre familia DonicĄ în: Gh. G. Bezviconi, Boierimea
cu locuri tibcťe pentru a fi cornpletate manuscris; intimlaţia pe două rânduri.
Moldovei dintre Prut şi Nistru. Documente, vol. I, Buc., 194O,p.2ll şi urrn.; vol. 11,
Text integral: “NOI MIHAIL GRIGOR1U ŞUTUŁ VOEVOD, Cu niila lui
Buc., 1943, p. 34.
1)(u)mnezeu Domn at Ţării Moldaviei. Să face ştire cu această cartc a Domniei rneate,
2) Egumen al mănăstirii “Adormirea M. Domnutui" Chiinău, profesor de
-
penrru [Matos, brat Agopu] *‚ din satul [Târgu Botoşeni * de la ţinutut [Botoşenitor} ‚
rnaternaticá si fizică (1820-1822), conducătorut tipografiei eparhiaie (1823). stareţ at
care dupä cercetarea ce i s-a cur, aflându-sc om slobod. Şi căzându-i-să a sä aşăza la
rnănăstiritor din Jabca şi Hârbovăç, asesor de colegiu (1816 1828,1835). Vezi Coiisrantin
rânduiala ruptilor de Vistierie, s-au trecut i în catastihul vistieriei, cu [douăzeci tci]* pe
-
reclaniă.
identice, publicate însă cu cťori în transcriere arhivistică şi rară menţiunca exisrcnţei lor ca
Cuprins Särbătorile şi altele ce sunt schiinbătoare (sign.A2) (f. [2r J); Despre ectipsuri
imprimate:
sau întunecimile soarehű şi a lunei (f.[2v]); Hronologhia (f[3r]);[Cele 12 luni aîe anuluil
(f. [ 3'-1 5rJ); Adăogere penrru patru timpuri ale anului acestuia (f. 1 5'-1&1); Târgurile din 1) 1793 noiembrie, [Iaşi]*. PATENTA DE RUPTAŞ emisă de cancelaria lui
ţara Ungurească şi din Ardeai (f. {17r23r]); Inçelepţia omenească. Urmare capului a trei Mihail Şuçu Vv pe nurnele lui Ion Focşa, sat Micleşti, ţinut Fălciu; 2) 1826 iuĺie 6,
[Iaşi].*. Patentă de ruptaş ernisă de cancelaria lui Ioniţă Sandu Sturdza Vv. pe nume{e lui
spre zeace.Despre pretini şi pťetenie (f.[23'-241); Cap. a patra sprezece. Dcspre cruçare şi
chelruele (E{24v27r1); Cap, a cinci sprezeace. Despre avuţii (f.{27r29v]); Cap. a şese Grigoťie Ciobotiroşii, sat Sutete, ţinut Fălciu (vezi “Documente răzăşeşti", Bârlad, an I,
sprezeace. Dcspťe iubirea de srăpâiiire şi despre deregături (f. {29v32v l); Cap. a şapte spre nr.3, iutie 1932, p. 45; nr. 5, septembrie 1932, p. 77).
zeace. Despre rnăestrie de a sc ajunge la fericire (f. [33r4Fj; Despre grija sănătăçii, precum Dc rernarcat, datarea forinularelor: 1 793 şi 1 826, sublisiiind va1oarea primului ca
şi despre înfrânare şi trezvie Kf.[4P48r}). arhetip al celui publicat de noi.
Excmplar descris: B.C.U. Cluj-Napoca, Cota: BR.V 1066ĺA. Propunem încadrarea lor în B.R.V., admiţând existenţa lor ca imprimate.
Bibl; Mircea Tornescu, în: Calendarele româneşti (1733-1830). Studiu şi
bibliografie, p.l 17, presupune numai existença acesmi calendar din înşirarea continuä a 292. [PATENTA DE MAZIL], [Iaşi, 1820], română.
capitolelor din “Inţelepţiia omenească". O seninalare în: Supłimentul la Junimea Literară, Foaie volantă, formular diplomatic, 30 x 21,5 cm, româno-chirilică, text care are
maiiuUe, 1925, Bibłioteci1e noastre, nr. 3-4; Ioan Chindriş, Imbogăţirea Bibiografiei intitulaţia dispusă pe două râiiduri, iar tcxtul propriu=zis dispus pe şapte rânduri, cu
româneşti vechi,. (Sugestii exemptificate)..., în: “Satu Marc, Studii şi Comunicări", VII- locuri tibere pentru completare manuscrisă.
VIII, 1986-1987 (p. 269-289), p. 278, nr. 1V E. Mosora, Doina Hanga, Catalogul Formułar diplomatic, emis de cancelarie domnească a lui M. Gr. Suţu Vv., completat
cărçii vechi româneşti din colecţiik Bibliotecii Universitare “Lucian B1ag", Ctuj- pe nuinele lui Grigorie Nastac, din sawl Găneşti, çinutul Covurluiului în anul 1820, intărit
Napoca, 1991, p. 209, nr. 587. dc sigiliul domnesc, oval, în chinovar, datat 18 1 8.
Text:"Noi, MIHAIL GRIGORIU ŞUŢUL VOEVOD, CU MILA LUI
290. (ORATIO GRATULATORJA ad PRINCIPEM MOLDAVIAE szUzzo D(U)MNEZEU DOMN ŢARII MOLDAVIEI.
DICTA PASSIS IN ECCLESIA METROPOLITANAno 1820, impressa Jassy Să face .ştire cu aceastä carte a Domniei mele, pentru [Grigori Nasracul], din sawl
expl. 1j, română. lGăneśtii}*, de la çinurul [CQvurtuiuluil*, care dupä cercetarea ce s-au fcut, adevcrindu
Lucrarea este menţionatä într-o listă de cărţi aduse de Zaharia Carcatechi din M()ld()va să prin dovezi ce s-au văzut că asre neam de {mazil} Şi căzându-i-să şi Iui, a fi la rânduiaia
(de la Iaşi) la Buda, care a obçinut avizul de trecere al vămii din Buda: Specificatio tihrorum neamului său, s-au aşăzat cu dajdia în catastihulVistierici (sic), la rânduiala [niazâtilor*
Zahariae Karkaleky a Budensis 25 septemhris 1820. şi spre încredintare s-au dat aceasră carte a Domniei mele, ca să fie cunoscut de [mazill*,
{1820}* (L.S.)"
Bibl: Vercss, A Budai..., nr.409, p.339
Text completat rnanuscris in forrnular.
1 30 131
Xotä: Semn-alm alre douá formujare crnise đc caijcelaria donincasc a Mokkn'cj. ExcmLtar dc.scris. existcnt ín BAR. 1-122,143 (cu o rtot3ic reentoarc la auror: iU
avârid tcxc aproape identice, publicare insä cu eron in transcriere arhi-istic şi îrä Cnton de \aud. architect et un .secreraire de Jcan Caradja".
mcnţiunca existcntci lor ca imprimate: - BibL.Sava Iancovici, Dae noi despre adresa lui Francois Recordon la Bucureşti
1) 1801 februarie 26, [Iai]. PATENTA DE MAZIL erni' de cancelaiia lui (1815-1821). in: Revistaarhi\clor". IX. 2, 1966.p.l53-]6O; Idem.Le Suisse François
Cunstanrin Ipsiłanri \. pc numde łui Ion Rşcanu şi a neporului si Visc sin Scärłarachc Recordon a Bucarest (1815-1821), n: RRH, U1, 1, 1968. p.135-142; D. Rąxt-Buichii,
Răşcanu, Ęinuwl Fălciu; Addkameuta bibtiographica I- p. 133-134.
2) 18 12 decembrie 20, [Iaşi]. PATENTA DE MAZJL ernisä de cancelaria [ui
Scarlat Calirnach Vv, Pe nurnele lui Mihalache Caz(i)mir, Ęinurul Fălciu. (Vezi “Ducumente 295. [BILET DE PRENUMERANT pentru sprijinirea materială a scopuritor
răzăşeşri", Râr]ad, Dircctor Virgil Caraivan, an I, nr. 3, iulie 1932, p. 45; an 111, nr. 9, Eteriei], Iaşi, 1821 ianuaric l, tipograťia lui Em.Vernardos, gľeacă.
decembrie 934, p. 141). Foaic folantň, forrnular imprirnat in foiio. fbrmat 16 x 7,3cm, oghnda rextului 14,5
I)e rernarcar, dararca forrnułarełor (1 801, 1812, suhliniüd vaoarea tor ca rhcrip al x S2cm; rexr-7 ťândurí. Prenurncranwi. anoriim. “un iuhitordeneam i de frumo" (Ern.
celui puhticar de noi. Propunem Incadrarea Jor in BRV, admitând insă existenţa tor ca \mardos a fosc un dcponenr cu suma de o sură de gaibeni olandezi. in sprijinul Eterici.
imprimate. In Biter se menĘionea7a fapwi ca vatabiĺitatea recuperrii sumci urme-ază ín ntorncntuJ
rerahi1irii independentei Greciei.
293. {DIPLOMÄ DE ABSOLVENT AL ŞCOLII LĄNCASTERJENE din Bibl.: J.K. Mazarakis, Monopsila tou agonos Prokirixis - Thespismata -
Iaşi], Iaşi, [1820], greacă, Tipografia lui Ernmanuet Vernardos.
Foaie volantä, formutar imprimat; 52,1 x 37 cm; oghnda rcxruJui 46,4 x 32,8 crn;
ţ. Diatagmata (1821-1827), vot.I, (1821, Iaşi), pt.A1 cu fcsimitcte hilewlor cu iiurnerele
1 164, 3095, 1289); D. Râpä-Buicliu, M.Caratau, Foi volante eteriste. Contribuţie la
text dispus pe douä coloane (I cu 18 rânduri; II cu 13 rânduri), in limba neogrcacă.
- Bibliografia românescă veche, în AIIAI, XXJI/2, 1985, p.779, poz.1, fig1.
Formular utilizat în descricrc. BibI. “VAUrechia" Galaţi, Pach. VIII/8, inv447157.
Formularul complerat cu text manuscris pe nurnele absolventului Theodoros
Ghcorghiades din SiJimnos; data: 2Ď ocrombric 1820; (semnărura direcrorujui Scoiii
ţ 296. [ADEVERINŢĂ dată de Epitropie privind înscrierea pe lista de
prenumeranţi pentru editarea Fitocaliei greceşti in 16 volurne], Iaşi, 182 1] ianuarie
I,ancastcrienc din Iaşi, Prof. Gheorghe CLEOBUL; in cotoana a doua. dreaxa jo: 1, Tipografia Em. Vcrnardos, greacă.
(semnrurik mitťopoliwlui Veniamin Cosrachi. a absolvcntului i a aitor trei pcrsoanc. Foaie volanră vormutar imprimat. ist folio, 16 x 7,2cm, ogliiida rexnslui 14,7 x 58cm.
Sigiliul in tuś negru aI Şcolii Normale lancasteriene din Iaşi. tc.xt -9 rănduri.
Bibl: IKMazarakis. Nomopsila tou agonos Prokirixis - Thespismata - BibL: 1.K. Mazarakis. op.cit., pLAla; D. Rápă-Buicliu, M.Caratau, Foi volante,
Diatagmata (lS2l-1827/ Foi vołanre ale tevoluçici greceşri. PtoclainaĘii Dccrete- - p779, poz.2, tig2.
Ordine (1821-1827)/ Preŕaţă de IA. Meletopoulus. Introducere de IIK. Mazaralds, Ed.
Enianos, Atena, 1973, vol. I (1821, Iaşi), pl. A. 15 (diptomă elibcrată pe data de 27 oct. 297. IPSILANTI, Alexandru, [ORDIN DE ZI dat din cartierut general al
1820, pe numele lui Grigoriu Ieromonachos, din Kritis; A. Camariano-Cioran, Les armatei eteriste din Iaşi, adresat către toţi soldaţii (stratioţii) de sub comanda
Acadmies princiěres..., Thcssaloniki, 1 974, p.ll2-ll 7, pl. XV D. Rpă, Additamenta hiliarhului (potcoviiicului) Vasile Caravia, prin care swit felicitaţi pentru victoria
bibliographica, I, p. 133 repurtată la Galaţi şi, de asemenea îndemnaţi să lupte eroic şi disciplinaţi până Ia
victoria na1ă}. Iaşi. 1821 fchruarie 21, Tipografia Em, Vernardos. zreacá.
294. {RECORDON, François]*, LEflRES sur LA VALACHIE ou OBSER- F()aie volanră. in folio, oglinda texrului: 15,4 x 13,9crn, tcxr- 14 ťánđuri.
VATIONS SUR CEflE PROVINCE ET SES HABITANTS, Ecrites de 1815 a Bihl.: I.K. Mazarakis. op.cir.. pl.Aó; Đ. Râpă-Buicliu.M. Caratau, Foi votante,
1821, avec LA RELATION DES DERNIERS EVENEMENTS, QUI Y ONT EU p779, poz.3, fig.3.
LIEU, par F...R4..., Pari, Lecointe cr Durev lihraires, Quai des Augusrins. MDCCCXXI
( 1 821), Imprimerie de Rigncux, A Łausanne, Chez Tcstot, tibraire) francezá. J 298. JPSILANTI, Alexandru, [ORDIN DE ZI dat de epitropui gcnerat şi
in-8°, 2 f+ 154 p. generaflssirnut trupelor greceşti prinţut Alexandru Ip.sitanti, către Tabăra generală
Cuprins: f1-2: Lettťes sur la Valachie ou..; P12 Dedicaţie: “A son A[tesse etcristă de la Galata-Iaşi, priit care se comunică o serie de măsuri organizatorice
Sercnissime Monseigneur Jcan KARATZA1 Prince de Ia Valachie: “Monseigneur, la o privind armata greacă], Iaşi, 1821 februaric 25, tipografia Ern. Veťnaťdos, greacă.
lícitude paternelle... le trěs-humble et tres ohejssajit serviteur, Francois RECORI)ON"; Foaie volanta, in folio, 29,5 x 1 8cm, oglinda textului 27,2 x 1 5,8cm, tcxt- 38 rânduri.
p.3-6. Prcfacc, p.ó: Çţce premier essai, qui si1 obtienr quelques ucces, scra suivi d'ul] BibL Emi] Vârrosu, Dcspre Tudor Vladimirescu, Bucureşti 1947, p.68-ó9.
precis hisrorique sur le prirncs dc VJachie, petit ouvrage qui fera sure a celui-ci. ct qui pubIicata in riaduccre românescă după rcxr german; Documente privind Istoria
rcnferrnera tout ce qui reslera encore a dir sur cette province"; p.7-149 Lerrrcs sur la
-
Românici, 1821, doc.75, p.i35137 (republicar intcgral cu text paralel grec român;
Valachie (10 scrisori); p.'50-'52 Tabk dcs principaux sujets traiun daiis ccs letue
- I.K. Mazarakis, op.cit. pl.A7 (texrul grec); D. Râpá-Buicliu, M. Carataşu, Foi volanre,
p.l53-1 54-Errara. p.779-780. poz.4. ftg.4.
132 33
299. IPSILANTI, Akxandru, [PROCLAMAŢIE către compatrioţii săi din 303. [INVENTAIUA BIBLIOPOLAE W.H. THIERRY], Buda, [1821]
Modova şi Ţara Româaească, prin care îi cheamă, “în numele Patriei" să 1ul)te sub in-40, 20 c()li; tiraj: 100 excmplare
steagul libertăţii pentru a scăpa de situaţia umilitoare în care se află], Iaşi, tipografia Aceasrä broşură a apärururrnare a solicitării din Sibiu, 23 octomhrie 1820, a !ibrarutui
Em. Vernardos, 1821 februarie 25, greacă. sibian W.H. Thierry către Tipografia Universităţii din Pesra.
Foaie volanră, in folio, oglinda textului 1 5,4 x 12,8cm, text- 19 rânduri, Bibł: Veress, A Budai..., nr. 373,379 (vezi traducerea texruluí german)
Proclamaţic emisă din CartieruĘ'Tabăra general(ă) dc la Galata-Iaşi.
Bibl.: I.Filimon, Dokimiön istorikon peri tës ellënikis epanastaskos, vol.II, Atena, 304. CORNELI, Ioan, SZÜKSEGBEN SEGITÖ KÖNYV Pesra, 1822.
1859, p29l; Ilie Fotino, Tudor Vĺadimirescu şi A'xandni Ipsilanti în revołuţiunea Caralogut Bibliotecii iluministutui Samuil Vulcan, întocrnit la Oradea, la 1829-1830,
din anul 1821, supranumită Zavera, Bucureşti, 1874, p34; Traducerc românească în: inscrie în prima parte, între cärţite în lirnbi străine, la f.24 (nr.33) suhdiviziunea Civiles,
CDAricescu, Acte justificative la istoria revoluţiunii româue de la 182 1, Craiova un volurn cu tittul de mai sus, având forrnatul in 8°, şi numărul de inventar 496 ripărirură
-
-
1874, p.97-98, nota XLI: “Proclamaţia Iui Ipsilanti către pribcgitii eleni"; editatä în IK. datorată cun()scutului iluminist Ioan Cürneli, neînregistrată până în prezeiit de cătrc
Mazarakis, op.cit., pl.A8; D. Râpă-Buicliu, MCarataşu, Foi volante, p.780, poz.5, fig.5. Bibtiografia noastră veche.
Ţinând seama de tittu ea nu-i exclus să fre chiar un Îndreptar rnerodic pentru folosul
300. CANTACUZINO (-DELEANU), Gheorghe, [ÎNŞTIINŢARE, prin care şcolil()r naţionale, tipărit in acest caz după manusctiSUl identificat şi descris de cătrc Iacüb
se con6rmă unui eterist primirea scrisorilor trimise ptin Constantin Pendedeka, Radu, cu titlul: Rövid Vesetékszál a readeltett Tanitás Modjára töképpan a Magyar
referitoare la lucrurile luate de la locuitorii Moldoveni şi, totodată se ordonă ca Ország és Sz. Koronájálios tartómányai fatusi Tanitóinak számára, având formatul
-
acestea sá fie înapoiate, în afară de arme şi pâine. Se menţioneaiă expres ca populaţia in 4° şi 57 pagini (I. Radu, Manuscrisete din Biblioteca Episcopiei unite din Oradea
-
săracă să fie ocrotită, afirmându-se că ţelul mişcării eteriste nu este asuprirea şi Mare, în AARMSI, 5.111, t.I, Buc., 1932, p. 28, nr. 152). Reprezinrä singura lucrare
jefuirea locuitori1or Moldovei, ci lupta pentru libertate şi credinţă împotriva, jafului personată tipăritä a erudirului dascăl cărturar, desigur, alături de partea consisrcntă de
otoman], Iaşi, tipografia Em. Vernardos, 1821 mai 23, greacă. contribuţie pe care a avur-o Ia elaborarea Lexkonului apărut la Buda, în 1825.
Prociamaţie foaie volantă, in foUo, 24 x 2lcm, oglinda textului 22 x 19,Scm; text- Bibl: Florian Dudaş, CCVR-lumini, p.363,'27, poz. 37.
34 rânduri. Un exemplar original tn Arhivele Naţionale Bucureşti, Fond Acte de familie -
Fond Krupenschi, A.N., doc.CXXXVI/38. 305. [GHEOGRAFIA sau <DESC1UEREA> VIEŢII MÂNTUITORULUI
Bibl.: Text paratel greco-român, îm Documente privind Istoria României. 1821, NOSTRU I<ISUS> H<RISTOS>, acuma de pre limba sârbească pe limha rornânească
doc. 126, p.l9O-l92; LK. Mazarakis, op.cit., pl.A12; D.Râpă-Buicliu, M. Carataşu, Foi
inroarsă, [Buda? Viena?j, 1822, română.
volante, p.780, poz.6, fig.6.
Paginaţia: peste 24 coli
Tipărinira ťcprezintă traducerea din sârbeşre, efecruară dc Uroš Nesterović, consitier
301. CANTACUZINO (-DELEANU, Gheorghe, [ORDIN DE ZI, dat de
prinţul Gh. Cantacuzino, comandant de unitate către so1daţi eterişti, prin care le reaminreşte ministerial şi inspector al şcolilor naţionale, căruia îi revine şi patronajut rnateriat al
înaltul ţcl al mişcării, lupta împotriva “inumanului şi barbarului tiran". Se arenţionează impriniării acestui manual şcolar, utilizat în reţeaua de invăţărnânt din Banar.
asupra păstrării unei atitudini demne, civihzate, şi disciplinate faţă de Iocuitori Motdovei, Preţul lucrării, în augiist 1822, în zona Lugojului, era de 2 florini şi 12 creiţari.
care i-au prirnit ca “fraţi de aceeaşi credinţă şi i-a ajutat să ridice steagui libertăţii", înf,erându Tipăritură semnară şi propusă spre cumpărare de către I()an Mihuţ, director al Şcolilor,
se actele de Ĺiirt săvârşitej, Iaşi, tipografia Eni. Vernardos, 1821 mai 25, greacă. in circulara dară la Lugoj, 20 augt1822.
Foaie volantă, in foho, oglinda textului 18,1 x 13,5cni; text- 29 rânduri f.r.; lO Bibl: Roman Coroşman, Contribuţii la istoria Şcoalelor româneşti din Banat.
rânduri f.v.. Ordinul este cmis din tabăra grecească din Galata-laşi. Protocotul ţercularelor şcolare, în MB, an VÎII, nr.1-3, 1958, p. 125 (sernna.tare); Pentni
Bibl.: I.K. Mazarakis, opcit., pl.A13; D. Râpă-Buichu, M. Carataşu, Foi voŁante, moclelul utilizat şi lücul tipăririi, vezi Gh. Mihailovici, op. cit.
p780, poz.7, fig.7.
306. CALENDAR pe anul de la Hristos 1823, Buda, 1822
302. CANTACUZINO (-DELEANU), Gheorghe, [ORDIN DE ZI, prin care Excniplarut de la Bibl. Acad. CIUj-Napoca (cora CRN-935) are numai Eoaia de titlu
se condainnă acţiunea de dezertare a soldaţilor Constantin Pendedeka, Balasie şi + 1 &agrnenr, ambele deteriorare.
Spiru Haramis, făcându-se cunoscut că “acei dezertori soldaţi care îşi vor manifesra
sincer regretul pentru fapta lor, vor fi reprimiţi în rândurile ostaşilor greci patrioţi"] 307. EVLAVIE VII, Pontif, CARTE DE AFURISANIE A SOCIETĂŢII
Iaşi, Tipografia Em. Vernardos, 1821 iunie 10, greacă. CARBO—NA1ULOR, Buda, 1824.
F()aie votantă, in folio, 24 x 2lcm, oglinda tcxtului 20 x l8,4cm; text- 22 rânduri. Titlul: APOSTOLICEASCĂ CARTE A PREASFINŢITULUI EVLAVIE
Ordinul militar este emis dc prinţul şi generalul GhCantacuzino K-Dcteanu) din PAPA AL VII, ÎN CARE AFURISEŞTE SOŢIETATEA CEA DE OBŞTE A
Tabăra greacă dc Ia Stânca-Iaşi.
CARBONARILOR, în Buda, cu tiparul Creeştei Universitate Ungureşti din Pesta.
Bibl.: I.K. Mazarakis, op.cit., pl.A14; D. Râpă-Buicliu, M. Carataşu, Foi volante,
1824, rornână-chirilică
p.780, poz.8, fig.8
1
134 i
\ro-u1 tbii de titlu este alb; Paginaţie 7 p., nurnerotate cu cifre aťahe; foťmat: 2 CoLofon (verso-ut ultimei fk nenurnerorate:) “Budae die 25 scprcmhris 1 827 ornisss
Colúane: Rânduri: 39; dimensiuni: 38,5 x 24 O= 24,5 x 14; detetis. Imprimarur Ioannes Vitkovits rn.p. gr. n.u. Ritus Parochus Budensis et Interimatis
Limba: ťománă, Caractere: chirilice; Tiparul: negru. Librorurn Illyricorurn ac Graecorum R. Censor Pečatan u Budimu, slovirna cr. Univcrsiteta
Cuprinsul: Carrea conţiiie Enciclica papci Evlavie (?) Pius at VIIiea prin care e Peštanskog".
condarnn Societatea carbonară. \‘inovată de ťaptut c “prin Fitoso5e i deartă neLciune" Lisra prenumerantilor cuprinde nume de persoane din Arad. \‘ien, BeIrad,
indcamnä Pe creşrůii sä se deprreze de ínvăţätura biseťicii şi s sc ridice impotriva societării Becichercc. Buda, Sánnicotaul Mare. Łipova, Lugoj, Tirnişoara, Pancevo, Ciacova, Gaiul
politiccşti". Nlarc, Grahăr.
BibI: Fiorian Dudaş. CCVR ĺumini, p. 3ó3-365ţ27-29. poz. 38.
- J Cuprins: Calcndarul propriu-zis pentru anul I 828; Paha1ia; Zodiacul; Lka
rárgurilor; Episcopiik din Banat; Isroria Banarului (după Grisellini, subl. ns.); date sratisticc
308. AKflCULII CEI DE OBŞTE PENTRU SOŢIETĂŢILE ŞI ŢEHU1ULE asupra Irnperiului ausrriac; date dcmograficc europene; Kde la p. 160) informarii ştiintifice
DE SUPT CRAJMEA UNGARIEI, Buda, 1825. poputarizate; Cuprins: Łista prenumeranţiilor; Erata, colofon.
Bihliografia româneasc veche descrie o tipăritură cu tirlul dc rnai sus, apärut la Exernplar descris şí existent n Biblioteca judeţeană Timişoara, cora D.I. 1787.-
Buda, íi 1813 (BRV 111. p.72) “Catalogus Libroruin qui in Tvpographia Regiae Bibl: St. Novaković. op. cit. poz. 720, p. 149 (semrialarc hibtiogratică); referinçe
Timi,
Scientiarum Universitatis Hungaricae venales prostant (Buda, 1841)". nscrie intre descriprivc,în: Melania Caragioiu, Valori de patrimoniu in Bibĺioteca judeţeană
“căxţile roniáneşti"o tipărirură cu titlul de mai sus apărutá la Buda, in ariul 1825 (fig6). n revista “In sprijinut hibhorecaruiui", vol. I, Asociatia biblioîecarilor judetul Tirniş,
-
Avca formatul in foho. Nu-i exclus sä Se ediţia a doua a tipárkurii descrisá in BRV 111, p. Bbhoreca judeteanä Timişoara, 1980, p. 46-47.
72. Cartea era ofcrită la prepil de 4 creiţari. Norä: De inenţionat că, bibliogra5i citaţi atribuie ca cLemente de apariţie a
Bibl: F1. Dudaş, CCVR lumini, p. 368/32, poz. 42.
-
Atmanahului bănăţean: “Ttmişoara, 1828", în realitate el a fost editar la: Buda, Tipografia
Universităţii Pesta, 1827 septcmhrie 25, tipografloannes Vitkovirs (= Virković).
309. THBODO1U, Aiexanđru, DJSSERTATIO INAUGURALIS M]DICA
DE VALETUDINE L]TrERATORUM, Viena, 1826, latină. 312. FAMA LIPSCHII PENTRU DAŢTA, nr. 1-7, Lipsca. 1827. ripografia
Bibl: Gh. Crăiniccanu1 Literatura medicală românească, Bucureşti, 1907; I. Breirkopf şi Herrel, fRedactori:] I.M.K. Rosetv din Valahia şi Anasrasie J. Lascăr din
Chindriş, Cartea românească..., p375 şi 379; V Cândca. Mărturii culniraie, 11. pló. Moldova. romnă.
nr84. Tcxr româio-chirihc; tipar negru, dispus pe două coloane, 29 x 23 crn.
3 10. TIROL, Dimitrije P., BANATSIUJ ALMANAH za godinu 1827 Dirnitrjcni Redactorii ziarutui sunt: Ioan Mihail Cheresteti Rosetty din Ţara Românească,
P Tirolorn sastavlén. Prva godina. U Teniišvaru, [Budae, Tipografia Universităçii Pesra], (decedat la 3 martie 1828) şi Aiiastasie I. Łascăr (născut la 17 febr. 1806, Iaşi ascendent
[1826], tipografloanncs Vitković}, ed. 1, sârbă. al scriitorului Duiliu Zamfirescu), srudenţi la Universjtatea din Łeipzig, primul ta drcpt
-
rolul ei in unitatea culturală a românilor", in"Apulum'. VIJ;2, A. Iuha, 1969. p.120). Sc presupwie cá ziarul a apărut şi dupá moarrca iui IC.M. Roerti ( sunenită Ia 3
îl mcnçionează ca “nccunoscut altfel" () (subl. ns.). marrie 1828), probabil numai sub conduccrea lui Aiiasrasie Łascr. pânä in .uiul 1832,
parĘinanLi in rotal circa 52 de numere (vczi iporezalui }-I. Schwann).
311. TIROL, Diinitrije 1, BANATSKIJ ALMANAH za godinu 1828 Paginaçia: nr.I 6 conin p. 1 24; nr 7 tc 2 f (p. 2528). Crcdern c fccarc nurnar
- -
Diinitrjem Ľ Tirot sastav1*n. Druga godiria. UTcniišvaru, [irnpťimatur Ioaimes Vitkovits, al jurnalu[ui a avut cáte 4 p.
Budae, Tipografia Universităţii Pesta, 1827 septembrie 25, sârhă, ed. a II-a. Ürnamenrică: Deasupra titlului: o gravură reprezerttând o ferneie cu o manrie lungă
iri 12°, [11 f. gravură + 223 p. + [3] p. (Cuprins) + [12} f. (Łistaprcnumeranţilor)
-
i largă, plurind deasupra noriIoi nconjurată de raze, având în rnâna dreapră trn pergarnenr,
+ [11 f. (Erata); forrnat 15,2 x lO cm, tipr negru. pc care estc scris: “Priniíçi, precum trimir", personajul çinând n mâna stângă o trâmbçă
Ornamendcă; f [1 lirninarä gravurá reprczcitránd o sceriă de Iupr aseđiul unei
- -
.‘[mliznd [lşninĘarea ciritoritür"; urrnează apoi articotulprogram: LIubitor)r de rnuze
cetáţi, sernnatá de “Lehnhart sc. (ulpsit) Pesr". cetitori!" o pledoarie penrru prúgres şi istoria parriei.
136 137
-..
Colophon (vezi nr7): “Prin IMC. Rosety din Val[ahia] şi Anast. I. Łascr din acurn tălmăcit rumâne.şte din oserdia duninealui Alexandru Eilippescului. Pcnrru fblosul
Mold[oval Łăcuiesc Raichsrrase no. 434, în Łeipzig, Cu tiparul lui Breirkopfşi Ertcl in sufleresc at Rumânitor, de Eufrosin Poteca, În Bucureşti, 1832, română, [4 f. -I- 415 p.;
Lipsca". 2. op. cit., Consraiitinopol, 1858, greacă, 12 p. + 268 p.
Exemplare originale idenrificate: ni 1-3 (de pr()f. univ. Ocr. Păun), Ín “auonate Bibl: Ghinis-Mexas, Elleniki bibL 1-1755, p. 267; Godorogea; Noi identificări la
Forschungs und Gedcnl(stäten der Klassischen deutschen Łiteratuť' (Goethe Weirnar); BRV, p. 323.
nr.7 (de Marina Crístea), în BibU()teca Muzeuiui Brukenthal Sibiu, nr inv. 82562 (v.
btocopie la BAR). 3 14. [ORDIN MILITAR emis de autorităţile administrative ruseşti de ocupaţie,
Ziarul heletristic românesc, Fama Lipschii pentru Daţia, a arras arcnţia criticului pentru o deplasare cu poşta], [Chişinău] 1828, rusă română. -
gerrnan Cristoph Gerhard, care a prücurat câteva exernplare pentni hibtioteca marelui Foaie volantă, 2 f., difolio, 35,1 x 22 cm. formufar diplomatic, texr bilingv: rus -
poet Goethe (v. exemptarele descoperite la Muzeul din Wcirnar), recornandând călduros (f. P) rornân (f.2r), completat manuscris pe nurnele hatmanului Teodor Balş şi a paharnicului
pe tânärul redactor I.M.C. Rosetti, ce “are de gând să perfecţioneze limba sa prinrr-o nouá Mihalache Chinsom, af1açi într-o deplasare pentru rezolvarea unor probtcme personale.
ortografk Kvezi nr. 2 (iunie), consacťat orrografiei româneşrt, pleclându-se pcntru utilizarea Ordinul de transport, cmis cu nr. 57, este datat Bucureşti, 10 mai 1828, şi este semnat de
alfabetului latin. Prof. Oct. Păun opinează că Rosetti era influentat în activitatea sa de Prezidcntul împuternicit al Divanurilor Principatelor Moldovei şi Valahiei, generalul conte
ideite tui Gheorghe Lazăr. FP. Pahlen.
De remarcat că, publicaçia este considerată drept primul periodic Kziar) românesc, al Exemplar descris: Bibli()teca judeţeană “VAUrechia" Galaţi, Fond Arhivă, Pachet
cărui cupťins include ştiri politice contemporane, preluate din ziarele germane; ohiografie X/26, inv. 445755.
a lui AIi, paşa dc Ianina; în nr. 2, Ioan Mihail K. Rosett primul redact()r, a preconizar -
Text: (forrnularuJ cu text românesc):
înainte cu un an de apariţia Gramaticii lui I.HRădulescu o reformă a ortogra6ei “DUPĂ UCAZUŁ ÎMPÁRĂTEŞTII SALE MĂRIRI NICOŁAI PAVLOVICI,
româneşri; în nr. 3 se inseră o rubrică de Jiteratură universală, dedicată îndeosehi celei SINGUR STĂPÂNITORIU A TOATĂ ROSSIIA, I PROCI, I PROCI, I PROCI. De la
sârbc (v. “Din novitaţiile literaturii sârbeşti"). [Bucureşti] * până Ia [reşedinţa stamlui major de a 2-a armată, boierului moldovean hatman
Bibl: Marina Cristea, Primul ziar românesc; Fama Lipschii în: Gazeta literarä an Theodor Ba1ş, impreună cu paharnicul Mihalache Chinsom, care sunt trimişi după slujbă
xIII, nr.5, Buc., 3 feb 1966, p. 3; Idem, Primul Ziar românesc, Fama Lipschii. O împarătească, cu tovarăşii care vor fi cu dânşii * din [cai de poştă] * să se slobozească câte
valoroasa contribuţie la istoria presei române, în: “Srudii şi comunicäri", Muzcul [optsprczăci] cai cu surugiu [Maiu, 1O zile anului]* 182[8]*. A1 împarăreştii satc măriri
Brukenthal (1817-1967), vol. 13, Sibiu, 1967, p. 273-284 (unde se reproduce texrul
‚
înrru tot pre milostivului niieu monarh/sfetnic dc taină, împuternicit prezident/a(t)
integral at nr7); Publicaţiile periodice româneşti, tom. II (1907-1918) şi Supliment Divanurilor în Prinţipaturile Moldaviei şi Valahiei şi ordinelor Sfânt AJexandru Nevskii,
(1790-1906), Edit. Acad. R.S.R., Buc., 1969, p. 831; AJ. Sănduiescu, Fama Lipschii, S1ant Anii, clasul I, şi a Sfânt Iona, al Ierusalimului Cavaleriu".
primuł periodic românesc şi redactorii săi, în “România Literară", 6 martie 1969, p. -
*
Text manuscris completat în formular.
13; O. Păun, Faina Lipschii pentru Daţia, în: “România Łiteraťă", 1O februarie 1972, Notă: Texrul forrnularului român conţine şi cuvinte ruseşri pe care le-arn tradus.
p. 16-18; A. Petťescu, Precizări în legătură cu “Fana Lipschii pentru Daţia". Prorotipul Formularul cu textul imprimat şi manuscris rus conţine semnărura lui EPPahlen şi sigiliul
ei german, îii: Analele Universirăţii Bucureşri", XXII, nr. 2, 1973, p. 117-125; O. Păun,
acestuia; în dreapta, o menţiune imprimatä: “Pentru aceasră călătoric legiuită versmri".
Primul periodic românesc: Fama Lipschii pentru Daţia, n: RJTL, tom 30, 1, 198 1,
p. 1 1 3- 1 1 8; Hannelore Schwaiin, Stanislaw Schwann, Medicii redactori ai gazetei Fama 315. TIROL, Dimitrije P., BANATSKIJ ALMANAH za g()d(inu)
Lipschii, în volumuL Din tradiţiile medicinii şi ale educaţiei sanitare. Studii şi note. 1829,
Dimirrjem P. Tirolom sastavlén. U Budimu sLoma kr. Univers(iteta) Peštanskog, 1828,
Sub redactia dr. G. Brătescu, Ed, rnedicată, Buc. 1978, p. 177-181; D. Râpă, Addirarnenta
Ioannes Vitković, ed. a III-a, sârbă.
bihliographia I, poz. XXXVIII, p. 134-135; M. P()pa, V Taşcu, Istoria presei literare
in 16°, 233 p. + [14] f.
-
Bibł.: St. Novaković, op. cit, p.155, poz. 763, indică drept t()calitate Şt an de
1980, p. 45-49.
apariţie: “Buda, Tip()grafia Univ. Pesta, 1829".
Notă: Considerăm cä publicaţia s-a imprimat la Buda, ripografia Univ. Pcsra, 1828.
313. STURDZA, Alexandru, EGHEIRIDION tou ORTHODOXOU
HRISTIANOU SIGGRAMMA ALEXANDROU STOURDZA/ Manualul
creştinului ortodox,alcătuit de Ał. Sturdza/, Skt. Petersburg, 1828, Tipografia łui 316. PORUNCA K.K. SFATULUI DE RĂZBOIU CELUI DE CURTE, către
Nicoíae Greča, greacă toate comandele milităreşti cele gheneta1nice...), Liov, 1829, germanăromână.
[1] f. ± VIII + 329/ -332ĺp. + [1] f. Exemplať idenriftcat tn Biblioteca rnănăstirii Dragornirna.
Ex. existent: BAR, cota II 523664. Lucrare de legislaçie militarä.
Alte ediçii: 1. ENHIRID adecă MÂNELNIC al Pravoslavnicului Hristian. Scris Bibł: N. Cârlan, Contribuţie la Bibliogra6a românească veche (O lucrare de
greceşre de Alexandru Srurdza. Tipärir în Perrupoli şi dat Sfinrei hiseťici a tui I-lrisros. Iar legisĺaţie militară 1829), îli VB-PCN I, Rm. Vâtcea, 1980, p.131-138,
-
1 38 1 39
.
317. [PECIU DE CUNUNIE], [Iaşi, Tipogra6a Mitropoliei], [1806 - 1829], Pe de altă parte, textul reprczintă uii veritabil Tratat de alianţă antiotomană, caťe
romana. prevede unete ctauze politice s()licitate de D. Cantcmiť, redactorul de fapt al documentului
Foate volantă, româno-chinhcă, 1 f. (1 p. imprimată). istoric (veziversiunearnanuscris latinä, 171 1, care ise atribuie) şi acceptatedeţarul Rusici:
Foťrnular imprirnat de Mttropoha Moldovci prin “Dicasterie",ín tipografa ei, cu loc recunoaşterea statutului de aiiat anti()toman, asigurarea suveťanităĘii terit()riului ţării,
alb iăsat petitru completare de mână a nurnelui preotuiui care celebra căsătoria, a nurnetui recunoaşterea frontiereor, acceptarea instituirii dornniei absotutc şi ereditare a Cantcrniriloť
sarutui, a numetui mirelui şi at miresei. : :. in scaunu Moldovei; in caz de eşec rnilitar şi de pierdere a doniniei, se stiputa dreptul
Formularu! era íntăťit cu sigiliul Mitwpoliei Moldovei, aplicat în partea de jos. ccn- pentru familiile, a domnuiui, respectiv a însoţitoritor săi, boicri i ostaşi, de aşezare pc
tral, având textul imprirnat pe o pagină, dispus pe zece rânduri, fiind mărginit cie un teritonut Rusiei, ce rnergea până la dobândirea indgenarului şi a recompeusării efcctivc
ancadrament dreptunghiulať floral stitizat. cu stpânirea unor fliOŞii.
Accst “peciu" era de jure, o autúrizaţie dată de către Mitropolie, pentru celehrarea IxruI manuscris rus al documentului, se află în fondurile “Bihtiotecii publicc" M.E.
unei căsărorii, asigurându-se astfel pnrea regulilor şi canoanelor bisenceşti. Sakvkov Ščedriu din St. Petersburg, Secţia de manuscrise şi carre rară, cota “Autografe
-
Din acest forrnular de stare civilă, folosit până in perioada rcgularnentară, se cunoaşte străiue", nr. 60.
un exemplar din anul 1806, considerat drept cel mai vechi peciu de cununie, existcnt la: De menţionat că, această Diplomă a constituit tema unei ilustraţii contemporane, o
Arh. Statutui Iaşi, Fond Mitr()polia Moldovei, dos. 2 (Pcciuri) 1829, f. 5. ategorie politicä, bine realizată, la Moscova, între unii 1711-1712, in tehnica gravurii,
semnată de artiştii emeriţi ru$i Alexei Feodorvici Zubov şi Grigorii Tenceng()rski, în
Text:
contextul aparitiei scrieťilor canternirienc Paiegyricum... şi Monarchiarurn physica
“Molitva ta preote [Neculai]*, din satul [Hangu} * de vremc că [Gheorghe} feciorul
‚
examinatio, suhsurnate doctrinei irnpeťiale. pe care a promovat-o Dirnitrie Cantemir, în
lui [.. }‘ ce iaste holtei şi voeşte a lua pe [Marial fată înare, după cercetarea ce ai fcut, nu
calitate de teoretician.
iarte nici o pricină de care să oprească pravila, precum în mărturie ce dai arăţi. Ii vei Ptanşă Iuată în discuçie de istoricul C. Rezachevici (care propune datarea 1712- 1 715),
cununa cu întâia cunuuie [1806 mai 23]*. a fost inclusä în teza de teologie susnură la Moscova, la 26 iulie 1712, de către nionahul
*
- Text rnanuscris cornpletat în forrnular român, braşoveanut Lavrentie Dimitrievici, viitorul tipograf rârnnicean şi recunoscut
Ohs. considerăm însă că acesr formular a fost utilizat până în anul 1829, când a cărturar.
cunoscut o altă varjantă Putin modifkată (vezi forrnularul ukerior descris) BibI: AA. Pazuhin, Sbornik gramot i dogovorov o prisoedinenij carstv i oblastej
Bibl: Gh. Ungureanu, Actełe de stare civilă in Moldova pân la Regulamentul k'gosudarstvu rossijskomu v XVII-XIX vekov, I., Petrograd, 1922, p212-214 (text
Organic, în volusnul Din istoria statisticii româneşti. Cułegere de articole, Direcţia rus); Pisma i bumaghi imperatora Petra VeHkogo, vol. XI, partea I, Moskva, 1962, p.
centrală de staństică, Buc., 1969, p. 223-225 (facsimil la p. 224). 173-177, nr. 4385 (text rus)1; Mitilineu, Collecţiune, p. 74-77 (traducere defectuoasä);
Sturdza-Colescu-Vartic, Acte şi documente..., I, pl5-l8 (traducere defecnioasă); p.18-
318. MOVILĂ, Petru, Mitropolit, PRAVOSLAVNOE ISPOVEDANIE 21 (traducere franceză); Istoričeskoe svjazi norodov SSSR i Rumynij... / RelaĘiile istorice
VERY.,., Skt. Petersburg, 1830, rusă. Editie patťonată de Academia duhovnicească. dintre popoarele URSS şi Rornâuia în veacurile XV începurut celui de-al XVIIblca.
-
Bibi.: Chiril Pistrui, Catehismele Risericii Ortodoxe Ruse, în: MMS, an 11, 3-4, Documente şi materiale,LComitetul de rcdacţie: I.S. GrosuĘ A. Oţetea, A.A. Novoselski
1957, p266. i LV Cerepnisi], vol. 111, Ed. Ştiinţa, Moscova, 1970, p.323-331 (traducerc corectă
după ediţia rusă din 1962); M. }Iolban, Ł. DemĆn\ Originalul i traducerea latină a
3 19. [171 1 aprilie 13/24, Luck] [DIPLOMĂ IMPERIALĂ DE PROTECŢIE, “Dipiomei lui Petru I" dată lui Dimitrie Canternir, cuprinzând condiţiile tratatului
acordată de PETKU I, Ţarul Rusiei, lui DIMITRIE CANTEMIR, Domnul moldo-rus din 1711, în: SRdI (26), nr5, 1973, p. 1067-1070 (amplu studiu caťe
Moidovei/ Tratat moldo-rus de alianţă antiotoniană], în reanalizcază pertinent, intreaga prohlematică asupra acestui tratat, fice precizări asupra
POLNOE SOBRANJE ZAKONOV ROSSIJSKOJ IMPERIJ, vol. IV Skt. Pe- tcxtului original rus; in anexe se pubtică versiunea latină manuscrisă integrală, datând din
rersburg, 1830, p. 656-666, nr. 2347, rusă, editio princcps. anut 171 1, dat()rată, pr()babil, lui D. Canternir, însoçiţă de traducerea românească actuală;
Constituie editio priiiceps a tcxtu!ui istonco-diplomaric care priveşte reigiile po ptanşe după textele originale manuscrise, rus si latin, suhl. ns);AG. Brükner,
litico-diptornatice şi tnilitare între Principarul Moldova şi Iniperiul Rus, în co[iiincrura Iiustrirovannaja istorija Petra Velikago, vol.II, St. Petersturg. 1882, p149; AL Boldur,
evenimentetor din anui 1 71 Jurnałul łui Petru cel Mare ca izvor de informaţie pentru istoria românilor, în: “Swdii
Texrul, care conţine şaptcsprezece prevederi, are o duhă valoarc. i ctrcetări ştinţice", Iaşi. XIX (volIII, S.N) 1946, p.91-92; idem, Expediţia de la
Pe de o parte, repťezintă o Diplomă irnpeťiată de protecĘie, ce decuige din caracterul Prut din 1711, în Studii şi ccrcetări istorice, xIx, vol.II, S.N.), 946, p55-56;
rclaçiei de tip fudo-vasa1ic, dar cu conţinuwi net superior, in care su,eranul, Petru i. arul ĽPPanatescu, Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia din ‚171 1. 250 de ani de ła
Rusiei, acordă protecţie şi ctauze pohtico-militare i personale, nu uĹiW vasal, ci unţij încheierea Iui. în: SRdI, XIV (1961), nr.4, p. 897-918; P Kiricenko, Tckst russko-
partener, prieten si aliat, reprezentat de domnul Moldovci, Dimitie (anternir (persoahtate moldavskogo dogovora 1711 goda i sootvetstviego łetopisi I. Neculce, in: Večnaja
cu!rurată a epocii, recunoscută de însăşi autoritatea irnpcrială, suhl.ns), aigajat din propnc t)ružha, Kisinev, 1961, pl98-2l8; L. Demény Tratatul de aiianţă antiotomană diutre
voinţă în alianţa antiotomană. Modova şi Rusia din 1711, în: M.L, VII, 10, (79), 1973, p.l-l5; A. Pippidi, Politică
l 40 4
şi Istorie in proclainaţia lui Dimitrie Cantemir din 171 1, in: SRdI, 1973, nt5, p.933; Formular de larc civit, imprimat, cu locuri aibc tăsare pentru complerarea manuscui
Fugcn ĽOZOVafl) Unc faifleté diptomatique: L'ałłiance de D. Cantetnir avec Pkrre k a urmatoarek)r dcmenrc: oumck ţinutului, nurncle prcotu[ui care celebra cäsăroria, iwinle
Grand (1711), îru “Buletinut Bibliotech Român&', SN., vot. VII X1), Freibun, 1975, sarului, at mirclui şi a[ inircsei, respectiv dararea (hina şi ziua).
Texrul dccumeorutitt irnprímar este inrärit. íu parea de jos a kii a1bc, cu iiliul
p.l2 Ven Ciobanu. România in relaţiile internaţionale ak Principatelor românc, in:
A.11A. I, XXII1. p28l-292 Idem, Principatele rornâne in raporturile politice MitroohcL
tćxt: “Ţinutul L0ru1 Eiih Mo[irva ta Preorc [Ioan di ia hiserica Curraritilui
internationale. Secolul al XVIII-iea, Iaşi. Ed. Junimea. 1986, p.77-$O hihliografk
Curdarilor. suhl.ns. din [Eşi, de vrerne c [Andrci hokei]. feciorul lui ipitariul
ćxhaustiv şi discutie pcrtiDent); Dan Râpă. Additamenta bibłiographica, IV p194i96.
Ioan di aicca din E5il voiaştealua pc [Zmrandra. fat-ä mari, fiica ctpitănesii Camdra
din Ei şi după cetcetarca ce ai fcut flUĺ iasrc nici o pricină de carc opreşrcĺ I'iavila,
320. ACATIST, [Sibiu, 1830] prccuni in mărturia ce dai arăĘi. ii ci cununa cu [întâia cununic.
Xementionat ín BRV Ediie atribuirä Sibiului. 1 829 [spt em v( ric) l J
Exemplar incomplet existcnt n Biblioteca Muzeului Unirii, A. Iutia, cota CRV-197: Ł.S. Siiliui rnpriniar a Mirropobei Motdovei forinat ovaL; in crnpuL herakhc: St
in-8°, dc:f ± peste 473 p.. caractcre chirilice. tipar ncgru i roşu. cu 20 rânduri pc Ghcorghe oiorând balaurur, iar in exergă: “Pecetea Sŕnţii Mitropotii Motdovlahiei"
pagin; erori de tipar ín numerotare: p100, 229, 328 şi 379, dar considerarc in succci&mea ssţNicolau Iconomu ( ?)“.
paginiior; pe aceste pagini se aflä frontispiciul, alcătuit din n]onve vegcrale pe fond negru, descris: Bihliotcca “V.A.Urechia", iirim4457lS, fost DV 425 (provcnicma:
cu un ochi în centru pc cai•c serie O OEOS (existent în Acatistul sibian, 1829); pashalia Ex. VAUrcchia. nr.36, anui 1894)
Donaţia
(cu anul 1830) începe a p. 470 şi sfârşeşte Ia p. 473; alte frontispicii la p. 65 şi 141; De rnenţiol]ar c, Mitropolia din Iaşi tiprir şi folosit ca acte de stare civiJ 3JC
gravură semnatä “Hederich Scofcn" (P64)• formulare din ianuaric 1831, conform dispüzttiilor Regulanicnrului Organic, caie lc ‘or
Bibl: Haţeganu, Lupan, CRV - Muz. Unirii - V, n “Apulum", XVII, A. Iulia, înlocui pe cele de mai inainte.
1979, p.431. Bibl: Vezi Gh. Ungureanu, Actele de stare civilă n Mołdova până la Regulamentul
Organic,în vol.: Din istoria statisticii româneşti, Culegere de articole, DCS, Buc.,
321. STURDZA, Alexandru, RUČNAJA KNIGA PRAVOSLAVNOGO 1969, p. 227. Forrnutare de asďei de «învoiri de cununi&', cu text imprimat puçin modifLcat,
HRISTIANINA S' GREČESKOGO PEREVNO s DESTUNIS, Skt. Petersburg, imprimate şi în Basarabia, în perioada anilor 1825-1837, la Chişinău; P. Mihaitovici,
1830, rusă. Tipărituri româneşti in Basarabia de Ia 1812 până ta 1918, Buc., 194J, p.35. poz.43
XVI + 346/ 348/ p. şi 44; p.39, poi.53; p.4S, poz.72.
Ec existent: BAR cota 11-603845
ADDITIO
-
EDIŢII ÎNDOIELNICE
1. MOVILA, Petru, Mitropolit, KATIHISIS PRAVOSLAVNOE VERY I
KATHOLIČES}WA SOČINENA OT PRAVOSLAVNOGO ISPOVEDANIE IZDANNO
v MOLDAVIJ...J(Catehisrnul crcdinçci ortodoxe şi al biseťicii cat()lice răsăritcne, alcăruit
din Mărrurisirea Ortodoxă, tipărit în Moldova, într-un comun acord, de grecii şi ruşii
adunaçi împotriva 1utcranoca1vinişti1or. împotriva Mărturisirii tipăriră de luteťanul
. .
la m-rea Trei Ierarhi, în 1640, care a imprimat primul ei produs: Decretul patriarhului
Partcrúc, 1642, în grcacă, la solicitarea expresă a lui Melctic Sirigos.
Avansăm o ipoteză: Mitropolitu1 Pctru Movilă a pumt avca o iniţiativă salutară,
oferind participanţilor la SinOdUI de la I(iev (8-18 scpt. 1640) un tiraj minimal de câreva
excmplaťc din Catehism după manuscrisul autograĘ în slavonă, dispunând de întreg
patronajul imprimării.
De asemcnca, cste posibil şi faptul, ca înaltul ierarh să fi ofcrit exemplare din
Carehismul său (aprobat tn cadrul Sinodului (8-18 sept. 1640) la Kiev), în redacţie slavonă,
sub formă imprimată şi nu hi cópii manuscrise, participanţilor (ierarhi, tcologi, Dornnul
Moldovci) la Sinodul de la Iaşi (15 sept. 27 oct. 1642), care au dezhătut, având fiecare
-
ediţia greacă care nu era agreată să apară prea devreine, din cauza narurii relaţiitoť post
1642, între Patriarhie şi Mitropolit, fiecare retranşându-sc pe o p()ziţic neconciiiantă,
întârziind astfet apariţia Mărturisirii Ortodoxe, dc abia în 1667, în ifara spaţiului confesional
oťtodox.
144
SECOLUL XVII
cerb, teu), avimorfc hufniţä, pe1icai cu aripi desfcutc, cu Ci()C fl pene sau cu un Şrpc in
cioc), motivc miologice centaur)
Dc mençionat c hârtia utilizatä a for. de provenienă. în gcneral. iti1ian i ge!rnan,
cu nurnernase variantc
itatianä contine o seric đe t[igrane: ancor in cerc ancoră in cerc sţii1ůnra
Hrtia
dc trjtoi, insuită dc btere arhakt ín ccrc surrnontarä de tFiOi; arbaletă in cerc L{UI'IU
urmontată dc rrjti arbatcL in cerc urrnontată de trifoi iiisotită de litete; coroariă
sumoritaL đc ‘tc coi-oan. surmonrat d stea şi emUun, coroaii surmontară dc rca
j ‘jjiună. incri in cerc. avnd ifl coutamaťc., Un fulinar; rniel 1'a1 inscri in carru
kat sorr đe hrerc; o mträ; selfliluli rripL cu conrraiíiaťcä; scmiíuriá ripĹä insoçirä dc
surmontat de cot; hrtia austriacä ConĘine fHígranele: Ufl vuitnr; vukur hiccfil; vulrur
hicefal înşotit de litere.
Iiârtia de l)rvennt eíveţiană are ca filigran un urs cu zgarđă,
Ake trupur dc hârtie conui filigranecu provenicnţă înc ncdeterminatä, de cxem1lti:
() flojrc înscnă 111 caru urnamentat fl()tă dc hťcre; o toarc lll5Cri n caťtuş onunicntar
() mow)grlmă Z. 1. uťmOflr3ta de Hfui.
Bihł: 7jako 1 icvić. - I
—
4 B3cru Filigraneie in St. B. 111. Bucurc' i. 1 É)(9.
.
Ugrovlahijskija. V monastiru g(Iago)lemago Govora. V ljat ot syzdanija rnira 7145 a ot calvin: 1640 sau 1642?, în L.R., XXIII, 6, 1974, p. 541-542; M. Păcurariu, Mitropolitul
rož(destva H(risto)va, 1637. Ilie Iorest al Transilvaniei. La 300 de ani de la moartea sa, în BOR, XCVI, 9-10,
in 4 4]f + 238 f.
- ‚ 1978, p. 1160; Eva Mârza, Tipogra6a de la Alba Iu1ia, p.3O-33.
Cuprins: f. 1 164 Psalrnii, 16518O Cânrecele; 181-221r diverşi psalmi aleşi;
- -
din Pravilă, 1640. in-4° mic, ĺ] + 170 f.; paginaţie cu nurnerotare greşită.
BibL: Bodinger, CCRP/3 - 2. Cuprins: Predoslovia (ce aparţine mitropolitului Teofil); urmează materia
conţinutului Pravilei ce nu este sistematizatä, a1cătuită din 149 de capitole numerotate
37 - I, IV PSALTIRE, Govora, 1638 prin cifre marginale şi 16 capitole numerotate (purtând tirluri divcrse, dar având în gen-
BRV I 37, p. 106-107, 1 p. 188
-
eťal un conţinut asernănător dispoziţiilor cuprinse în capitolele numerotate); Scara cărţii
Hârtia utilizată provine din moara de hârtie dc la Lancrăm a principelui Ghcorghe (f. 160-264) şi un Epilog în limba slavonă. Pe ultirna pagină a cărţii: preţut de 21 de
RákOCZi I (cu filigranele mărcii princiare: stema lui Georgius Rátçoczi, cu firă iniţiala
şi
Pravila a avut două ediţii, prima destinată Ţării Româneşti (marcată prin norninalizare
corbul Hancat de soare şi de Iună, având pe piept un scut mai mic în care este înscris un şi titlul mitropolitului Teofil al Ungrovlahiei) şi, a doua, mai redusă ca tiraj, desrinată
tun). Transilvaniei (vezi nominahzarea şi titIUI mirťopohtului Ghenadic al Ardcalului)
Ornamentică: Frontispiciut estc reatizat în maniera rnodelului ucrainean al lui Ivan S-a tipărit cu aprobarca lui Matei Basarab în tipografia dornncască de la Govora:
Feodorov. “din porunca prealuminatului Domn Io Mathei Basarab Voievoď', “din porunca cu şi
Bibl: L. Bacâru, Filigranele..., p. 75-76, p1. 48-49, 50; A. Andreescu, Arta cărţii, cheltuia1a prealuminatului Domn Io Mathei Basarab Voievod" (vezi însemnările slavone
p. 37, 66. de la sfârşitul Predosloviei şi a Scrii cărţii) şi “cu binecuvântarea" mirropolitului TeoFil.
Reprezintă o lucrare juridică, o legiuire promu1gată dc autoritatea dornnească editată
şi
38 - I, W CATEHISM ca1vin, Bălgrad, 1640. în tipografia dornnească, cu chelruiala dornniei, Matei Basarab Vv. asigurând patronajul
-
“iulie 25", M. Păcurariu opinează: “se ştie că în iutie 1640 s-a tipärit în satul Prisac «cu
Imprirnarea a fost îngrijită de Meletie Macedoneanul, egumenul rn-rii Govora şi de
voia şi cu porunca» principelui Gheorghe Rákoczy şi «cu sfatut şi îndernânarea cu
succesorul său, ierornonahul Şrefan din Ohrida.
şi
voia şi cu porunca" principelui Gh. Rákoczy fiind tradusă din lirnba latină şi slavă de către Codul reflectă stratificarca sociată, recomandă supunerea faţă de stăpnii feudali şi
popa Gheorghe de Ia Secu, sub supravcgherea plebanului curţii princiarc, superintendentul sancţionează infracţiunile ce aduc atingere ordinii sociale KGh. Cronţ).
Gheorghe Csulay care a şi Finantat cdiţia. Modclul posibil: Catehisni, Heidelherg, 1563 Bibl: Gh. Croiiţ, Pravila de la Govora diii 1640, în SRdI, an XJ\ 5, 1961, p.
(ip()tcza A1. Moraru, 1994); Tipograful: rneşterul Dobrc Localizarea posibiłă: A. Iulia 1211-1226.
(Prisac? probabil: ediţia lui Gh. Csulay şi a superintendentului Isrván Gcteji, cu concursui
-
meştenitui I)obre); Datarea posibi]ă (acceptată): 1640 (7150). 40 - I. EVANGHELIE CU ÎNVĂŢĂTURĂ, Bălgrad (Alba IuUa), 1641, ed. I
Bibl: V Popp, Disertaţie. Despre tipografiile rotnâneşti, Sibiu, 1838, p. 21; Şt. BKV I 40, p. 115 118.
- -
Pascu, Cel rnai vechi ccaslov românesc, Bucureşti, 1939, p. 18, (referinţc privind De rncnţionat că tipăritura care constiruie o retipărire a Evanghetiei cu învăţătură,
cornuriicarea lui N. Drăganu, din dec. 1938); A1. Mareş, Data tipăriturii Catchismului de diaconut Coresi, la Braşo\ în anu1 1580-1581 (BRV I - 29, p. 85-93) are ca original
148 1 49
ediţia slavă, în 1569, a Omiliiíor parriarhului ecurnenic Ioa Caiecas, tradusă cic prcoţji
Ijiţc i Mihait de a biscrka “S Nicolae din Şcheii Braşovutuj; Evanghelije ucitel'noc. Ć) editie tatiná: Parthcriius, Patrirchus, Decreturn svnodale super calvinianis
Zabktdovo, 1 569 ( ri pograf Ivan Feodorovici). dogrnatibus, l'aris, 1643.
Tipăriruta riu are foaia đe titlu rlici colofon ce[e irei cxcrnpiarc exsrcntc diii cca.t Notă: La p. 72, rneuţiurica retipăririi dupä cdiia de [a Iaşi, M-rca Trei Ierar[i, 20
cartc r-arisirn dec. 1642. :ct E. Leand, Bibl. helt. XVIH-I. nt 337, p. 450-45L.
-
Cuprins; “Tilcuirea E\angheliiloi dhri toate dummicilć i rbroiiic Uc Dc'tc aii". Bibl: D. Gzdaru. Priina tipáritură din 1\Ioldova. Considcraţiiia istoria cuţturii
inccpnd cuDurninica \arnĆşUlUi i tariscului. roinaneşfl in sec. XVIJ, in BBR, Freiburg. 1953. p. 37-58; A1 Ligor, ĺn jurul unui nou
Notä; In editia din 1640- 1641 se obstná nunieroasc -eeli de ripai- i schimhri in cxemplar al cetui dintâi formular doginatic tipărit in Hmba româná, ín M, vol. I.
ortograhc. peste 30 de pagirii n-au tst tipărite. frä ă sc ina seatna cá paginiLc carc Bucuresri. 1974. p 259; Drago Moráťescu, Ilie Anagiioste, Xiiographe de Pctru Movila
urrnau nu mai aveau nici uri sens Au fosr ornise Pericopeie c'anghelice şi cxplicările lor et de Väsile Lupu. iri: Ra, nr. 7, Bucarest, 1982. p, 36.
pentw srhatori1e fixe. iricepâiiđ cu tuna sepremhrie pi la 25 deccnibrie.
Cartca inccpc cu prcfaa cdirei de ta 1581. cu exceptia păťi priitare a riprirea ei 42 I. EV(AN)G(HE)ŁIE ÎNVATATOARE sau CAZANIE. Govora, ]642
-
de cărre diaconul Couesi. cu ajutorul judelu Lucas Hirchcr, i cu hinecuniarea BRV I 42, p. 120-125; 1V p 189.
-
rniîropo1iiIor Serafitn al Ungrovlahici şi Ghenadie I al Trni1vanici. In locut ace%Wi n afară dc ediţia descrisă (iii-folio, de [4]f ± 602 p.), Daman P Bogda'i a .‚emnajat
au fosr adăugate alte două pagini, din care afJărn, ca s-a dat la tipar de “arhirnitropuiitui" exemplare din alt tiraj (nu edţie), întrucât cea dc la Govora, 1644 (BRV I, IV 4( -
Ghetiadie, motivând că “aceste sfente cărti Evangheiie rumânescă cu învăţăwră, ce sá repreziriră ediţia a II-a arnplificată) de format in-$, de t 129 f.
cheamă Mărgărit, îrnputinându-e şi foarte jăluia toţi prcoţi(i) de aceastä carte". Hârtia urilizată provine, in parte, de Ia moara din Lancrăm, a principetui Gh. Rákoczi,
Meştenil tipografa fst “dascălu] popa Dohrc de au \cnir din Ţara Rurnânească de având fitigrancle cu variaiite ale stemci prindarc, dar şi din Itatia.
au făcut tipare aici în Ardeal".
Modelul utilizat, (ipotcza D.P Bogdan) 1) Evangelije učitelnoe, Moskva, una din
Tipăritura a fost începută în rimpul niitropolitului Ghenadie (1640) şi a ieşit de sub
edţiite datate: 1629, 1633, 1639, de [6}f. + 695 f. (ipoteza D.P Bogdan, 1960); 2)
teasc în timput nMtropoliwiuĹ Transilvaniei Ilie Iorest în anut 1641 Aşadai perioada de
Evangelije učitelnoe, Lvo 1606, (ipoteza G. Ştrcrnpet, susţinutä i de C. Tatai-Ba1t);
tipărire a lucrärii este 164()-1641. Prefaţa ripăriwrii apartiric celor doi mirropoliţi.
3) Evangetije učitel'noe, Lvov, 1636 (ipoteza Dragoş Morărescu, 1984); Evangelije
Ornamentică: Moklul uritizat (tablele xilo ale diacoimtui Lrintz în EvangheHar,
sLvoo, Bălgrad, 1 579. Regsrw ornainenal redus: vignetä vcgcrală un cui-de lampc (handă ţičitelnoe, Kiev, Tip. Lavra Pečerska, 25 VIII 1637, in fotio, de [1 8} + 103 1 p. ( Zapasko
dc romhuri), o Letrină [L() (chirilicá), realizat din antre[acuri iti stilut letrineLor di,i sacvić I 256, p.5); 5) Evangelije učitelnoe, Strcatin, 1606, utilizată şi ca mc,dcl îri
- -
ńpăriwrile sec. al XVIąca; cxistă vigiicte ?n grup dc parru hcnzi, cu rnotive oruamcutak ornamenticá, su bl. ns. D R.)
diferite: fitornorf. antropomorfe ipotezc A. Mdreescw Anahza comparaustá şi concluznle Ornanienticá: Modele utitizate posibile: Evaighełia înváţátoare. Strcatin, 1606
biblio1oului Cont di. E\a )ĺrza infirniá utilizarea matrielor din 1579 ciaatuj A. Andreesui.
n%tfljnlefltar nporatc De menńonat cá, in xilogravura Intoarcerea fiiilui risipitor, in scena ararnlui, e%te
Bibl: i. Păcurariu, Mitropolitul IJie Iorest aĺ TraniJvaniei. Ła 300 dc ani de la arărar un atelaj agricol. aşadar a\'em de-a face cu un element etnografic imprimar.
moarreasa, in BOR. -an XCJ 1978, nr 9-10, p. i J55; A Andrccscu, Arta cărţii. p. 52; Dragoş Morăťescu identifică pe baza unei scmnături iriiçiak H (P ca tip()gr3f şi
Fa Mat-za, Tipogratia A Iu!ia. p. 27—30 care prcia şi cuncjuiiik perrinentc din ttidiik autor al xilogravurii Intoarcerea fiului risipitor pe Proca Stancio'.ici, care ar fi utilizar o
%cmtiate de Ecscdv J. Dobrc mcşter erdělvi nvomdája 1640-1642, in MKSz. 1993. cdiţie a Evanghetiei invăţătoare, Łvox 1636 (care a avit drept rnodel ornaflie[ital c)
p146-166 i Gdcon Bora, J. Ecedv Eine Tţpographischc Offidn ohre Blci und cornpozine a lui A Dürer dcr \rtorene Sohii'; de asemcnca iiifiťniă opinia lui G. Strenipc[
ohne Druckpressc (Sicbnbürgen 1640-1642), irt Gutcnhcrg-jahrbuch. 1993, p. ] ?1-139. privirid irnporwl ptăcilor.
Ana Andreescu, d5cutnd cornpoziţiite xilografiate Fiuĺ rîspitor şi Intoarcerea
41 L DECRETUL FATRIARHULUI PARrEN1EJi, 1642 decernhrie 20, rcaca. fltđui risipitor, identifică recent modelul gernian a! lui 1)üier (in cazul ceki dinrť i
AJ. T Durnirrescu, Foi volanre din colecţiunea Academiei Române (1642-18ń6). aualogii cu cea din Evangelije ucitelnoe, Streatin, 1h06). iar pentru a doua, precizcazä O
Bucurcşti, 1912, p. 20; BRV I - 42, p. 1 19, 535, 536. prelucrare teniaťică autohron, modiftcatä, o replică a uiici gravuri rnode! prcluată, posihil
Excmplar cistent în BAR, Fond Foi voiautc, 30 tot din tipăritura slavä din 1606.
Constituic “pťimul act trarit ia noi pe oaie vulantă" irnpnniat in lb. greacă (A1. Ligor. De rnenţionat că cde douä xilogravuri din Evangbelia învăţătoare, Govora, 1642
lncipit; (tittul Dccţewlut): “Part1icnios ckö thou \rhicpiskopos Könstartiiioupolcös au setvit lui Radu Zugravu sä execute un desen în caietul său de niodele (sec. XVIII), vezi
ieas R5rnis ki oikOUmCflt1WS Ptrjarhjs", T Voincscu, Radu Zugravu, Bucureşti, 1978, p. 32,63, fig. 69.
kxtuí incepe cu iniţiaa T" (Tës irnön 1nctrótuos BibI: Bogdan, Răspândirea cărţii..., în MO, XII, 3-4, 1960, p. 166, L. Baciu,
Gravorui cahLatoţ: ťayur:[cţ: ancadramenru m.u de medaltonu ci Fiíigranele, p. 76, 79, pt. 1-66; G. Ştrernpel, Sprijinu acordat de Rusia tiparu[ui
aica Donmuiui. si :cs cr şi a cei.o dot cri uí'tispiciu, íl dentici. c rotnânesc în sec. XVII, în: SCB, I, 1995, p. 25, 26, 31; D. Morărescu, Xiografi
ia Ana:iostc ‘wcurioscuţi: Proca Stanciovîci, in CR, V (XXXVII), 4, 1984, p. 37; C. 1tra-Baltă,
-‚
—‚
Gravuri în lemn de la Blaj, Ed. Evcnnis, Blaj. 1995, p. 27, 145 (nota 120). Opinia Gravura trarează iiitentia realizării de portiete iSt()ľiCe ifl compoziic heraldică dc int1ucn
noastrá sustine utilizarea rnodetutui slavo-ucrajneaii, Evangelije uciteľnoe, ediria posibilă artistică harocă.
Lvov 1606. ce preia un rnodct german a] tui A. I)u••ir diii 1496. AJte gravuri; Adormirea Maicii Domnului, scenă ovată cu rnultť personajc. a\nd
in colwrie cadrului patru ingeri; la p. 1. Naşterea Maicii Domnulni model po'ihi!:
43 I, P/ ÎNVĂŢATURI PRESTE TOATE ZILELE, Cârnpulung, 1642
- Ceaslov, Veneţia, 1 566, [scenă identică], translată prin inrcrmediarul românesc Sboi•nic,
BRV I 43, p. 125427; IV p. 189.
- Sas-Sebeş, 1580). Frontispiciu cu scenă (identic cu cel din Invăţături, 1642): cadru ve-
Traducărorul acestei crţi cu conţiiiur omiletico-teologic este cărturarul Daoiil Andreaii getal cu un caťtuş reprezenrând Fecioara cu pruncul, flaricată de doi ngeri.
Panoneariul, vittorul mitropotit. Vignetele: uot compozitii vegetale din tujeri şi frunzc laťg ťásfirate. Intr-o vigiictă
Hârtia utiţizat era de provenient aurohronă, din Transilvania, din moara dc hrtie dc icwr gotică. sc află n mascţron centrt încadrat dc tei.
de la Lancräm, având filżgranul: stema şi monograma principe[ui Gheorghe Rákoczi I. Ornanientică: Hârri-a utilizată este dc provenicntă italiană, transilvncaná, gcrman
Ormanentică: Stema este plasară in scena Adormirii 1\ĺaicii Domnului, incadrată i nedeterminatá. -atfe1:
dc o coroatfl üvalá de spice. Frontispiciu cu scenă (A. Andreescu): íti rnotivul htomorf cea italianä cu fîligranele: ancoťá ili ceťc surrnontată de rrifoi ancoră in cerc
ujeri cu flori cornpozite .çe aflá un carru.ş reprezenrând Fecioara cu pnmcu), suţinur de surmontaîá de trifoi, insoţită de irerc; coroariă surmontată de stea şi semiIun; aut cu
doi îngerí, anatog celui din Antologhion, 1643. Modelul ornamental poartă pecetea sregulet ínsoţit de litcre; mielut pascal înscris in cartuş tobat ínsoţit de Jitcre; potir; scmi!ună
infiuenţei slavo-ucrainene. rriptăínsoţitá de lirere; 2) cea transilvăneană: rnonograrna “G.R." (Gheorghc Rákoczy)
De menţionat că această tipăritură a constituit, fapt sernnifkativ pentru receptarea şi cu rcma lui Georgius Rákoczv (hârtie de la moara din Łancrăm); stema Ţării Româncşti
titerawrii roniâne vechi tn Occident tema unei teze de doctorat la Universitatea din însoiră de litere roniâno-chirilice “Gi" şi “I" (de la moara din Łancrăm); corbul Hancat de
Âmsrerdani, in anul 1988, şi o ediie modernă datorată dr. Wiilcrn van Eedcm. soarc şi de tun. purtând nc piept atr scut mai mic în carc estc inscris un tun, ín cunritiuare
Ribl: N.A. Ursu, Un cărturar puţin cunoscut de ta mijlocuł secolului al XVII- literc romäno-chiritice “Gi" şi “I'; 3 cea germaná (un hlon cu scur n eçichicr, surmontat
lea: Daniił Andrean Panoneanul, in “Cronica", XVI, 43, 29 oct. 1981. p. 5 şi 8, de coifşi susĘinut de două personaje).
comunicare verhalá datoraÉă ccrcetâtorului slavist Srefan Godorogea. in Sesiunea de \lori Bibl: pentru reatizatorul tipărituritor stave. diacunut rus Ivan Kunotoid, vezi
bibliofMe, Tuicea, rnai 1986; L. Bacâru, Fiłigranele.... p. 75- 1 14; Invăţătură prestetoate Ukrainskie knigi kiriflovskoj peičati XVI-XVI[I veka. Katalog izdanij, ).974 rniji., -
zilele (1642). Edition et étude linquistique. Tome I, Introduction et Etude sec. XVIII), Moskva, 1976, poz. 69,73; Ł. Bacâru, Fiiigrane1e.., p. 75-1 14, A. Andreescu,
linguistique; tome 11. Texre, index des mots, glossaire et facsimiles. Edition de Witlern
Arta cărţii, 35,36, 70.
van Eedem, Amsterdarn, 1985, VIII 4•811 p. + 110 p. facsimilc. (Textul Invăţăturilor,
1642 este recditat cu litere tatine, transcrierea în varianta interpretativă fonericä, nütă
45 I, IV. CARTE ROMĂNEASCĂ DE ÎNVĂŢĂTURĂ [LA] DUME-
signaleticá ín: Andrei Avrarn, Inváţături preste toate zilele (1642. un rexr ron1ânec
-
44 I, IV ANTOLOGHION slavonesc, Cmpulung, 1643. Partea I a Cazaniei, având 382 f. nurnerotate (cu greşeli), de la 1 la 384, cuprinde 54
BRV i 44, p. 122-136; IV p. 189-190
-
“InvăĘăturť' ale Tnodului, alc Pcnticostarului şi ale celor 32 de Duniinici după Rusatii.
Considcrăm că niodelul utilizat a fost cditia a II-a din Aiitologhioi (Mineja Tcxtul sc sfârşeştc cu 1O versuri.
prazdićnaja),ŁvoTipogrataFrtia, l637-l638(9sep. 7145 -2óoa. 714, (tipograf Rwrea a I1-a, avud 116 f uurncrotatc LIC a 1 a 116. cuprindc 21 de cai.ntt ta
ĺvan Kunotovici; gravuri.flia Anagnosre; VS.) şi nu edia a III-a Antołoghionułui ‘ranicile lunilor an. mprăteti i a veti mari". tcxtc cu Cofltinut haworafic
-
liovean (1643) adusă chiar de drucanjl rus Ivan Kunotovici (cxcludem iporcn privind si panťgiric.
uritizarea acesreia, intruct in acel moment avea loc () irnpriniare ín paralcl a dou iucrri: La sťrsirnÎ cărtiL Varlaam a scris opt eçsuri româneşĹ, Ĺiră ritrn. đupá CarC umicază
Ja Łvov între 3 oct. 71501642 12 apr 715171643) şi la Cámpulung.
-
COk)OI1I crri. redacta iii SLVOă vczi B.R.V 1, p. 1 39).
Ornarneatică: Foaia de titlu are poarra având modelul ucrainean din Evaiighelii, Iipárirura sc incłicie cu f., conţinnd Îbta de materii, inrimlată: “Capcrde cc
Lvo 1636 şi 1644, cadru ornarnental fitomorf: frunze dc viçă de vie din care apať 26 de sânt intr-această carte"
peťsonaje, în partea de sus: Iisus între Fecioara Maria şi Sf. Ioati Botezătorul i un cap ĺzvoare
arigetic înaripJt. Ccrcetătoťii au identificar analogii ale rexrutui Cazanii cu rextelc uoei serii de i7voare
La stema de pe foaia de titlu vcrso, SCUfll] atjrnă dc ramurile unui palmier usţinur imprre i nianuşţcrkc diri cadrut Hreťarurii ornttetice hizarttine. receşti. slave şi rornancşri
de Matei V in stiga şi de Elena Doajnna, iiidreapra (tenla heraidică “NQVa plantatio"). din cc. al X\'I-lea prinia jumätarc a sec. al XVII-iea. utilizare de Varlaam.
-
152 1 53
1000 de exernplare,
r dar poate ft apreciat ca fiind de peste
1raducciea şi explicarea “Ínărăwrior" poart pccetea personalitătii marelui cdrtura Tirajul cărtii nu se cunoaşte,
existenţa a peste 354de cxernptarc nurnai in Transi
lvania
ctasic Varlaam MoĘoc cc a elaborat o antologie selecnvă. dat tiind desdnatia iniţială a cärçii şi
Dudaş)
Izvoarc utiłizate deja idcntihcJte): (confürrn sratisticii lui Forian singură ediţie (vezi existenta cotofonului unic
irnprir nat întť-o
Coresi. Tâlcul evangheliilor, 1564; Damaschn Studirut, Bibţion onornaxornenon Textul Cazaniei s-a
16414643)
thsauros Logoi. (Cartea nurnită Tezauruł/Comoara/ sau Cuvântäri), Veneia 1568
, din 1643, în interval de timp de cercetarea comparată a
deoseh iri şi accst Iucru estc dovedit
au l5O đin carc Variaam a tradus 20 de ca7anii la () paginaçic dc circa 200 p Notd: A Iii Cazanie existá tirlu şi conrmutui
-
XVII); Matci aIMrelor, Slujba sf. Paraschiva şi Slujba Sf. Grigore DccapoituI; Maxim tipăriturii
două serii de cxemplare, tipuri sau tiraje
(notate
; cunosc ut
Margunios, Sinnarul (\Tieţile Sfinţilor) (Noră: preluarca cuvântätitor aghiogiaFtcc) Imprim area Cazani ei a
unele excinplarc particutare
-
Ioan Climax, Scara, Vcneţi. 1590, greac, ms., versiunea lui Maxim Margunios. \‘ezi i corivcntional “A" şi “B"), precum şi “impri rnatele B", constau din aspecwl graŕic
“inipri matele K şi
trađucerea adnotara a Lcastviţci Iuiloan Scrarui, in 1618, efccnatádc Varlaam; 1oanic
he Deosebirile dintre ín titlurile
ent, tipăritu rii (nume rotarea ŕiletor); o serie de reeli
Canano5 +1550), Floarea şi necesnii sau esenţa din Vchiul şi NouI Testarn al ťożtor dc tith; pagina çia p1ci tipograŕice,
sul açeluiaşi text, priii intermediul aftor
\neia, 1567, grcacă; Cazania Patriarhułui Calist a Constaiitinopołuhii, Kiev, Lavra învăţătufllOr; iinprim arca in cuprin
internă a exernplareloi precum şi
verso-ul
iiustraţ ia
Pečeiska. l 637; Evanghefle učiteljnoe, Kiev, 637 V1I 25. Predostovie şi rraduccre de Petru a unor rânduri sau cuvirte diferite ;
ĺo\iäđup Evanghełic učtejnoe, E\ie\; 1ó1ó Evanghelże nvţătoare, G,vora, 1h42 E28Ü. titlut incadrat
und “imprirnawlui A', prezintä
Păučenia lui Aiexandru (Lápuneariu Vv?), ms. (Cazanie mciittonata docuin
crrar, dar Exemptarele cu foaia de tittu ce coresp Gheorg he şi a Sf. Ioan cel N()u de ta
se reprcza ltarea Sf.
iLic ncidenttîcat); Efrimic, patriarhu dc Trnovo, Învăwri despre Viaţ Cuvioa de două cotoane, în cámpu l de sus
Paraschiva i Panegiricul împăraţilor Constantin şi Elena, ms.; Grigore
Ţambl ac, Ierarhi;
Suceava, iar îi,medahon Sf. Trei
ă din Duminica a 13-a".
Invăţătura desprc sf. Ioan cel Nou de la Suceava, ni. (Notă: O copie slavon Pe F280 începe “Învăţătura ła gravwi.
mat B" prezintä tittut ncadrat de
Viaţa şi ptimirea Sť. Ioan cet Nou de la Suceava a kst scrisă ta m-rca Neamr,
de Cu foaia dc titlu “impri
Exemptarele dascMi Vasile. Grigorc
c-atigrati.il şi rniniaruristui Ga\riil Uric. după rexwl origínat at lui Gr Tarnbbc. redacta
t
pe Evang hdiś Matei, Marcu, Luca şi Ioan, pe rnarii
nfţiându-i
şi Pavet, Sf. Ioan ceL Nou
de Ia Suceava şi Cuvioasa
circa 1402, rradusä, prelucrată şi integrară in Cazaiiia Iui Variaarn Vezi o prLmá traLiuc
erc lii Petru
şi Ioan Zlarou st, pe Aposto binecuvântând
prelucrare datată ante 1645 după Viaţa Sf. Ioan şi slujba Sf. Ioan cel Nou şi efecrua tä
hiva; în rnedali onul central superior este reprezentat Iisus Hrist()s
Parasc grafîc mai desăvârşit, rnai bogat ihistrat
-
din neogreacă. de către patriarhut Nikiíor <Criteanul> aJ Akxandriei (16391 645 ‚ care
-
Trapesounńou,
rcxtui acewi tiraj este mai îngrijit. aspectul
srar la curtea lui Vtsik Lupu Vv (Vezi Akolouthia tou ăghiou Ioannou şi cu o frază mai inchcgatá. ă).
laşi, 1819); Kirill Trankviilion, Evanghelie učiteljno, Kohmano\o, 1619; Codiceţe Duminica a 19a" (în realitate cealalt
Pe E280v inccpe “Invţätura la
Drăganu cca 1630-1640), ms.; Codkele sibian (1639), [ns.; Cazanla de la Cłuj ( 1640), de la Galaţi (Biblio teca “VA. Urechia", nr.inv, 8176/77) ce reprezintä
Obs. In ex
ms.; Codkele Marţian şi Cazania lui Popa Urs din Cotiglet (1680), ms. Un izvor nica a 13 evanghelii".
“irnprimamt B", ta E280v apare “Dumi rării
posihil: \Tiaţa i pátimirea sf. Ioan cel Nou de la Suceava (protoipul medohu]gar B. rcprezintă de fapr rezukawt fructuos al coiaho
Considerrn c ‘tirajul nite, in
datorat lui Grigore Tarnhtac {vezi N. Perrov. «Mučenik na Ioan Novi Bjalgradski» ot tipografi. care au aplicat sugestäk binevc
nemijlocitea lui \rtaarn cu metcrii a gravurilor, reprezentnd pc Sf.
Grigorij Camblak v prevod na rumanski jezik ot mitropolit Varlaam. n ‘Tre rneżđu privinţa acurateţii şi a dipunc rii texrulu i in pagină şi
naroden Sünpoziurn Tamovska Knižovna škola" Uńjorij Carnblak. život i tvorčestvo Vetiko Gheorghe, Sf. Ioan cel Nou de la Suceav
a şi Cuvioasa Paraschiva
Tarnova, 1980, p. 12-]3. de exernp larelc care se îucadre ază în cele două tiraje (“A" şi “B"), mai exist
In afată l
Datarea imprimării cu particU tariti. acestea a\ând, fte foaia de tithj cu dataiea 1641 i cpiiogu
i cxeniplare cetc
Lucrarca in nianuscris era cbboratâ in anul 1637. fńiid rcvizuită în I(42. după Sinodul
1643, fie pre7cn tánd gravur i suplirnentarc au particutarităti diferitc de
de la laşi, 1 1/21 9/19 decemht-ic 1642, exccuţia xilogravurilor datánd din perioada l 641
cu Ltara
lă a xilogravurttor dín amhctc tirajc arninrire (Vczi F[
semtiatate prin descrieťea genera
-
1643,
Muîcan şi At. r()pa)
-
Existenta a trei foi de tithi (dataLiile: 1641, 1642, 1643) atestă faptul c, din prima \‘efliCfl polonă. turcă i gerniali.
Fkrtia utilizarä. după fi[igrane, este de pr
scťe de xiLogravuri rcalizarc dji, s—au iosit iti prirna partc a cărtii, inccputa la stritul incompletă. suht.ns
Ornamentica identificarea modeleh)r cstc
u 1641 tcrrniflată iii jurul 1i1ome11wIu dc suąinere a łucráriior Sinođuhií dc ia Iai. reprczinră un cvenirncnt dc excepk in istoťia
1642, care prohahil, a intârziat câtva trnp imprimarea inregri a celci de-a doua pări
Ca rcaţizare grafic, Cazatiia tui Varţaarn
esc, repreze ntánd “cca mai frurnoa să carte irnprirnată de rornâni în epoca
(vez “imprirnarnl B"). Acest Iucru a fcut poibilă revizuirea texwlui de către Varlaun şi tiparutui rornân riparuł
ală" (Ftorea Mureş an, Ft. Dudaş ), apreciere bazatä pe elernentele artistice:
mediev
-
ieaizarea aror xiiogravuri, Ept ce dovedeştc cotaborarea frucruoasă t?intre 1ltfl)tUi vignerelor i frontispiciih)r
originahtatca i rcirxatica
propiu-1is. varierarea iniţiateor,
Vai-laam şi tipografh gravon, in principal, Iliia Anagnose, Vasilť Sta\niski, conducawru[
gravunlor. i
ripograeL şi, probabii. popa Sarnoiä titlurite înväçäturilor, indicaţiie tipiconale
Imprimarea cărţii sa sfârit înainte de rnaitic 1643, cum o doveđeşte exisretiţa fon Textul s-a ipărit cu negru, cxceptând
cu roşu.
de rittu datatä 1643 şi punerea in circuiaţie aunor exeinplar ce-au auns dejaîii Transilvania. rnajoritatea initiae1or care strnt imprimate
155
154
Lirerele de tipar uiu rnati îĹI pťima parte, i mtcĹ îo partea sccundă a cărĘii, dar sunt Din cek 25 de cgravuri, 17 suiit scrnnare de Ilia Anagnostc.
rumo% rcajzatc. hLnC pr()portlonate in ogtinda paginii. Rcparritii xilogravurior cstc atfd: 7 apar in prirna parÎC si 18 apať in paîtea ccwidă
Fionrispiciile, drcpwnghiulare, sunr irnpodohite cu rnoflve ftornorfe fnmzc. xboci. a cárúi reatjiate jri inrenalui 1641-1643 numärul rnai rnare din partea secui.đ tind
tkri i e[emcnte figurate lucrate in manierä hizaiitiná sau după niodelec renasccnristc prohahit solicitat dc \‘arlaani, care a supcnizat irnpľimarca.
haroce preluate pe filicra uciaineanä. Arnpla cercetJrc hibhotogicä intrcpťinsă de istoricul Florian Duda asupra exemplardor
ItliĘialele ( 79 de tipuri din fruntca cu\ănräri[or Şi a pasajctoi mai mporrante,
.
Cjzanici i-ui \‚ärlaam rt Transitvania, rcpccriv de noi in Eparhia Dunäii de Jo Galati. a
mprcsionează PVIĹi \arictatea lor. fiirid imprirnare ĺodeoseb cu roşu. surpnns aspcctc grafcc incdie. faţă dc ce[c đcscrke de Fiorea urcari şi Atanaic Popa
Mjoritarea iiiatelor se repetä hecvcnt Ifl paginaçia căwi: ck apal tIC inťjdatc. tic 1944.
ncincadrare, cu dCCOr fltom')rf şi zoornorf. Astfel, s-au purut idenifica şapte exernplare crc conţin gravuri inedite, suplimcntare
In prima parte a cărtii, predomină litera ronineascä tradiţională, iar in partca sccundâ cdor descrise mai inainte descrise astfet;
modcje bizantine şi apusene (tcza Fl. Dudaş). Susţinern că aceste tnodc[e sunt pre[uatc I. ExernptarClc de la Căraciu, Prăvăkni, S'npetru (jud. Huncdoara), Somcşu Cakl
exciusiv din tipaťul ucraiiican (Dan Râpă). (jud. Cluj), ati pagna foii de titlti tip “imprirnar A", cu gravura datată 1641, de dimensiuni:
Vignetele (7 tipuri) apar la sfârşitul capitolelor, reprczentând cornpoziçii figurate şi 27,6 x 16,2 crn, avnd ca aut()ť pe Uia Auagnoste şi carc prezinrá diferenţe în privinţa
tiníare, tipic barocc. foťmei graftce a rextului tittului în câmpul centrat şi a culorii tipaťuiui negru în t()c de
Xitogravurile, constiruie elernentul aťtistic detiniroriu al acestci cărçi, ftind rcalizate hicotor (vezi tíťajul datat 1643);
dc către ilustnil gravor Itia. Ilia A., idcntificat cu IIia Anagnoste, x1ograf de vocaçic II. Exemplarut đc ta Dornärieşti (jud. Sjru Marc), conţine 26 xogravuri. Pc F. 364
euiopcană, care a Iucťat frucnios în cadrul cutrurat Kievean în cpoca lui Pctni Movilă, şi în iii locul vignetci de [a sfârşitul primei pri a Invăţăwrii ia Dumioica a 29-a, se aflá
cc[ moldovean, ieşean. diu cpoca ui Vasile Lupu .şi \Tartaarn. xitogravura necrnnaLarâ, in.rirutată Vţnictl şi Fariseuľ' (9 x 14,6 Lifl), sernnată dc Ilia
In cadrui ilustratiei de c-artc e remarcá ‘frurnuseţea si temarica compoziţionatä a A. nagnostc şi ďarar 1641".
cetur 25 25-27 de xi1oravuri, realLzate hi principal de ilia Anagnote şi de ali rneşreri Notä: Pc exemplare[e din Biblioteca ‘VA. Urechia" Galaţi (nt.in\. 397784 si S176:
ripowafi, care au tinut cont, cu certitudine. de optiunik culwra1-reiigioae i poiitice din • 77-imprimar A' şi irnprimar B", textul Invwrii se continuá i pc F. 365r, spatiul nu
epoca dornnici tui Vasile Lupu, exprimate îii pĹanul culturii tipanilui sub patroliajui conçine nici o xilogravură sau vignetá (Đ.R.).
nemijiocit al crruraru[ui rnitropolit \‘ärlaam. prin aspectul grafic al foii de tirlu de la IU. Exernpardc de ta:Şuştiu (jud Bihor), Margina (jud. Timij şi Gataçi fost Muzcul
-
“irnprirnawl B' (1642). al sternei poHtice a Moldovci i ai ravuritor, reprezcntănd p 1?recista". actualmentc foridul bibliofit Centnit cpiscooal “Dunărea de fos' Gatati. cuiiçio
sfinii patťoni ai tárii şi otirii, pe sf. I()an cet Nou ş Jiia Sf. Paraschi\a. cu aduceťca 27 iii k dc 2-5 dc xitogravun.
moaşrelor ei la Iaşí. Pe F. 384r, ín Jocul unde la exemplarek Cazaniei, indifrent de tirajul irnprimării, ar
De rnenţionat că, u]tirnele două xitogravuri reprezintă primele iniagini scenice trehui sä fie 16 râiiduri de text (ultimete 1O fiind versurile de ta sfărşirut prinici părti a
autohrone utiiizatc în ilustratia de carte în cadnil îiparului românesc" Fi. Dudaş). cärçii) şi o viguctä. există d()ar 6 rânduri, lipsind versurile, spaţiu paginii fiind ocupat dc
In cadrut cercerării exeniplarelor din tirajele Cazanici (1643) s-au identificat crori de xilogravura diii ciclul “Invierea" “Pogorârea la Iad" (17,3 x 13 cm), datată “1641"
-
tipar sau ornisiuni: iniprimarc unicoloră, lipsa de pe unele pagini sau file a titlLiui şi
Pe F 384 care, în general, estc albă, sc află o altä xítogravură, inedită ambekr tiraje,
unor iniţiale ornate. inrirutată “Impăratu[ David" (25,6 x 16,5 crn), nesemnată şi nedatată, dar aparţitiând -
Cele 25 de dtogravuii (identifkate şi descrise de Florea Mureşan şi Araiiasic Popa) indubitabil lui Ilia Anagnoste şi datând din. perioada 1641-1643.
-
sunr urmätoarclc: IV Un exernplar athit la Bixad (jud. Saru Mare) prczintă o parricularitate grafică de
- gťavura paginii de titlu tip “irnpriniat A", 1643 (EIr)ĺ gravura paginii ck ritiu tip cxccpţie, consrituind un unicat patrinionial cuitural naţionat rarisi LiI.
Lrnprmiat B", 1643. F. lr); sterna Motdovei (Flv); Intrarea în 1erusaim, 1641. E86v; O coa1ä dc hártie, [osirĂ dc riporafi Li acest exempiat conscră in pagüiaia dc [a
Invierea E 124r-: Rusaiite (E 19Sv Toú Rnţii E209v;; Simion Stălpnicu] f. lr; Sf E 38r si F. 383v o impresiune slabä a uuei xilogravuri oruiriale dc cpoci (h355 crn;
i)imitric (f1ór; Sf Miiiail ‘f.21r); Sf. Nicolac (f28vi; Narerea I)onmului L36' =25,2 crn: ta colţui apar scrahrni, prOorOci, ingen, i in ci,ru itiirior. protilelc
räicr imprejur (f 42i-) Botezul Dümnutuí ť.46\; Intămpinarca Drnnului J52r; stinctc ale utiui copil, neindoielnic, at niuiorulw Ştefriitä Lupu, i :il unei fernei, Doamna
Sf lodorTiron (f.58v; Buna Vestire (f67r; Sf. Gheorghe (f71v Sf. Ioan ccl Nou dc Ecawriiia.
ki Succava( f ;9r); NaĽerca Sf Ioan Preaditeci (f.85v Sf Apostoli Petru şi Pavel f.9Ov Texrul lcgeiiđci. ín sla-on-ä. este incoinpkr.
Schirnharea la fată Kf.96r; Adorrnirea Maicii Domnutui f.1O3v; Táicrea (apuui Sf. Dci incomptct i avnd terná irnpresiune ca tipar : co dc lůrie. xiiograua
Ioan Boteitorul f1 1Or; Cuvioaa Prschiva (cu variante) (19.1 x 13,1 cm datare: C.ta are un ioc important ín istoria artei románe.şti niedievak, rccre ín cea a tiparuiui,
intre 13 august I64 1643) (f.1 16v).
-
fiiiid cnsidcrată tlcocaiiidată, printre piimele gravuri rornâneti, indepcndc!iră de gra\lJrilc
Nora: Aceastä ultiniă gravurä înţişează patni \‘anaflte având iltistraţi acccaşi, dar dc carte, cea mał \cche Juctare artistică romăncască de acest gcn cunoscură, rcspecti\ cca
legendele scenelor 7 şi 9 diferite. De rernarcat alaiut înfţişat în scena 9. ín care apare mai vechc gravură ctrnoscută dedicată dornniei Moldovei
Vasile Lupu \T\ şi Vartaarn, mitropolirul Moldovei (vczi Ft I)udaş, Cazania tui Considerăm cö nieştei-ii tipografi au utilizat o coală de hârtie pe carc deja sc íncercase
îu flansihania, p. 85-86, fig. 18 şi 19) o impriniare a unei xilogravuri, care nu era dcfinitivată încă, ci se trăgea dc prohă, astfel
156
-“
nu se explică omisiunea din cmpuJ (fbrmatul) x1iogravüni a uflOt_ clemenre cornpziĘionaie. O Cercetarć aprofundată asupra tuturor exmplarelor de carrc icşeanâ din pci'ioada
care vin n comradicĘie cu acel principiu de horrorvacui", apiicar cu Cufl5eC\Cfl dc anilor 1642- 1646 i a plci1or xi[ogravate din acel rimp, ar purea fi hcnutic istorici culwrii
tipograh in realizarea xitogravurilor in epocă. naionate.
XiJogravura dedicatorie, omagială, nedefinitjvată dc reaiizatorii ei, conscnină totuşi Ediţii ułterioare:
intenţia xitogravoriłor care lucrau Ia Cazanie, să imortalizeze pe nicmbťii familiei Cazania dii 1643 s-a iinpus făcând epocă, pi-iti tradiţie literará i ancie social
voievoduiui Vasik Lupu, ľcahzând astfel prima reprezentaťe iconografică istorică irnprimat, cuHrai'ă, cunoscnd numei'oase ediţii (7): Cazanie, M-rea I)calu, 1644 (p.irţială);
gcn Persoiiaha. Chiriacodromion. Bălgrad, 1 699 (integralä, cu adugiri); Chiriacodromion, Biicurcşti,
Ohs. Iri cadrul ornarnenúcii re'a!izatc iil tehnica xJogravuri s-au utt[izat urmroarete 1732; Cazanii, Rrnnic, 1748. 178]. 1792 Cazanii, Bucureşr, 1765, 1768.. I28. cu
rnodete preluate diu tipăriturile ucrainene: modihcări in rexwl de bază preluat). Altc ediĘii in sec. at XIX ‚al X\-lca: 1834, 1850.
-
I. Pentru Foaia dc tith a “imprimamlui A": J 858. 1694, 1898. 1903, 191 1. 1929.
L1. Foaia de titlu din Apostol1 Lvo\; 1574 khruarie 15, tipograflvar Feodorov i Ediţii ştiinţifke:
gravorii Wendel Scharfenberger şi Lavrentij Pitipovici (Vezi Zapasko Isaevć, 1-1, p25,
- Varlaam, Cazania, Iai, 1643, Ediţie ingrijită de Jacques Bvck, Ed. Fundaçikr pen'
pli); Biblia slavă, Ostrog, 1581 august 12, tipograflvan Feodorov (Vezi Zapasko-Isaević literarură şi artă, Bucureşti, 1943, ed. I; Vartaam. Cazania, 1643. Ediţie îngrit de J.
- 1-1, p.27, pIlS); Byck, Ed.Ac'ad., Bucureşti, (1966), ed. a 1i -; Vtrlaam, Carte románească de învăţătură,
11. Penrru Foaia de ritlu a “imprimatului B": îfl \‘Olumu: Varlaam, Opere, Chişinău. htia űigrijită de ManJc Neagu, trancrierea
11.1. Foaia de tirlu; S1užebnik, Kiev, 1629 aprilie 1, Tipografi: Tarasie Zemka şi rcxrnkii după un exuinplar oi-iginal de a :V.d. Rep. Moldova ( hinău i culaţonare.
Ştefan Berânda; gravor L.T (vezi Zapasko lsaević 1-p.pl.47, nr.193..
-
gltar i bihografic dup editia J. Bvck. 1943. Edirura H:, ciun, 1 9. •
218-432.
111. Pentru xilognvurile dín pagina]ie: Semnificaţia culturalä:
111, 1. Penrru xilogravura “Intrarea Iui Iisus HriNros in Jcrusalirn", scrnnată dc Ilia in Cartea rornnească de inväţätură a lui Varlaarn, 1641-1643. rerreziiu prima
Cazania lui Varlaam, f. 86; vezi; xli()gravunie anaioage din: Triod inflorit (Penticostar), carte i hmha romnă din Motdova, un rnonument de Cuirwă Şi art mcdicJa rornjneac,
Kiev, Tp. Lavra Pečerska, 1631 iunie 1, Calist, patriarhul Consanrinopo1ului, cu ŕuncţie socał-cutrurală şi pohtică naţiouaiă, o scriete elaborată de ur cărrurar umanist,
Evanghelie učitelnoe..., Kiev, 1637 august 25 (Predoslovie şi traducere de Petru Movila), desrinată expres ca “dar şi rnib de pace şi spăsenie a toată serninţia rornănească prcwti[ldere",
p.l76; Triod nf1orit (Penticostar), Liov, Tip. Mihail Sliozka, 1642 martie 11, f. 20r; Alta “prc lirnba noastră rornânească". Prin Cazania lui Varlaam s-a milit'at pentni introduceťea
variant in: Apostol, Liov. Tip. MSliozka, 1639 iunie 8, f. 159r (düBensiuni 80 x 121 mm). limbii r()raâne fl hiserică, pentru răspândirea cărţii în tor spaţiul ţăiiior rornâne, find “cea
(Vezi Gugeva et alii, Ukrainskie knighi kirI1ovskoj pečati..., pl. 529, diniensiunije mai insernnatä scritre snh raporrul conrrihuţiei la forrnarea limhii Hterare ronineşri". A
xitogravurii 109 x 128 mrn). ent drept tiiodcl ta nunieťoasc ediţii. având o largá circuiaçic şi mulripticare IH C()pii
1112. Pentru xitogravura “Sf Mucenic Ioan cel Nou de la Succava", vezi Cazanie, maiiuscrise.
Iaşi. 1643. f79r. vezi anaiogie cu xitogravura din Dosoftei, Vieţile sfrnţilor. Iai. 1688. Bibţ.: B.R.V 1-45. p. 137-143. 536-537; fl'. p. 190. ín D.L.R.O. 1900. p. 884-
-
IV Pentni frontispiciite din Cazania hii \r1aam. 1643: 885; Dan Sinntnecu, Cartea rornánească de invăţâtur'ă a kú \‘arłaam, ii: Arră şi
IVI. De ta f'. 250v(251), 333v (64 x 140 mrn), vezi anatogii cu frontkpiciut cxister rchnicá grafică", caierul 3 rnartie 1938), p. 54-58; Gr. Scorpan, Locul Cazanici lui
în: Apostol, Lio Tip. Ivan Fcodoro 1573 fcbr. 25 1574 fcbr. 15, gravor Wendcl Varaarn în vechea noastră titeratură omitectică din sec. XVI şi XVII, în: “Cei'cetări
Scharfcnbergerşi L.P, f. 159r; Octoih, LioTip. Frăţiei, 1630 dec. 15, f. 68r; Evanghelie, istürice", XIII, 1 -2, Iaşi, 1940, p. 545-596; Aug.ZN. Pop, Cazanb cea fărt bătrâneţe,
Liov, Tip. Frăţiei, 1636 august 20, Tip. M. Stiozka (după I.Fcodorov), f.1 13r; Mineja
în: “Bucovtna lirerară"; Istoria literaturii române, vol. I, Bucureşti, Ed. Acad., 1964,
prazdničnąja (Antologhion), Liov Tip. Frrici, cda II-a, 1638 oct. 20, f.531r; Ocroih.
p,367.ai. 3 (1943). n55.p. 2; Aug.Z.N. Pop, Va,çilcAlcxandrescu, Cazania hiiVarlaarn.
Lio Tip. Frei. ed. a II-a, 1639 sept. 14. ť. 299r Mineja prazdničnaja. I.io Tip.
intăr-Ft-umos", anX1\ p. 103; Varlaam. Căzania (Iaşi. 1643. EUĘie iijităck J'acque
Frăţiei, cd. II1-a, 1643 aprilie 12 (3 ocr. 1642 - 12 apr. 1643). F.28r, 50 84v, 140v
Bvck, Edit. FundaĘiitor penttąi iteramr şi artă. Bucurcri.. 1943, ed. 1 1V Ranc,. Vechüe
ravor Ilia Anawoste. (Vezi Guscva er alii. Ukraiiiskie Knihj ‘l. h. 24).
noastrc cazanii; Corsi, Varłaarn, Mánstirea Dcalu, in: tricrcnii iroriei ircrare".
...‚
1V2, De la. 100\ 175. J75bis= I76 262\', 32$Ę 364r\'ezi analogk cu cci imilar
Bucureri, 1931; Forea Murcşanu, Cazani'a łui Varlaam (1643 1943), Prczcntare in
-
din: Octoib, Derman. Tip. mănăstíťii. 1603 apritic 12 1604 scpt. 12, f.2, 42r (65 x 135
irnagini, Cuj, l944 Aranasie Popa, Cazania lui Varlaam, 1643. Prezentare grafică,
mrn). (Vezi Guscva et atii, Ukrainskie Knighi..., Iĺl, fig. 78).
Tirnişoara, 1944; Leca Morariu, Cazania lui Varlaarn, Rrn. Vâlcíi, 1945; Ern.Bucuţă.
1V3. Dc la f.219r, 269r, 292r, 353v, vezi analogie cu cel din anii 1594 şi 1604, în:
Cazania łui Varlaam, Carte românescă de învăţătură, în ‘Mbina", an 48 (1945), nr
Octoih, Dťrman, Tip. m-rii, 1603 apt. 12 1604 sept. 12, f. 3, 2r (65 x 3] 3 mm). (Vezi
J 1-12, p. 4; Paul Mihaii, Circułaţia Cazaniei Mitropolitului Varłaam în biserica
Guseva et alii, Ukrainside ICnighi.. J1, fig. 56.
romncască, in M.M.S., an XXXIH, it 10-12, ]957 N.A. Mohśv et !ti. Docunientc
1V4. Dc ta f.1i 307 vczi analogie cu ccl diji: Evanghcłie učitelnoe, Rohm'anovu,
rncdievale româneşti în arhivełe sovietiçe, n: SRdJ, 3. 1959, p. I43 N,Co!canu,
1619 no 9, Tip.Maxim \ščanki, f.77v (88 x 128 mnu. realizat dc Kiritl Traikvi1tion
(Stavroveckij). (Vezi Guseva et alii, [Jkrainskic Knighi..., fig. 134. Contribuţii ałe tálmăcitorilor români la cunoaşterea Scării Sf. Ioan Sinainil, iii: SL
158 1 5)
—q
XVI(1964), 3-4, p.lSOlS9; Idern, Contribuçia scoliaştiłor la înţelegerea Scării Sf. Vartaam, 350 de ani de dăinuiťe în spiritualitatea rornânească ( 1643-1993)", Tg.Murcş, 6
Ioan Klimax, înM.M.S., XXXIII(1957), 8-9, p.6O3-6O5; Varlaam, Cazania, J643. Ediţie mai 1993; Romulus Vulcănescu, Elemente de etnologie în Carte românească de
îngrijită dc J. Byck, Edit. Acad. RSR, Bucuťeşti, (1966), ed. a II-a; At. Popa, A existat o învăţătură (Iaşi, 1643), comunicare şriinçifică la Simpozionul naţional “Cazania lui
Cazanie mołdovenească n secolul ał XVJ-lea? In legätură cu izvoarele Cazaniei lui Vaťlaam...", Tg. Murcş, 6 rnai 1993; Dan Horia Mazilu, O structură oratorică bizantină
Varlaam, în “Ccrcetări de lingvistică", an X, nr.1, Cluj, 1965, p.73-84; vezi şi recenzie de (culegerea de omiłii duminicale) în interpretarea mitropolitului Varlaam, coinunicare
I. Ionescu, în M.O., XVIII, 7-8, 1966, p. 743-747; M. Păcurariu, Legáturile bisericii ştiinçificä la Simpozionul naţional “Cazania łui Varlaam...", Tg. Mureş, 6 niai 1993;
ortodoxe din Transilvania cu Ţara Românească şi Moldova în sec. XVI-XVIII, Sihiu, Alexe Rău, Refłecţii asupra unei vechi tipărituri româneşti, în “Biblioteca", an IV 1 -
968, p. 94-98; Oct. Şchiau, Circułaţia Cazaniei łui Varlaam în Transilvania, în M0., 2, 1993, p.46-48; Ana Andreescu, Arta cărçii, p. 47, 63-64, 66-67, 71, 73-74.
22( 1970), p. 524-532; V Netea, La circulation de l'homélie de Varlaam en Transyívanie,
în R.R.H., 10(1971), p.369-376; Pandele Olreanu, Izvoare originale şi modele 46 L EVANGHELIE ÎNVĂŢĂTOARE, Mănăstirea Dealu (Târgovişte), 1644.
-
bizantino-slave în operele mitropolitułui Varłaam, în B.OR" (88), nr.1-2, 1970, p. La descricrea din BRV I 46, p. 144-147; ľv p. 190.
-
1 13-15 1; P.Olteanu, Damaschin Studitut şi mitropolitul Varłaam al Moldovei, în Filologul I. Rizcscu susçine că a avut două modele, pentru prima parte: Cazania de
Makedonskist jezik", Skopje, 1975; Idem, Damaskiny, prńd v síovensko-rutnanskej la Govora, 1642, tipărită de ieromonahul Sitvestru, iar pentru partea a doua (de ta p.
literature, Comunicare la al VII-lea Congres aJ slaviştiior, Bucureşti, scpt. 1973; Idern, 404), Cazania lui Varlaam, Iaşi, 1643.
Izvoare şi originale greco-slave ale Cazaniei mitropolitului Vartaam (1643), în votumu1 Partea a doua a Cazaniei munteneşti de ła 1644, nu esre “o copie fidelă, cu timidc
P. Olteanu şi colab., Slava veche şi slavona românească, E.l).P., Bucureşti, 1975, p. modificări a Cazaniei lui Varlaam", aşa curn s-a sustinut.
399-403; Idem, Importanţa Cazaniei lui Varlaam în lumina izvoarelor, cOmulticare la Din anaiiza paralelă a celor două rnonumente de Hmbă fcută dc filologut I. Rizescu,
Simpozionul “Cazania lui Varlaam" Tg. Mureş, 6 mai 1993; Ion I).Popa, Valoarea rezultă că rnençinerea unor moldovcnisme în textul muntean s-ar putca explica probabil
omiletică a Cazaniei lui Varlaam, în “G.B.", an LXXXIX, nr.5-6, 1971, p.SSO-5ó3; At. prin faprul că opera lui Varlaam, care a avut o largă ciťculaţie în biscrica românească, se
Popa, Care este contribuţia lui Varlaam la Cazania sa din 1643. Stadiul actual aŁ bucura de o mare autoritate în Ţara Românească. Nu poate fî exclusă nici posibilitatea, ca
cercetărilor, în M.M.S., XLVIII, 3-4, 1972, pl?2-l77; CFeneşan, Circułaţia cărţiłor pťintre tipografii Cazaniei de Ia 1644 să fi fost şi unii de origine moldovenească.
româneşti din sec. al XVII-łea în Banat, în “Studia Histoťica", (17), 1972, 1, p. 1 7-31; Imprimarea cărçii a avut loc la Govora şi la m-rea Dealul (vezi Colofon), lucraťca
Eugen Pavel, Adăugiri şi precizări la B.R.V., p.238!4; I.Zapasko, I.Isaević, op.cit., I; reprezintä ediţia a II-a, arnpUficată, după cea de la Govora, 1642 (ediţie în două tiraje).
T.N. Kamcncva, A.A. Guseva, A.A.Sidorov, I.M. Polovskaja, Ukrainskie Knighi Realizatori tehnici: Melctic Macedoneanul (“ispravnicu despre izvodul scripturii şi
Kirrillovskoj pečati (XVJ-XVIII vv Katalog izdanij 1/1 (1574-1/2 XVII), Moskva, cuvinrele întocmitori acestei Dumnezeiască carte", aşadar şefül echipei.
1976; F1. Dudaş, Carte veche românească în Bihor, sec. XVJ-XVII. Catalog, Oradea, Bibl: I. Rizescu, Noi date în legătură cu raportul dintre Cazania lui Varlaam şi
1977, p. 42 şi 54, fig. 31 şi 32; Idcm, Cazania lui Varlaam în vestul Transilvaniei. Cazania de la Deału, în LR., an XXIV nr. 4, 1975, p. 313-321.
Precuvânraťc dc I.PS. Mitropolit Dr, Nicolac Corneanu. Argument de Prof.dr.doc. Dan
Sirnonescu, Editura Mitropolíei Banarului, Timişoara, 1979; N, Petrov, <KMučenik na 47 I. ŞAPTE TAINE ALE BISERICII, Iaşi, 1644
-
Ioan Novi Bjiilgradski» ot Grigorij Camblak v prevod na rumanski jezik ot mitropolit BRV I 47, p. 147-150;
-
şi I. Rărnureanu, Recenzie in B.O.R., an CI, nť. 3-4, 1982, p. 303-304; DMorărescu, L)escrieťe (după un exemplar incomplet de la BAR, CRV 48, coligat legăturä cu
-
Ilia Anagnoste, xylographe de Petru Moviłă et de Vasile Lupu, în: “Ła Roumanie Invăçătura bisericească, Râmnic, 1746; donaţie din anul 1 903, fcută de Vasilc Mngra.
ďaujourd'hui, 7, 1982, p.35-36; Idem, Stemele reunite ale Principatełor rornâne în O copie rnanuscrisă, redactată de Gräjdean din Bârlad, circa 1665, se află Fa Bih[ioteca
xilogravură, în: CR, V(XXXVII), 1, 1984, p.18; Gheorghe Mihăilă, Viaţa Sfântului Filiaiei Acacl. diu Ctuj-Napoca, în cuprinsul Codkelui lui Gheorghe Ştcfan, f. 317 425r).
-
mitropolitułui Varłaam, Comunicare şriinţifică la Simpozionut naĘional “Cazania lui JO caiete); [caietul I aťe 3E, prima filă albă; caietele e-9 de 4 file; Exceptând caietul 1,
160 161
—
cc1e[jre 9 caiere unt numerotate, atfel c3ierul 2 are, íii partea de jo a primci fk, signarura Cartea Jui Varlam, se şrie, a provocat la rándul său răspunsul poJcrnic al pärţii calvine,
chirijicä B: riumärätoarca reincept de la 1 cu ccł dc al rreile-a caicr. Prirnelc 3 tie a[c in 1656, atcria[iza prin apaflĘia la Bttgrad, a cärĘii Scutul catihizrnusului cu răspuns
caieretor 3-10 poarr signawra chirilicä a, aB, aF; l. BB. BF. B BB. BF crc. :l; 25 rnduri den scrăptura svăntă. Impotriva răspunsului a doao ţári fărá scrăpturá svăiită.
pc pagin cu cxccpia f. 23r care are câte 24 de rânduri; fVr are 19 rnduri, F arc 18 Mărturisirea ortodoxă (1642), Catehismul ieşean (1642). Răspunsul contra
rl)duri: disranĘa dintre rânduri 3 mm; in parrea de sus a fiecărei pagini cu exccptiafP-
- Catehismusuliii calvinesc 1645). constituie un rriptic de operc care constituie poiiia
2O jH tost culese colonnťtur1lc: Predoslovie f. I \: cu\ânt (f.l 2 cätr cctitori f
-
. Orrodoxici româneşti reprezentarä prín ilusrrii säi ierarhi de la mijtocut sec. aJ XVII-lea,
2r, 3r)cuvnt cärťä cerirori ; carchizmus ť. 4, ó, 9. 12r şi 15 ); tspunu ahnikti Petru MoviĹă şi Varlaam, dc a contracara acĘiUrite administraĘie dn Transilvania, đc a
(pc verso-ul E 4-14, 16-18, 20-21, 23-32); a doao ţäri (pc recto-ut ŕ 4, 7-8, 10-1 I, 13- atrage pe rornáni Ia rnişcarea refbrmată calvină, devansândapariçia unci alte scrieri, redacrată
15; 17-J9; 21-22; 24-32); ťäspunsul săborului a doao ţăr (f.16r, 19, 22), catchizrnus, de Dositei, parriarhul Ierusahmului, editată în 1690, sub patronajul dotnnului Constanrin
glavă 54 (f. 23r) fiecarc filă are custode; rnajoritatea paginilor coflţin noraţii rnaťginale; Brâncoveanu şi subsumată frontului de 1upt anticalvin. (vezi: Manuaí în contra rătăcirii
trimiteri la rexte]c biblice, din care se citează sau ta care se referă autorul. La iniprimarea calvine, Bucureşti, 1690, greacă).
crţii au fosr folosire două corpuri de líterä: exclusiv pe foaia de titlu un corp de titeră rnai Carrea tui Varlaam este considerară ca firnd prirna lucrare p()lemică din literatura
mate şi rnai gro 1i 3-8 rnrn) ; 7 iniţiale rnari (h 6,5 rnm), în toat paginaia textului româneascä, care întreprinde o verirabilă analizá de text, “în care autorul afirmă cu Iuciditare
s-a utiizar un corp đc ).teră rnică h 2 4.5 rnrn rnajoritatea de 2 rnm dar nu cce;
- credinta n ŕörţa de înrurirc morală, cu cfecte sociale mnltiple a cuvántului scris, a crţii
o ínitialá rnare ‘IC (h = 11 rnrn); 1 1 initiaie mci (h
-
4.5 rnm; ; riuiiiărul cic einw ín gencraL do\edind un puternic scntiinent de solidaritate etnică, intcresat dc pästrarea
cutese pe un ránd este variabil: de 3 1 -34. excepĘie de 39, 41 semnc sau de 4-24 scmnc; unităţii dc cuger i credinţá a româniloi awnci când se adresa indernnuł că e mai bine să
rânduritc 12 19. f. Vr; râiidurile 1-6-t lr; ogtinda zawiui: 13 x 7,5 crn: liniile zaiitui nu
-
pară rău cu fraţii lor ce-s de nearn şi de o credinţă, decár să aib-ă altä credinţă şi mărirť'.
sunt inrotdeauna drepre. Ediţii: Varlaam. Opere. Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc. Ediie
Ornamcntica: cdrui foii de ritlu recto. monvul ornamental de Ja fritu1 cridcă, srudiu f1o1ogic şi studiu 1ingvitivc de Mirela Teodorescu. Edirura Mincrva,
Predoslovici fVr} şi frontispiciut de pe f1r IniĘittetc folosire nu suiu ornate; cernej[a Bucureşri, 1984, 233 p. facsimite (texrul în transcrieťe interpretativă ta p. 183-230);
utilizată neagră; hârtia groasä de culoare rnai închisă, cu vărgăruri şi cätuşuri situatc ta
-
Prefa reprodusă în N. Drăgan, Codicele pribeagului Gheorghe Ştefai, voievodul
distanţa de 3 crn; Filigranul hârtiei, o acvilă cu aripik desfcure larg, care priveşte într-o Moldovei, in: AIINC, 111, p. 245-249; A. Sacerdoţeanu, Predosloviile cärţilor româneşti
parte şi are ciocul deschis, îndreptar sprc o cruce; hârtia utilizată cste identică cu cea pe (1508-1647), Bucureşti, 1938, p. 115-123; I. Lupaş, Documente istorice transilvane,
care a fost irnprirnat Liturghierul slavon din 1646 la mănăstirea Dealu. I, (1599 1699), Cluj, Ed Cartea românească, Bucureşti, 1940, p. 231-235; reproducere
-
Persoana tipograňilui nu estc nienţionară, fiind prohabil Proca Stanciovici (Proca partială a Prefcţei, în: Gh Şincai, Opere, ediţia Ftorea Fugariu, Bucureşti. 1969, p. 64-65;
SrauciuIovici) ş Tudor Dumitrovici (Teodor Dumitriici. M. Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Sibiu, 1972, p. 145-147; ldern,
Locui imprimrii nu csre menĘionar. et tiind prúbabil b m-rea Dcalu Tâugo'ie; op. cit., editia a 1I-a Sibiu, 1978. p. 163-165. Alte referinte: N. Chitcscu, Trei sute de
datarea impriniării “1645" (aşa cum reiese din elernenrut inscns pe toaia de ritlu). ani de Ia “Răsptrnsul la Catchismul calvinesc" al tui Väiiaam al Moldovei, in BOR.
Panonajui culwral şi material al cärtii broură a fost asigiara dc vrori logofät Udrirc LX1II, 1945, nr. 11-12, p. 618-638; TeodorBodogac, MitropoHml Varlaam ca teolog.
srurel. “un iubitor dc ínväţăwră şi socoriroriu credinci ceii direpte". ccl care i-a adus la in \1MS. XXMII, 1957. 10-12. p. 775-790; Mircea Păcurariu. Mîtropolitu] Ilie Iorest
cunotin i i-a pus la dispozitie pcnrru srudiu un exemplar din Carehismul crctiflec al Transiłvnki. La 300 de ani de la naşterea sa, in BOR. XCVI, 9-10. 1978, p l 160-
calvin 1161; DLRO 1900, p. 32;
-
. Hanţä, Idei i ťorrne până la Titu Maiorescu, Ed.
Lucrarea tţli Vartaam conçine descule grcşeli de ripar (omisiuni dc titcre sau cuvinrc, Minerva, Bucureşti, 1985, p 84-98.
inversiuni de litere sau de silabe, repctári de slove sau dc cuvinte, substiniiti de lirere, literc
superHue; în toral peste 30 de grcşeli cu frecventä mai rnare în partea a doua a rexruhii, 1 CBRV PARACŁISULPRECISTEI; 2. CUVINTE ŞI DE JELE LA
-
-
începând cu f. 1 1r, fapt care perrnite să admitem ipoteza îrnpărţiriiîn grahă a cärţii. ROBJE IERUSALJMULUI, CIND DIN IERUSALIM LA VAVILON I-AU
Extsrcnţa Mărturisirii ortodoxe. redacrată în 1640 de Petru Moviiä şi consacrată ta MUTAT NAVUHODONOSOR ÎMPĂRAT ŞI POMENIRE ŞJ DE NAPASTE
Sinodul de Ja Jai, 1 642, drept operă normativä a Bisericii ortodoxe, precum şi a unui CE-AU NĂPÁSTUIT ACEI DOI GIUDECÄTORJ PRE SUSAA, Iaşi, 164.
Catehism sla laşi, 1642 cu caracrer polernic anriluteran i a.nticalvin,au coiitiruir o CBRV 1. 5 7 - -
hază prorimańcá şi sursologică penrťu aurorui Răspun5ului. Dan Sirnoncscu. carc a se[linaJat primul lucrarea, o atrihuie mrropoiiwui Varaarn
Łucrrea lui Varlaam nu este o expunerc .sisrematjcă. ea urmeazä ()rdirca prohicmclor VCZ Dan Sirnonescu, Contribuţii ta Bibliografa româuá veche, hi SCB I, 1959, p.
\.A. Lrsu in Debutu! !iterar al lui Dosoftei, in ŁR, XXVI ( 1977), flĹ 6 flov Sf \äsiic cel \tarc; f. 78' Sf. Grigore Dialogui. (Nor: Ana Audrcescu, coiisidera accçtc
-
decj. p. 607-620. face o interesantă analiză Iingvistică. căutánd să stabi[casc paterniatca cadre ca urrnánd modclu carii gerrnane din sec. XVI, reeditat dc Acatist, Kie 1625
ac.tci tipánturi anunLme. tmaginik Discos-ului i Mesei de impărtáşanie (cadre de de naţiirä .tarícă i dncumenr
Asďcl, se aduc ca argumente dousprc!cce pamcutantái lingviticc. din carc saptc đe n'iohiher, care. a[äwi'i đe “autoortrcwt" tipograťului şi gra\orului loan jrhimandrir.
:I
ckrnenîe sunt cumune traduceri]or atrihuite lui Dosoftei. Asupra ceiur 48 dc suthun .unr considcrate de D Mot'ärescu ca fiind prcniieră in xilogravur rornaneascä. opil]ic
ongmale. autorul le atrihuie. de asernenea, ierarhului biscricii rnoldovene Dosofrci, afirmând neimpărtăşiră dc itoricul C. Tatai-Baită (sublns)
cä au o deosebită valoaie documentară prin faprul că sunt primeJe versuri cLiltc, atcătuite Bibt: G. Ştrempel, Sprijinul acordat de Rusia tiparului românesc în sec. al XV1I-
in lirnba română şi, dupá toate probabilităţile, cck dintâi tipărite de Dosoftei". tea, în SCB, I, 1955, p. 23-24; D. Morărescu, Un xilograf necunoscut aI lui Matei
NA. Ursu conclude că, pe baza “examcnului lingvistic şi stUistic al tipăriturii, în Basarab: arhimandritul Ioan, în cArta, XXVIII, 9, 1981, p. 3-4; C. Tarai-Baltă, Gravorii
raport cu textele româncşti contemporane şi în lumina unor ptrncte de vedere prtvitoare ta în lemn de Ia Biaj (1750-1830), Ed. Evctus, Blaj, 1995, p. 27-28 (nu suhscrie la
dezvo[tarca Literaturii retigioase rornâneşti în sec. al XVII-lea", îl determnă sa afirtnc că ipoteza priviiid identifLcarea inscripţici explic &t\ ce nsoeşte figura arh.îrn. Ioan (considerat
autorut traducerii celoľ două povestiri, deci şî ale vcrsurUor caťe le prefateaă. precum şi şi autoportreť'), ca tind sernnătura gravoi ili cu nurne omonini; A, Andreescu, Arta
autorut versiuni Paraclisutui de ta începuwl cărţii, este I)osoftei, tânár rnonah, erodiacon cărţiL.., p. 39-41, 67.
sau ieromonh, iar datarea tiprimrií o .situează în juru) anului 1649.
Se mai afrmâ totodat:i c, după toatc probahi1răţilc, ńpäriwra anoniĺnă descopcnt
50 I. CARTE ROMÁNEASCÁ DE ÍNVĂŢATURÁI 1a. 1646
-
Deci, am avea de-a face cu tipăritura: Dosoftei, Paraclisul Născâtoarei de Durnnezeu, De adăugat ui'mătoarele elernenre hibliologice;
<Iaşi. c1649> (DR.), Autorul pra\1Jei: hiv togofáwl Eusn-atie (Dragos Istratie) sprijiflfl dc Mektie Sirigos.
Vczi şi recenzie ernnará dc pr. C. Buzdugaą asupra smdiuhii !ui N.A. Ursu, Debutui Łogofătut Eustratie (+1646) a scris Pravila ateas (manuscris tei-n'iinar in 1632. o
literar ał lui Dosoftei din LR, XV[I (1977), nr 6, p. 6O7-620. ín L\1S, an LIV nr. 3- rraducere ju.ridicä a nomocanonuiui bizanrin Manualul iui ManuiI Maktxos. Pretata dc 3
4, }978, p. 388-390. p.), adrestă ruturor celorŕ"la toçi ceiaj ce sunt creştini pravosavnici" aparne ogoÎänui
Eutratie, cărturar poliglot, cu pťeocupări istorice şi juridice, hun cunoscătoť al vechiului
drept bizantin (1onaras, Balsamon, Arrnenopol, Blastares, Fotios patriarhul) pe fitiera
49 I. LITURGHIER, slavonesc, Deaiu. i646
greacă i prin interrnediar slavon (în manuscris).
BRV I 49, p. 152-155.
Iniţiativa pregätirii şi patronajul editării pravilei se atribuie dornnului ţării Vasile
-
1 38), semnará, av5jdo cnrnpoziie religioasă cornpletă: Iisus Hristos şi Maica Dornnului Notă, Capitolele mrnitc pricini. fiecare a\nd rnai muite zaceak;;
care .çtau dcopte şi dc atta Sť. Nicolae (bust), a.ezaĹ in poiiia unui chnor parrunui m Cap XII-\1: Pravile ímpărăteşti; urmcază un rext cu acula ridu de Pravik
r I)ealu, suht. ns. a\âlld jos. stăr1ga-dreapa douä pCťSOflaie ijCC, ij ftisnđ pt'rsoilaic
.
trnpăťáteti tournat Ăiii .8 de capitole, ntirnire gave care anctiuncaĺä intřacĘiuni dc
durnncştt <autoritatea domnească> Matei Baarab \v si Doamna Etena, w cÜ1Jmc C)ľLI ieat i civil.
rncdievale i incorouaţi, care prolăvcsc icoana (Liescrisă) din registrul dc \âLid inrre tn Pra'vila đin 1646, pedepsete sunt hazate pe räzbunarc .i au ca scop intimidarea
e[e un cartuş ovai încare se află corbul cruciat al \aJahieL (Notă: Vezi a1a]ie intre cuplui expiaţiunea; în generaJ sunr aflictive, arbitr'are şi \ariatc; evident tind caracterul inurnali
priiiciar citat în contextui compoziţiei xilografice şi cornpoziţia rniniaturii diri Hrisovu! aI represíunitor penale". “Voia giudeţului" domina în justiţia Moldovci.
domnesc din 10 iuiie 1614, în care apar Radu Mihnca Vv şi Duamna Arghira, cu fuI l()r Insăśi Prefaţa precizeazá unul din scopurile pravilei, acela de a opri arhhrariut
A1eandru (vezi anatogii la f.izionornie, atirudini şi costurne): udecätoresc. “văzând nedreptăţile şi asuprealele rnişeitoť carele fac cci ncînvăçaţi şi
1 64
ncinetegätori. dircgătorii i giudeţele de pre la toate scauuele \1u1dovc1'. <hpt ce Bibl: 1)raoş \1orüe.scuXi1ografl nectrnoscui: Proca Stanciovici. in CR. an V
ínserniia ca invätáturiie praviki nteau să dererrninc judccătorului cáite de urma in x:ç'ii ‚ ni 4. 1984, p. 37, (identifcare posibilă. dar “lecruď iiiiak1or di.curahih,
exercirarca liherei sate voinţe de a pedepsi". DR); D.H. Mazilu, Recitind łiteratura românâ veche, I, p. 172; A. Andreccu, Arta
Izvoarele: Acete “rnulte scripruri n limba iiinească pre limba roniâiească", nefiiíid cărţii, p. 40.
nurnite expres de către Iegiuitoru] sau tťaducătorul tătmăcitor jurist.
Izvoarele utilizatc (identifkate) sunt bizantiiie, latrne: 53 I. CATECHISM calvinesc, Bälgrad, 1648, Ied. a JJ-a
-
ArmenopoL Hexabiblos (ín manu.scris, Nomos Georgikos (Legca agrar Leges BRV I 53. p. 160-164
-
colonariae (ex libris Justiniani piae rnemonae irnperatoris se[ccrae; cxtrase din iucrarea Un exernpar in ondul Bib1ioteci Judeene Tg. Mure. Tipărirura rcprcťiiit cca de
tui Johannes Ľeunctavius. Jus GraecoRomanum. Franktjrt. 1596 (p 256-265. Pros- a doua ediie a CarchirnuIui deiiurnit si “ca]vinesc" sau “at lui Fogarai Isnn
per Farinaçcius. Praxis et theoricae criminalis, Veneţia, 1607-1621 (prohabit nu texrul Model posibil; Catehisrn, Heidelherg (ipotťza Istvan Iuhsz. 1940; Ljjos Ĺimá.
atin original aJ cdebrutui jurist P Farinaccius 1544-1678), ci un extras iii lb. greacă. I942j: Ediţii calvine ub principele Gh. Rákoci) ce urmeazá moddul dc a Heidcl-
Importanta Pravilei: herg: Băigrad (A. Iulia) 1634, 1636, 1639, 1643, i647 Oradea: 1640, 1642; Bălgrad
-
“Cartea românească de învăţătură este prima legiuire laică oficiatá şi codifkată a (Prisac?) 1640ţ1642, 1648. Vezi şi ediţiile de la t656 şi 1702.
-
Moldovei, care aşează acest stat înaintea rnultor ţäri europene în ceea ce priveşte ist()ťia Traducătorul ediţiei: Ştefan Fogaraşi despre cre se susţine că n-ar fi cunoscut prima
tegiuirilor tipărite" Ea constituie un monument important în ştiirna vechiului drept cdiţie de la A. Iulia (Pric?), 1640-1642 (?). care rradusese câurările calvinc (n 1640) şi
românesc şi a itorie dreptului. třagmente dn Psałtirc (1648) şi pe Alstedhs wz . Drăanu. 938.
Considerară ca un insemna izvorjuridic al Moldovei nicdeva1e, Pravila din 1646 dá Apariie riparniţei priuciare şi seriei ct-i1or caĹvinc.
“invwri" judecătorilor, atât in pricini agrarc, cât şi n celc penale. fră a ínlăwra si Ediţie: Lajos Taniás. Fogaraşi Istaván Kátćj-a fejezet a báns-ági č hunjad nievci
-
obcciu1 pämtului (dreptul cuwmiarh rutnënség niuvclodéstorrenetbol. Koloszvar. 1942 (cu facsirnilul rcxmiui editiei
Texwl ei a fost rcceptat in epocă şi a fost intcgrat, intro ordine dferitä, in texwt Bibl.: E'va Márza, Tipografia de la Alba Iulia, p. 44-46 (cu hihĺiografk).
legiuirii muntene Îndreptarea Legii, Târgovişte, 1652; astfel încă de [a mijlocul sec. al
XVII-Iea,Moldova şi Ţara Rornânească beneficiază de aceleaşi norme de drept agrar şi de 54 L NOUL TESTAMENT, Bălgrad (Alha Iutia), 1648, română
-
Cartea românească de învăţămră repreziută un remarcabil monument al limhi şi Editrea Bibliei. Nouł Testament. Bälgrad, 1648 cunoaşre două tiraje. cu diferente
culmrii romaneti din primajurnătate a sec. aIXVII-ka. Una din primck rcfcrinrc aupra dc ten. marcria1izatc in cxernplarele utiliiatc i a editia rnodern din 1998 vczi cxernparde
Pravilei. apartine lui D. Canteniir ín Descrierea Moldovei: (din iniçiativa Ĺui Vasilc Lupu de bază: de la Muzeul Unirii din Alba Iulia (cel mai compler şi niai hine cú cnat), cc
s--a aJc-rnit “un codice deosebit de Jegi. rImas i astázi cälăma judecátorilor din Moldova rcprezintá ritajui I şi. eNernplarul din hibliotec-a Sf. Sinod Tirajul II Vczi discuĘie
-
pentru rnprrea dreptätii". cornparatismul rexteior!cuvinretor celor două tiraje. efecmate de ccrccttoarea !a\Isr i
Ediţie ştiinçifică: Cartea româneascá de inväçătură. EdiĘie criricá. Ediţie inrocrntt bibliologut Datila-Lucia Ararnă, Notă asupra ediţei, p. 105-106).
de Colectivul pentru vechiul drept românesc al Academiei Românc, condus de acad. Andrei Izvoare şi modele (posibiłe) utiĺizate:
Rädulescu. “Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc", vI, Ed. Academiei Rmne, Bibłia ad vetustissima exemptaria, \Jnetiis, 1587 (izvorul latiu, care are a bazá
Bucureşti. 1961. traducerea grcacă a lui Ieronirn (editia Vulgata, sublns.), fapt ce rciese din citara frccvent
a ediçiei vcncţiene, tran.çrnisă şi în NouJ Testarnent 1648);
-
ui Udrire Násturct, 1560-1561; Apostot, Brao 1563; Cazania łui Varlaain, Iai, t643; Bihłia, Noul Tcs
Ornamentică:Xitogravura care reprezinrá un fruntar dc tip orienrat baroc, in caue tament, Moçova, ed. slavo-rusă, antc 1646;
rpar sinietric vegctale din cornurite abundcnçei, este atrihuitá lui Proca Sranciovici Telegdi Miklos, Az evangeliomknak elsö-resz, Viena, 1638; Kulcsat Györgv Postilla
(Stanciulovici), identifkat de Dragoş Morärescu în iniţialele “FJ( = P)" şi “C" (= S) caie, az evangeliomknak, 1574.
ar indica iniiate1e nunielui tipografului gravor P(roca) S(tanciovici). Stcnia traducăti-ului ]}aducătorii (tăimäcitorü): Siniion Ştefan, mirwpoiitul de Alh-a Iu!ia şi coiahoratorii
Udrire ásrureI este atrjbuită, dc aseçnenea. ĺui Proca Sranciovici care a urmar fatu[ ă!. popn rnc"; ieromonah Silvesrru şi colaborarorii acestuia. “preutii cärtutari i
cărwramkti execuid o compozit in stii reliasceiitist: un cut cu doi ki renanţi. av3nd inţekpçi carii sá tie a izvodi Testanientul cel Nou.... din Iimba greceascä i [a'oncască i
in cmpul henldic irnaginca simhol Turnul Chindiei din Trgoviştc. larineasc". ncide riicai incă. dar in posibilitate de a fi coprtaşi direcţi la traduccrea i
l 6ó
nobila activitate: I)aniil Andrean Paoneanul. Mektie <Macedoneanu1 (vezi rcza Pr. Pruî următoarele 5 p.) 7) Predoslovia 1-a a cărţiei lui Pătru apsl. (f. 180-181 = 3 p.); 8)
M. Pacurariu, op. cit., p. 54). Predoslovia carte 2-a lui Pătru apsl. (f. 186v, cca 1 p.) 9) Predoslovia 1 a cärçiei lui Ioann
Tipografi; Rusu din Sibiel, Mihai Zugravu (xitogravori); Ştefan (presupus fiu al lui (f. 190-193; S'A p.); 10) Predoslovia cărçiei lui Iuda apsl. (f. 199 200: 2Y2 p); 11)
-
Meletic Macedoneanul) Marrinus Maior din Braşo Prcdoslovia de Pavet şi de cărţile lui (f. 202 şi următoarele 71/2 p); 12) Preadosl()via de la
Ornamentică: Tipografii (identificaţi de D.Morărescu) suut: Rusu Sibicl şi Mihai corintheani (f. 222: 4 p); 13) Preadoslovia 2-a la corintheani (f. 239v: cca 1 p.); 14)
Zugravu. Preadoslovia la galateani (f. 250, cca 1 p); 15) Preadoslovia la efeseani (f. 256v şi 257r: 2
I Stema Mitropoliei Bătgradului, reprezentaťc heratdică în variantă icunografkă pĄ; 16) Preadoslovia cărţiei cătră filipiseani (f. 263: 2 pĄ; 17)ătră colosearii (f 267v
populară a execuçiei stemei: Sf. Treime, patronul catedralei din Alba Iulia. 263: cca 2 p); 18) Preadoslovia 2-a cătră soluneani (f. 276v: 1'/2 p); 20) Pread()sl()via 1-
În compoziţia din medalion sc nfaţişeazä un ospăţ într-o curte în specitkul guspodăriei a la Tim()theiu (f. 279; 9 rânduri); 21) Preadoslovia a 2-a la Timotheju (f. 283v: 16
transilvănene, iar în cadrul cu fructicra de pe masă apar iniţialele “M.i", monograma în rânduri); 22) Preadoslovia la Tit (f. 287: 14 rânduri); 23) Preadoslovia Ia ovreai (f. 290;
care este identificat xilogravorui Mihai Zugravu. (ipoteza D. Morárescu) 1Y2 p.)
2. Frontispicii pe motivul pomului vieţii, din trunchiul central porucsc rarnuri cu Canńtati din enumerarea Predoslovilor (ca întindere de la câteva rânduri la 7V2
fnmze terrninate în floare de acant (stânga), floare de mäceş (dreapta) şi două fructe de pagini), reiese că din totaIul de 672 p. de text în limba românä, circa 5 5 de pagiui sunt
arianas lângă trunchi; frontispiciu pe motivul vasului cu flori din care pornesc lujeri cu expuneri originale (cu consideraţii isagogice) ale traducătorilor, neputându-se însă stabili
semipalmete; deasupra o altă compoziţie; cu mascheron pe scut; frontispiciu pe motivul influenţa izvorului maghiar (ediţia Heltai, 1562), probabil utilizându-se ediţa iatină a
vasului cu flori: vasut cu doi lujcri cu semipalmetc este răsturnat; deasupra cadrului Bibłiei (Veneţia, 1587). Prcdosloviile conţin atacuri directc la adresa “ie7uiţilor şi
frontispiciului un mascheron pe scut încadrat de doi putti; frontispiciu ŕîtomorfpc motivut papistaşilor" (vezi f.202' şi 279ľ). După cum se observă şi unete dispure teologice cu
pomului vieţii; din trunchiul central pornesc ramuri puternice care sfârşesc în d()uă fructe folosofii păgâni, eretici carolici, elernente de istorie şi geogra±ie biblicä, fapt ce îndreptăçeşte
de ananas aşezate simetric, spre lateral. să se recunoască fondu1 umanist altuturor realizatorilor ediţiei noutestamentare belgrădene
3 Vigneta cul-de-lampe: vignetä vegetalä doi Iujeri legaţi central, descriu fiecare din 1648.
câte un S, aşezat simetric îu raport cu o mediană verticală. Tipărirura îşi are un loc şi un rol destul de important în istoria limbii rornâne literare
4. Letrine: (iniţiale xilografiate ce reflectă o interpretare autohtonä şi simholică) A
motiv avimorf (pelican cu aripi desfacute şi ciocul în pene); E (chirilic) rnotiv zoomorf
-
.ţ: şi a culturii natiouale, aspectele mai principa1e fiind următoarele:
- preocuparea rraducătorilor Noului Testament de a reatiza o operă într-o limhä unicä
(cerb cu coarnele paralele cu trupul); M cu trei personaje sfânt între doi îngeri; H(P)
- - -
care să fîe pe întelesul obştei româneşti, a neamului românesc, fapt care a născut inrercsante
(chirilic) cu motiv antropomorf diacon cadelniţând; (In) (chirilic) cu motiv prohlernc de Iinibă. Astfel, problema circulaţiei cuvinrelor (vezi forrnularea deveniră celebrä)
:L
- -
“primatul" religios în viaţa societäţii transüvane). Simion Ştefan, dar şi celorlalţi traducători (ideea unor explicaçii marginale descinde,
A doua Predoslovie, “adresată cátră cetitori"1 nesemnatä, este atribuită ui Sirniun probabil, din Palia de la Orăştie, 1581-1582, mide, din Ioc în lod, există unul-două
Ş refan, mitropolitul Albei Iulii şi lui Silvestru ieromonah, fost egumen de la Govora cuvintc ce rezumă cunţinutul), dar care reprezintă o prernieră Iexicograŕîcă naţi()nală1
(cärturarul tipografal tipärituriloť: Sinaxar din Psaltirea slavonă cu Ceaslov, 1641, şi aJ realizându-se unul din primele dicţionare explicative româneşti irnprirnate. Pr()cedeul
Evanghetiei învăţătoare, Govora-Đealu, 1642-1644 (un traducător ce-a utilizat în cazul glosării, sc ştie ca va fi întâlnit mai târziu, Ia Đosoftei şi la D. Caiirernir.
acestora surse slavo-ruse). Cercetărilc gloselor ridică probleme de istorie lingvistică şi în privinta datei când au
Cetelalte 23 de Predoslovii considerate de înşişi traducătorii N()ului Testamcnt, cirept hsr puse în circulaţie unele neologisme, permiţând rotodată detectarea izvoaretor străine,
intr()duceri (expuneri ale traducătorilor) pcntru ŕîecare capitol mai irnporranr, existente în precurn şi măsura în care traducărorii, adevăraţi “savanţi" (v. teza N. Drăganu) sunt tributari
textul propriu-zis al Noului Tcstamenr 1648 sunt: textel()r străine utilizatc.
-
I) Predoslovia evangheliswlui lui Sfânt. Mathei [f.1, 2 = 4 p.1 2) Predostovia tui Din glose se poate deduce că traducătorii au folosit un text grec şi textul latin
Sfânt. Marc cvglsrul [f. 40 (= 11ĺ2 p.) 3) Predostovia a Lucăi evanghelisrul (Ľ 64L', 9 [traducerea lui Ieremia}, editat la Vcneçia, în 1587. Glosele explică unele cuvinte greceşti
şi latine pe care traducătorii le introduc pentw prima dată în Iirnba rurnână. Unele gl()se
rânduri); 4) De Ioan evanghelisrul cine au fost (f. 104b, cca 1p.); 5) Predoslovia accstii
explică unele cuvinte ce sunt atestate în limba româriă în sec. XVI dar nu erau încă destul
cărçi (Faptelc apostolilor, f. 134', cca 1 p.); 6) Predoslovia cărţii lui Iacov apsl. f. 173v şi
de incetăçenire.
168 1 69
“Djn preocuparea rraducărorilor de a se face înţe]eşi de toĘi romnii a ieşit u11 dicţioriar - în formá geometrică şi ca íntijdere, a fundamentárii dîscuţiei din Pieduslovii pe o \‘ast
dc inonini& G. Tcpetea. Câteva precizărL..,). documentaric teologicá parristică şi postpatrisńcă. Alcăwitorii Predostoviilor neftind
-
Pťedosloviitc cate rn fac partc ins din marerialul tradu5 prezintă ua deoscbit inrere, caivini, nici fitocalvini, ci románi ortodocşi care au iucrat Ia traducerea propriu-zisă,
conunurui lor rclevă inrcťesante cunoştinţc cukurale umaiiiste (de isturic si gc()grahe, adoptând modalităti de soluionare a problemelor isagogice propriu-zise ce in de prccizäri
ceca ce iumineai.ă cu1wra şi rendina duvedit manifest a rraducărurilor spre dornciiii dc privind autorii, continutul şi limba cárţilor inspirare si apocrife din Noul Testament,
iiwrcs general i protan. rCSDCcti' a ordinei cărçi]or canonice.
Srikil unor predolo\ríi dovcdcśtc coiiczie, fiind difcrit dc ceĺ al traducerii, iecvnd c) Importanţa exegeticá: ediţia N.T. 1648, in viziunea rraducărorilor cotncntatori
-
[<ică şi sistemaizarc íri expunerc1 care dau măsura unor corirnbutii originaJe, atáruri de a ofcrir rotodată şi un rnodc[ de tectură, un manuductor de întctegere a tcxrului tcve]at
glose, rnarcând astfe un momenr dc pionierat pentru srUul ştiiuţific, respectiv peiitru cet biblic, atirrnând în clar, în haza cuvântului sf. Luca în Faptele Apostolilor: “Cum voi
precizat polemic. purea înţekge de nu mă va călăuzi cirieva", pentru ca cel ce citeşte să nţc1eagá ccea ce
Apariţia editoriaiä a NT în románeşre la A. Iutia iri l 648, dohândeśte dup tculugul citeşte (în accst sens, existcnţa celor 23 de Predoslovii, a explicaţiilor microexegeză prin
-
cxcget hiblist Grigoric T Marcu proporiik unui eveniment istoric bisericesc şi dimensiuni
- glosc şi a titlurilor capirotelor ).
-
operă unică, prn fapwl că ea constituie prima traducere integrală ripăritä a Noului Raţiunea dominanta a traducătorilor fiind capirală, cste cxprimara în Predoslovia
Tetamenr în româneşrc. cu influenţe hinefictoare aupra isrorwi uitenoare a Bíhtilei n către cititorj: “Mai vártos de t()ate (a) pre aceasta ne-am siHt sá tinenl întclesu] I)uhu]ui
lirnha noasrrä. Rciuim ín inrczä cele mai irnnorranre ohsenati, dAtorare łui Gr. I \Lircu Síant, cä(ci) Scriptura fără de) ine1es esrc ca şi trupul fárä sułlet".
cu privirc ia ‘\a]oarca isagogicä i hihtică teuiogicä a celor 24 de Predosto\ii:
-
N.T. 1648 constiwie o operä ortodoxă româncască dc mare prestigiu rcologic şi
-
- supuşi soliciráritor politice ottcíalc, româiiii oprtodocsi din Transilvania au rezistat istoric literar, fiind rotodata superioară tuturur traducerilor dc textc biblice rcalizate până
prozclinsniutui caJvii, recwioscând că Biblia esre izvor a1 credinţei orrodoxć răsäritcne. pe arunci. Cercul dc căťturari pattonat de vlădica de la Alba Iulia dă prima expresie geniului
care o împärtăşeau hi unaniniirate, dar fara a renuna i la Sfánra Traditic. Ei au acceptat ŕiiologic care st ‘a pťelungi ap()i prin Scoala Ardeleanä. cronicari, D. Cantemir, %tolnicul
oterra princip[or ca[vini de a le întesni lipárirea Sfinrei Scripwri in vcrsiune rornaneascä. C. Canracuzino, cărturarii latinişti din sec. aI XIX-tea.
dar au transformar-o n nstnmicnt de afttrnare a unitätii poporului rornân şi a necesităţii Traducerea N.T în română şi publicarea aceslei traduceri la AJha Iulia (in 1648) a
dc desăvârşire a unitării limbii române. rezolvat una din saťcinile programului cărturaritor noştri de la inl;tOCUl sec. al XVU" (
N.T. 1648 prezinta o certă ínsemnătare teologică, în plan îfltrcit: editorial, Cândea, 1998) I)e reţinut, urniătoareie elcmentc semnifkativc: rcalizarea rraduccrii şi
introducrivisagogic. ncotestamentar i exegctic. editarea tcxtului N.T (în perioada 1647[1646? ] -20 ianuarie 1648) în condiţiile cxistenţei
a) Irnportanta editoria1: premieră editorială in culrura român şi in lireratura unei puternice ofensive a caivinismului în Traîisilvania (concretizatä prin excrcitaťea sub-
idigioasă nationalá imprimată a intreguiuí text al Noului Testarnent. Ţiimta gťaftca a însăşi patronajul autorităţii princiare a lui Gb. Rákóczi I-, a activitătii de pwzelitisrn
imprirnării texruui i a ornamentaţici riizate n paginaţia cdiici NT 1648. dreprătec confesional calvin mediată de ieJosul superintcndent Stefan Karona Gekji şi urrnrc a
caractedzarea accsrcia ca o tucraťe dc rnarcá elaborata de una din tipografiilc româncri conscctnrek)r oneroase. fjreşti ce decurgeau din spiriwl şi Utcrd Dccrerului princiaľ din 10
di1i sec ai XVII-tca. Cuiegerea texrului cu oghnda 12 x 23 crn, dispuneiea tcxwlui pe ocrombrie 1643. privind recunopaşrerea mirropolimtui orrodox de Alba Iulia şi a Diploniei
CoioaflC spaticrea de 1 cm láme penrru rexrul cu refcrinck marginale la locuri paralele şi
princiare din anul 1647, pciirni Biserica Románcască Orrodoxă din Ardeal. implicit pcntni
o coloaná uttirna. mai largă pentru glose caractcrelc ipograficc chiritice urilizarc ce reralizarca unei acţiuni culwra]-editoriale dc cärti de s1ujb. constituie orealizare deosehiră
CC se datoreazá merirului nernijlocit ai mitropolirului Siinion refan, care a reuşit printr-o
corespimd literelor de ipr corp 12 cicew) penrni rextul noute%tamental şi corp 1 ()
garamond) şi cot-p 8 (pctiz) pentru titlurile capirotelur şi b indicatii dc amaimnt diri formulä dc conipromis uzitară in epocă: purierea subjaşa-zisul7 parronaj pľincidr. al
coloancle latcrale; riparul negru pentni frotitispicii florale si ripar roşu penrru iterek iniçiale cuvânrului dcdicatoriu şi al rtdării sternei princiare să elaboreze i să dea în tipar o carre
-
(rnajusculc) ale fiecărei cărçi sc daroreaz şi priceperii tipografilor şi gravoritor: Rusu din indamcntată pentru înrreaga acrivitate de slujhä, texrul vereroresramentar.
Sjbjeţ şi Mihai Zugrav, identificaţi destul dc rccent, In acest contexr arnintini pe tui
‚
Faprul că acest Iucru esre un succes, o dovedeşre că la cditarea texrului Psaltirii în
caligraf Siluan Rusul, care scrie un Tetraevangheiiar din porunca egunicnului Ieremia de 1651, mirropolitul ortodox Siniion Şrefaii a fosr obligat să accepte să fie secondat şi surclasat
la m-rea Dealu. Íntre cei doi Rtisul, Siluan şi cel din Sihiel, nu ştim încă dacă avem de a în expunerea Cuvánwlui cătrc autoritatea princiară. de cărre tcologul calvin, idenrificat în
facc cu doua personaje sau cu un şi aceeaşi persoană. persoana superinrendentului Gheorghe Csulay, predicatorul curţii princiare, care, cu
b)Iinportanţa isagogică: ediçia N.Ľ 1648 reprezinră o hicrare cokcri\ă, de
-
• cerrirudine. sesizase tendinta (ie autonomie şi “ncascultare" a ierarjiului ortodox faţ de
cnlaborare. clar exprirnată (‘Aceasra inc vuim sá şri câ noi, ín acest ‘1stamefl arn pus primarul calvin existenr in conjuncrura istorică íri Transilvania.
suma (rezumatul) la toate capetele (capitoielc) şi in surna sint stihuri.."), dernonsrând La sfrşitu1 anului 1647 (vezi ediţia N.T. e ftnalizatä ín ian 1648), mirropolirul
crudiţa reologica a cotectivului dc rraducätori, ce rnărtuńsesc o räspundere cánuräreascá ortodox S. Stefan a dorit şi a îndeplinit un deziderat al biscricii şi culturii românc: o cdiţie
pntru procdeele nictodice uzitate, dc posibi1iarca ínregisnării d crori, accepnd noutcstamcntară inregrală în lirnba română, anticipánd pe cea a intcgraJei Bibliei care va fi
controlu[ i cdtica celor compentt, dc aşezare in ogliida paginii a rexruiti PrcotovjIor realizată printr-o operá de colaborarc intelecnială în tirnp până la 1688.
1 70 171
E1 va reuşi să sc sustragă patronajului confesionat calvin şi “supravegherii" asupra gloselor din Nout Testament de la Bătgrad, în ‘Analele Universirăţi din
superiiitendcnwlui calviri, care avea sä-i aplice rigoarea ceflZUlii, cu ocazia următoarci Timişoara", seria Ştiinte fHotogice, 11, 1964. p. 21-34; G.E Tepelea, «Nout Testatnent
apariţii editoriale, Psaltirea btgrădeanä, 1651. din Bälgrad», 1648. Izvoarete şi glosete marginale. Senuii6caţla lor pentru kxicografk
MinopoUrul S. Ştefan a oferit. aidoma omoluzului său mo)dovean Varlaam. un ait j i limbá titerară. n: Gahriel Ţepclea. Studii de istorie si limbă literará, Eđ. Miiierva,
đar limbii si nearnului romanesc'. Bucuresti. 1970. p. 1-75; G. Isrrate, Un monument important ín itoria limbii románe:
N.T. 1648. priu citatea traducerii saie a jucat un r()l de prim urdm in intrirea
-
Noul Te.stament de la Bäigrad (1648), ín MMS, an XIXiII, nr. 9 12, p. 749-775
-
unităţii limbii i a culrurii noastre, contribuind i-a imptmerea uuci noirne. indeosehi texicalc, j Mihai Ptáticá. NouJ Tťstament de la Bă1grad şi personalitatea mitropolitulni Simion
supradialectate. Documcnt de mare pret, in special pentru tezck cuprinse în Predolovia .Ştefan, ín GB, XXXII (1973), nr. 11-12, p. 1349-1358; Petru Bogdan. Consideraţii
cätre cititori, pnn aparawl cxpIicatt\ prii stitui cumpánit. didacuc. uneon nenos. clipic generaie asupra Noului Testament de la Bälgrad (1648) al mitropolitului Simeon
aitcori, íntâ1ni in numewase pagiiii originale, ca şi prin adoptarca unui sistem de niawr Ştefan, í MB. XXIII 1973), nr. 10-12. p. 636-M7; Episcop Dr. Antonie Plmđcal,
speciată ş in generai. prm vaioarea traducerii. Noul Testament din 1 648 rămânc un Clerici ortodocşi, cttori de limbă şi culturá româneascä, Ed. Insiuruiui hihlic dc
monurnenr de seamă al imbii rurnáne, o ogtwd a stadiului atins de hmba lterar ornan. misiuneortodox. Bucurcşri, 1977. p. 23-24; Gabric! Tepc[ca. Conibua Noului Tcsta-
la jumtatea veacului al XVJJ-Jea (teza lingvistuluí FL. Dirnitrescu). ment de ta Bálgrad (1648) la dezvokarea Hn'hii românetitenre, în 1ndrunowJ
Jstoria literaturii ro oiie ii atťibuie mitropolitului S. Şte.frn alre două idei ĺ.indamcnra1e pastoraJ", 111, Episcopia Ortodoxă rornánă c i \1h Ju]ia, Alba Iulia, 1979, p. 134-1 38;
nciusc in textul ediţiei Noului Testament 1648: unitatea poporului român şi neccsítarca
- l)ragoş Morärescu, Xüografi necunoscuţi Mihai Zugravu, în “Rih]ioteca', 1-2, 1985,
unei lirnbi unitare pentru toţi locuitorii acestui neam, iudiťeťent undc ar locui (vezi G. j p. 54; Noul Testarnent (1648). reedit\re,, Ed. Arhiepiscopei Ortodoxe Romiie a
Ţcpelea, Noul Testarnent de la BMgrad, 1648. Contribuţia sa la dezvoltarea limbii Albei Iulii, Sibiu, 1998; D.H. Mazilu, Recitind literatura romuă vehc, partea I, Prh'irc
române Jiterarc, n: Momente diu evoluţia Hmbii romne iiterare, Bucureşti 1973, p. generală, Ed. Universitátii Bucureşti, 1994, p. 187-189, A. Andreecu, Arta cărţii, p. 52,
34-40). 67-68, 72-75; Eva Márza, Tipografh de la A. Inlia, p. 34-44 (Swdii sintetice şi
Ediţie ştiinţi6că (teologică, istoťică, filologicä) NOUL TESTAMENT (1648)
pertinente)
Tipărit pcntru priina dată în lirnha românä la 1648 de cätre Simion Ştefan, mitropohwł
iřansiIvaniei. Recditat după 350 de ani cu biiecuvânrarea I.PS. ANDREI, arhiepiscopul 55-56 - I, IV TRIOD PENTICOSTAR slavonesc, Târgovite, 1649.
-
t\iba luliei, edirura Arhiepiscopiei Otodoxe Românc Alba ILihci, Sibiu 1998, 857 p. BRV i 55, p, 171 175; 56, p. 175; IV p. 200-201
- -
Cuprins: IPS ANDREfArhiepscopaJAibaIuiiei,Cuvintînaintep. 7-12); ľr Prefaţa, cc constituic uri escu “mic, dar ckns, rcga de reflecţie ŕilosĺic' (D.H.
Prof dr. Nico!ae Neaia, Temeiuri pentru preţuirea Nouţui Ttstament (p. 21-30 Acad. \a'.i1u căreia exegcw[ culturotog V Cándea i-a propus i ) titrare oprtm t “[)cspre•
Virgil Cándea. Noul Testament n limba românâ ca act de spirituaiitate şi cultur p. gencrozintc'apartine induhirahjl. cruixaruuj rnuntca' Udrise áswrcl. Tp grafu si
31-46); Pi Prof đr Mircca Păcurariu Mitropolitul Simion Stefan, slujitor al bisericii xiiograńii foü de ritlu, il remei Ţării Románesti şi ai frontispiciiior din ctprin!i crĘ
şi aJ poporuiui român (p. 47-57;; Pr. Prof. dr. Grigorie T Marci. Valoarea isagogică şi este identificat in persoana “arhirnandrirului IoaiÝ' (vczJ Cu\ânwt tipo-afu1u d': rşiru
biblico-teologică a celor 24 de Predo.sĺovti (p. 58-66); Prot dr. Fkrica Dimirrcscu, cării", “editorui" Liturghierului, Deaiu, 1646 c:nna i c m.i arihuic xiiograu-ilc di
Importanţa lingvistica a Nouiui Testament din 1648 p. 67-8ó; Dr Eva Márza, Dr. Praviţa de ta (kora i a cckr din Antologhionui .slavon, CámpuKin. 1643 (vez ipurc'.a
iacot Mârza. Atba lulia, important centrutipogratic româresc, ĺocul apariţiei Nouĺui i)ragos ‘iorärescu, ja care nu subscrięm in intreime. intnjcât c,niderăm că rrru
Testmient din 1648 (p. 87-93) Dalita-Lucia Anmă. Nota asupra ediţiei p, 103 rus ioafl Kunotovjcj -u cstc idendc ca persoană cu arhirnandriuI Ioan. i c iťcin.
ÜS; Foaic de ri:u (p. 106-108); [Predoslovii:1 Predostovie ctr Märiia Sa Craiul aribuirea patemirájj arhirnandrimlui Ioaii fiod prohahiL' Drago Morcscu, iti 1 984,
.
Ardeahilui (p. 109-lU; Prcdoslovie cătrá cetitori (p. 113-H4); Texre: Noul Testa- mai propunc r iporez. cc o excludc pe cea din 198 :: arrbu parernitarea rca1irii
ment şi Predosloviik (de la Evangbelia lui Svănt Mattei la Predosloviia łui O%Teai -
grařce a foii dc tirlu tipografLllui gravor Proca Stancio\'ci, idcntificat ín ik)gra\'ur, ín
Greşelile (p. 115-597). Transliterare de Iieana Zamfirescu, rezut de DalHa Lucia Arama iiśa Sf. Teofil, in petalele florii de la stânga a dťeapta in literele chirilice “C.TM.O.'7 :
si Stcla Nicolau; Transliwiarea rrirniterilor rnarginak (p. 59$-6J 5) de arhirn. V Micle; St<anc>io<vjcj>. Nu acrcdităm această iporeză. (D.R.)
LD. Aramä, Glosar (p. 616-630); Versitmile lingvistice n engleză, francezä, germaná Bihl: V Cândea, L'hiimanisme d'Udrişte Násture et l'agonie des lettres s1a%l1ncs
aie Cuvntu1ui înainte (p. 631-648); şi rezurnatcle smdiilur referitoare ]a textuł N. is en Valachie, în RESEE, V1, 1966, p. 239-287 Idem, studiut citat, n Raţiunea
tarnent (p. 650-673); Planşe facsimile la textul original (p. 673-853). dominantă, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979, p. 33-77; Dragos Morărescu, Un xilograf
Bibł: GE Tepelea, Contribuţii la studierea limbii şi Literaturii vechi, Sinonirnul necunoscut al lui Matei Basarab: arhimandritul Ioan, în ‘Arta", XXVIII, 9, I 98
p.
în Vechiuţ Testainent de la BMgrad (1648), în BOR, iulie-auust, 1962, p. 742-753; 3-4; Idcm, Xi]ograf necunoscuţi: Proca Stanciovici, n: CR, an V (XXXVII>, nr. ‘
idern, Câteva precizări în legăturá cu izvoarele şi glosde Noului Tstament de la 1984, 37; DH. Mazilu, Recitind literatuxa..., I, p. 171-172.
.
Bă1grad (1648), în LR, nť. 3, 1963, p. 274-284; Idem, Predostoviik Noutui Testa-
íiĺetit de la Bălgrad (1648), in LR nr. 2, 1964, p. 149• 156; Ioan Hicscu, Contrihuţii
72
—
Traducătorut textuhji Tainetor sacramentalc esrc Daniil Andrean Panoneanul. Prefaţa 1648.
apartine mitropoHwlui Stefan. Ornamenticâ: R.ealizatoru[ tehnic al cadrclor xilograťiatc din I.L. 1652 ctc-
Ornamentică: Fronrispiciul foii de tirln in srii baroc este preluat din Pravila. Govora,
-
tipugrahil-gravor Petru Tişevici Teodor, un exccle:t deenator. Srcma, ca descn. oatribuim
1640 (vezi rnodel ucrainearv. Ceaslov, Kieç 1625). mitropotiwlui Ştefan. un cxcetent caliraf miniaturi5t de ia rn-rc. Bistrita-\]cca í'.cz
GravurL: Taina botezului, sernnată cu iniçiakle “T.T" ( = Theodor Ttşevici) şi datiă SlujebnicuJ mizropoiwiui Stcfan).
“1 65 1"; Ungcrea cu ulei, Soborul Maicii Đomnakú, Inălçarea Doniiiului Jisus; letrinc CcIc patru cadre xilogratare ale poii fii de tidu (model uc ţean din sec XVIJ) şi
(Ci) cu motiv ťantastic un zgripţor.
-
gravurile Lhn t:extul I.L, apaiiin ui Petru Teodoť (Ti.evíci): Judecătorui cel drept (senmaa
Bibl: N.A. Ursu, Un cărturar puţhi cunoscut de la începutul sec. al XWI-lea, şi datară: “Petru Teodor, 7159 (“1651"); frontispiciul cadru §tomorf: Iisus Hristos şi
Daniil Andrean Panoneanul, în: “Cronica", XVI, 43 (821), 23 ocr. 1981, p. 58; A. Sf. Pavel ş Petru (p. l); frontispiciu şi c()neţ (p. 171); planşa Impärçirea rudeniei (p.
Andreescu, Arta cărţii, p. 37. 43, 44. 75. 172); fronrispiciu titomorfla textul Nomocanonul cu Dumnezeu (p. 425); Canoanele
Apostoliior Perru şi Pavel (p. 429); Primul Snbor de la Nicheea p.447); A1 doi]ea
Sobor de la Ţarigrad (p. 505); A1 treilea de la Efes (p. 5] 1 : A1 patrulea Sobor
60 I. PSAIĎTIRE, Bälgrad, 651
de a Halchedon p. 516); A1 cincilea Sohc! de a Ţarigrad p. 589 A1 şaseka Sobor
-
Modet posihil: Biblie, Hanoviac, 1602. de la Trulia (p 604) A1 Şaptetea Sobor de L Nicheea ĺp. 6S8; pí;': Tabelá pentru
Traducător posibil: ierornonahul Silvestru (+I646) sau un grup de cărruťałi. cicluJ pascal (p647); Młsilie ccl Mare (p p(ana cu siboh' .
73.
a d()ua, Predosłovie, aparçine rnirropolituiui StLn. fiind adrcsatá
Tipograha princiară a rcalizat aceasră carrc, sub parwnajul de lucrări: Simon Stefau; Prefaa
npogratu: teologi cahini din ColegiBethienian (teza T Cipariu). Psakirea coiitine două treasflntitor arliepiscopi, mitropoliti. iuhiori1or de Duinnczcu upicopi, egurnenijor şi
Predoslovii (nesernnate), Cätre Principe (vezi anrologii cu cea din N.T 1648) şi aka wwrnr pririiJor duhovniceri şi protopop", in care autor rnen )flcaz ckmcnw privnd
Cárre cititori, avánd autori posihili pe teologul calvin Ghe()rghe Csutw istoricul intocmirii Pravilei şi indicând surscle docurncntare: 11refaa Sintagmei lui Matci
ľ{ârria utitizată, sub comandă specială, provine din moara de Ia Lancrărn, având Blastares privitoare Ia prohtemele canonice şi juridice), învăţătuťi. epsto1c “întrebäri şi
filigranul: Sterna Pťincipatutui Transilvaniei în timpul principelui Gh. Ríkóczi I. răspunsurí" ale unor bărbaţi sfwţi; Pravila îinpărătească din Iaşi, 1646; Pra"ile hizantitie:
Ornamentică (preluară din N. Testament, Bălgrad, 1648): gravura Sf. Treime; un arhierească a lui Gheorghe Caridi de la Trikis (îngrijită d kir Atexie Rodinu)
Judecata
Mitropolitului Stefan îi revine meritul de a fi avut iniţiativa şi dea fi aigurar supravegherea
&onrispiciu; letrine: FI (I) înger în picoare; K KC) cu rnotiv zoomorf (cap de hou).
Bibl: G. Nüshcher, Istoricul morii de hrtie de ta Lancrăm, în ‘Apulurn", XIV p. itnprimării prailei, sub patronau1 autorităţii cenrrale a domnu]ui trii Matei Basarab V
68Ď-687; &fia Srirhan, Restaurarea ţmei Psaltiri tipárită la Bălgrad in ajiut 1651 şi Arnândouă utoritáti1c n stt, laică (donina) şi hisericeascá (rnitropolia), în condo
identificarea rnărcii de hârtie, în RM, S.X. 1. 1995. p. 23-25; A. Andrccasi. Arta minium, au in7estrat tara cu o Jcgiuire cre să ťpundă deopotriv SiWi CC1C7i3tiCC Şi
cärţii, p. 74; Rostul traducerii şi tipărimrü “Psaltirii de la Bălgrad" in celei laţce. Mitropoiitul 5tcfrn \orbeşte de I.L. 1652 ca o oper personată, RGduiala
-
contextul secolului al XVH-ka. Jmportanţa acesmi act religios, cultural şi politic. noasră"; accst fpt subtiniind roluI deţinut in frrnuIa de exercitare a puterii in stat, iänd
Circuiaţia cárţii, ín RdI, 111, 1992, 5-6. p.61l-627. Eva Márza. Tipografa de la A. Iutia, domnului çîr privi1egiu de prornutgarc a legiuirii. Prezcnta semei cclcziastice L'C () cgiir
p. 46-49 (cu bibIiografa problernei). a ţárii atesră aceasrá realitate, privind roluI detinut de rnitropoii ii acea perioad istorica.
I.L. 1652 cste a1cwiră din două pârţi distincie (vezi sintagma iruri or din canc: L ()
61 I, 1V INDREPTAREA LEGII, Târgovişre, 1652.
- legiuire: Judecata arhierească si ímpărătească de toate vintle preotcşti şi împărăteşti
BRV I 61, p. 190-203; IV, P 201 (ce cuprinde 417 glave/(=capitole) şi cu subdivizionare în zaceaIc/(=paragrafe) IJ.
Autori-redactori: Legiuirea propriu zisă este precedată de Prefaţa (Scrisoarea) al pravilelor înipărăteşti. Pravila sf. Apostoli a cele 7 Săboare şi
Catastihul al doilea
traducărorului-redactor, monahul Daniil Andrean «Panoneanulj = Transitvăneanul/», toate cele nameastnice (ce cuprinde 1 03 glave). (vezi discuţie perrinentă în Indreptarea
adresată mitropohwlui Ştefan a] Ungrovlahici, în care sc precizează că a colaborat cu alţi legii, ediţie critică, 1962, p. 12i6).
doi profesori de ła Şcoala greacă din Târgovişte, “dascălii desávârşiţi" ieromonahul Ignatie ľrima parte a I.L. 1652 o consrituie un mélange de norme penale, agrare chiar
-
Perriis şi Pantetiinon (Paisie) Ligaridis. Principalu] traducâtor şi redactor al textelor inctuçe civile, prťcepte ale Părinçilor isericii şi reguli de organizare religioasä, aiärnri de cáteva
n I.L. 1652 a fost Dauii1 Andrean.
- k)rmule de a&ninisrraie, necesare practicii cancetarici bisericeşri. Inctuderea în texut
Patronajut irnprimării a fost aśigurat de rnirropoHwt tefaii. Tipărirta propriu-zisă tipăriwrii juridice a formularului epistolar, foarte util in epocä, primul in limba rornriă,
fost realizată de tipograful-gravor Petrti Tcodor, care, din anul 1651, a semuar reaşire care regleniciteaza rnodclete literare de corespondcnră dintrc clerici i evidenian forrnulcte
portretc religioase şi istorice (figuri de sfmti, crturari, mari arhierei i irnpărati hizantini ctre iaici (boieri şi oameni de rând). Priiitre tcxtcţe primei părţi a LL. sc afLă i o crudira
- Consrantin cel Mare. Jusrinian) şi rnicsn-ite cadre privnd Sinoadelc ecurnenice. precum epuere ł5toťLC privind cele 7 concilii ecumenice din cadrul Irnperiului Bizaniii.
şi o stemá arhicreascä cu conçnui sirnbolic. Irnpłicarca direaä a lui Daniil Anducan, f()st
1 74 ;j
—.
Partea a doua a I.L. este alcătuita dintr-un Nomocanon propriu-zis, conţinând exrrase V Barbu, Prima traducere a unor fragmente din Hipocrate în limba română.
din Canoane ale Apostolilor, ale Conciliilor ecurnenice şi ale Părintilor Bisericii, Îndreptarea Legii (1652) şi izvoarele ei greceşti, în ŁR, XLII, 3, 1993, p. 128-133; A,
terminându-se cu sfaturi pentru slujbele religioase. Interesante din punct de vedeťe a Andrcescu, Arta cărţii, p. 45-46, 72.
prevederilor Ior sunt aiticolele ce privesc proprietatea (încălcăriIe de hotare), furnil, sodornia,
falsifîcarea banilor, incendierea conacelor, diatele, înzestrarea fetelor, comportarea 62 I, IV. ENGHENIASMOS OBNOVLENIE sau TÂRNOSANIE,
- -
“muierilor" şi a bărbaçilor, precum şi pcdeapsa celor “ce vor sudui pre mai marii lor", Târgovişre, 1652.
fapt ce explică în epocă lipsa paniflerului politic din vechea literatura satirică rornână. BRV I 62, p 204206; IV, p. 201.
Izvoare utiUzate: nefiind o opcră originală I.L. 1652 a utilizat o serie de izvoare Traducătoruţ textului este Daniil Andrean Panoneanul. Autorul Prefeţei:
juridice bizantine şi autohtone: Sintagma lui Matei Blastares (Vlastares), Nomos mirropolitul Ştefan.
Georgikos (Leges colonariae, codice bizantin legat de Ecloga isauriană); Prosper Ornanientică: Frontispiciul din foaia de titlu, pťeluat după tipáriturile: Pravi1ă,
Farinaccius, Praxis et theoricae criminalis; Nomocanonul lui Emanueł Malaxos (datare Govora, ]640; Mystirio, Târgovişte, 1651 (model ucrainean: Ceaslov, Kie 1625).
1651-1562) sau manuscrisul din 1600 al Nomocanonului lui Porlirios, mitropolitul Pe verso foij de titlu, o xilogravurä originală Semnul Sfmţilor mitropoliţi ai Ţärii
Niceei; Nomocanonul (comcntarii al Sinopsei lui Ştcfan Efcseanul) nomofilaxutui Alexis Ungrovlahiei, semnară cu inirială de rncşterul “Th. (e()dor Tişevici)".
Aristin din Rh()dos; Răspunsurile lui Anastase al Anriohiei; Carte româneasca de Bibl: N.A. Ursu, Un cărturar puţin cunoscut de la mijlocul sec. al XVH-lea:
înváçătură, Iaşi 1646. Dantil Andrean Panoneanul, în “Cronica", VI, 43 (821), 23 oct. 1981, p. 5, 8; A.
In general, rraducătorul Daiiiit Andrean a organizat materialul,având modeł kgiuirca Andreescu, Arta cărţü, p. 37, 44.
rnoldoveneasca din 1646 a biv 1ogofatu1ui Eustratie.
Aplicarea codului: 1.Ł. 1652 a constituit o importantă Iegiuirc în vechiul drept 63 L DIPLOME DATE ĐE PRINCIPII TRANSILVKNIEI PREOŢILOR
-
românesc scris, până în scc. aI xvIII, beneficiind de numeroase c6pii manuscrise ce ROMÂNI..., Bälgrad, [1653 1659 -
Relaţia din BRV I 63, p. 206-207, Veress, BRV I 171, p. 85, care menţionează un
dovedeştc insuŕicienţa tirajului ripăriturii solicitate ca instrument juridic şi în Transilvania. - -
Tnduceri (în manucris): în latină, din anul 1722, datorată lui Peau Dobťa, dircctorut opuscul-. privind: Diplomele princiare de privilegiu reconfirmate şi tipărite în româneşte
.
Alba Iulia, 1653 rnartie; Tipografiile princiară şi mitropolitană, două tiraje posibile: text
Yol in-4°, 451 p. text româno-latin (ín Iiterarura juridică: “Ediţia Blaremberg"); 2. tarin şi român (chirilice).
Indreptarea legü, în: Coflecţiune de legiuirile României vechi şi noui, cdiçia Ioan M.
Notá: La solicitarca expresă a mitropolirului ortodox Simion Ştefan de la Ałha Iulia,
Bujoreanu, vol. 111, Bucuťeşri 1885, p. 134-471 (“Ediţia Bujorearnf'); 3, S.G.
preocupat pentru realizarea unui program complex de culturalizarc şi de consoiidare a
Longinescu, Legi vechi româneşti şi izvoarele lor, Bucureşti, 1 9 1 2; 4. Indreptarea statututui juridic şi social al clenilui român ortodox din Transilvaiiia, pťincipele Gh. Rákoczy
Legii. Le code valaque de 1652, de C.A. Spulher, Bucureşti, 1938, ediçie cririca în II reconfirniä conţinutul seriei de Scrisoti de privilegiu acordate între anii 1595- 1 653 de
lirnha frarceză, (nefinalizată, dar care atestă o discuţie ştiinţifica bine argumentară); 5.
principii S. Báthory (A. Iulia, 4 iunie 1595, pentru mitropolitul Ioan de Prislop), Gabriel
Indreptarea Legü. 1652. Qlccţia ‘Adunarea izvoarelor vcchiuluí drept românesc scris". Bárhorv (A. Iulia, 9 iunie 1609, pentru pťeoçime), Gabriet Berhien (A. Iulia, 25 iunie
Ediţie întocmita de Colectivul de drepr vcchi rornânesc, condus de acad. Andrei Rădulescu, 1614, privilegiu de reconfirmare a celor două antcrioare), de Gheorghe Rákoczy I (A.
Bucureti Editura Academiei RPR, 1962, 1013 p. Iulia, 9 aprilie 1638, pentru mitropolirul Ghenadic al II-lea, de rec()nfirmare a privitegiilor
Bibl: Îndreptarea legü, 1652. Ediţie criticăAndrei Rădu1escu Bucureşti, Ed. Acad. anterioare, la care se adaugă şi clauza de rcspectare a unor condiţii de ascultare a clerului
RPR, 1962 (vezi hibliograftc); Dan Simonescu, Recenzie la «Indreptarea Legii», ortodox façă de superintendentul calvin din Ardeal), cărora le transcrie texwl şi lc întärcştc
Târgovişte, 1652, în: “Bibliotcca", 3, 1978, p. 36-37; N.A. Ursu, Un cărturar puţin la rândul său prin privilcgiul princiar din A. Iulia, 8 martie 1653. Diploma princiarä a fosr
cunoscut de la mijlocul secolu1ui ał XVII1ea: Daniil Andrean Panoneanul, în emisă în dublă versiune lingvisrică: Iatină şi română (chirilică); celc două tiraje 6ind
“Cronica", XVI, 43 (821), 23 oct. 1981, p. 5, 8; Violeta Barbu, Astipra iivoarelor imprimatc, probabiI, în ripografia firinciară şi mitropolitană.
«Indreptării Legii», (Târgovişte, 1652), I, în SCL, an XLI, 1990, nr. 2, p. 135 144; 11, În Diplonia princiară imprimată la 8 martie 1653 se preciza cä erau întărire toate
în nr. 3, p. 269-278; 111, în nr. 5-6, p. 475-481; Gheorghe Brätescu, Despre textele “cărţile craiIor rnai dinaintea noastră..." şi că «toare carele sunt cuprinse întru dânsele, ftră
hipocratice din Pravila lui Matei Basarab, în: “Viata medicală", XIV, 1967, ni 4, p. 76; dę vreo micşorare şi fărä de adaosătură, neştiarse, nestiricate, nice într-o parte pťepuse...
1 76 1 77
vlâdicái Simion Stephan şi tururor popitor carii-s în Ardeal şi ruturoťa cat-ii vor fi după ei, Moldovei"; Iacob Mârza, Eva Mârza, Alba iulia important centru tipograflc rornnesc.
-
Actualrnente nu sunt idcntificate exernplarele din tirajck cditoriale ale Diplornei Ortodoxe Rornâne a Alba Iulii, Sibiu, 1998, p. 90; Eva Mârza, Tipogra6a de la A. Iulia,
princiat'e din 8 martie 1653. p.5 1-53 (discuţie sintetică cu bibliogťafîa actualizată a problemei).
Certirudinea existenţei ei reale se fundamentează pe relaţiile dovediroarť ale lui
Gheorghe Şincaí (care a transcris şi publicat varianta rornână a textelor scnsonlor de 26 IV. Spătanil Nicolae MiIescu, ENCHIRIDION, Paris, 1669, latină
-
seu Valachi cum summaria collectio ex diversis authoribus facta a Gheorghe Şinkai Completărn relaçia bibliograficá pritnară cu noi etemente în context bihliotogic.
de eadem secundum ordinem chronoiogicum, tomus 111, BIaj, Post 1 780 (BAR, Filiaia Łucrarea ENCHIRIDION sive STELLA ORIENTALIS OCCIDENTALI
Cluj-Napoca, Msse, Fond Blaj, Ms. rom. 463, f. 27O274t), le-a reprodus în “Cronica" sa SPLENDENS a fosr scrisă în dublă redacţie lingvisticä, latină şi greacă, de polihistorul
(v. Gh. Şincai, Opere, I, Hroiűca românilor, tom 11, Bucureşti, 1969, p. 348; Sarnuil Nicolae Spatarus (“Spadarios Moldovolacc()ne"; primul traducător român al textului
Micu) în Istoria bisericească a Episcopiei româneşti din Ardea], BAR, Filiała CIuj- veterotestarnentar), în februarie 1667, la Stockholm, la solicitarea marchizului Simi()n
Napoca, Msse, Fond BIaj, Ms, rorn. 439, f 59r 103v). Se acreditează ideea că unicul
-
exemplar aI tipăriturii româneşti a aparţinut lui Timotei Cipariu (vezi în Acte şi tagmente, inediului clerical catolic, care a apreciat personalitatea culturală i valoaťea teologutui ortodox
Blaj, 1855, p. 192-193 şi 194-197), dar a cunoscut destinul vin-eg, prin dispariţia hibliotecii capabil să redacteze o dizcrtaçie axară pe un subiect teoI()gic aflat în dezbatere poemică
acesruia în tirnpul anilor 1 848-1849. In accst contcxt trcbuie menţionată şi cdiçia culegerii inteťconfesională Îfl epocă, în speçă între catolicii d()ctrinari jansenişti).
de lcgi dintre anii 1 540- 1 65 3; Approbatae Constitutiones Regni Transilvaniae...., Enchiridion repťezintă un mic tratat tcologic privind discuţie asupra Euharistiei,
Oradea, 1653, în redacţie latină, care, în divizimiea Pars I, Titlus 8, 9, există refcrintc la fiind prima intervenţie te()togicä a unui român într-o problernă teologică de dezhaterc în
dreptul bisericcsc transilvänean, fapr care înfăţişează liniile prozetitisrnului calvin diii acea plan european.
perioadä istorică prin codifîcarca laică şi religioasă. Lucrarea, în sumarul căťeia a apărut, a constituit ea însăşi un evenirncnt cukural
Bibl: Aurel Räduţiu, Actele româneşti tipărite la Alba Iulia în 1653, în RdI, tom tcologic semnificativ, care a consacrat valoarea culturală şi teologică a unui erudit din
28, nr. 6, 1975, p. 889-912 (discuţie pertinentă şi restitutară; transcrierea şi facsirnilul spaţiul cu1tural românesc, care şi-a alărurar scrierea unor emuli teologi catolici francezi.
cctor cinci texte ale 1)iplomclor, după varianta oferită de Gh. Şincai (în Rerum În plan culrural-confesional general, apariţia lucrării teot()gice a înseninat un ele-
Spectatum, în Anexă, p. 902-912); refcrinţe în Liviu Moldovan, Tabla regească din rnent evident de ecurnenism şi de cooperare intelectuală.
Transilvania. 111, în RA, LII, vol. X)(XV1I, 4, 1975, p. 378; Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Faptul că pontifii Clement IX ( 1667-1669) şi Inocenţiu XI (1676-1689) au transmis
Mitropołîtul Simion Ştefan, slujitor al bisericii şi al poponilui român, în ediţia felicitări autorilor editori A, Arnauld şi P Nicole pentru lucrarea doctrinară privind
ştiinţi6că: Noul Testament, 1648, Aba Iulia, 1998, p. 51 Eva Mârza, Tipografa de la
Euharistia (vezi coligatul editorial La perpetuitć de la foi de la ł'Eglise catholique,
A. Iuiia, p49-5O.
Paris, 1669), semnifică, indirect, valoarea cărţii şi, totodată îi rnenţioncază calitatea Iui
Nicolac Spatarus de coautor crnerit, răsplătit deopotrivă.
64 I, IV CATEHISMUL calvinesc, BMgrad (Alba Iulia), 1656
-
Considerărn, de ascmcnca, că neutilizarea variantei greceşti a texrului lui Nicolae
BRV I 64, p. 207; I p. 201-202; Veress, BRU, I 182, p. 92
-
Spatarus de către editori a fost dictată din raţiuni subiectivc, doctrinare, catolice, vizavi de
-
Edíţie modernă ştiínţifică: Nicolae Spătarul Miiescu, Manual sau Steaua Orientului Sisrcrnulcronologic dc a facerca lurnii era hizantină, anut 7181, înscris în íaia de
stráliicind Occidentului. Carte cu multe întrebări foarte de folos pentni mtdte trebi titlu, ne perrnite sa adrnitem asrfel datarea celor doua ediţii în intervalul 1 sepr. 1672 3 l
-
ale credinţei noastre. Ediçie îngrijită, inrroducere, rahel biohibliografic, text srahilit, august 1673.
traducerea textului latin, note şi comenrarii: Traian S. I)iaconescu, Instirutul European, Prima cdiţie a ieşit probabit, ta sfârşittil anului 1672 (lunile noiemhrie-decemhrie),
Iaşi, 1997. 155 p ia p. 16 se noteazä după Dictionnaire de Théologie Catholique, X1, îu intervatul de rnazilire a domnului Gh. Duca Vv) sau în 1673 (tunite ianuarie-martie); a
Paris, C()1 639 editiile citatc ate tratarului teo1ogc)
- doua editíe a apärut, prohahil, in vara anului 1673 (tunile iuiie-august), în perioada
BibL: Papadopoutos, HeH bibl. I 4782, 377; II 5 19, p. 197; Emile Iürdeanu,
-
p. -
apropieni poiitice dinrrc Dosoei şi Ştefan Petriceicu Vv.
Les controverses des Jansénistes et la création de l'imprimerie greque en Moldavie De precizat ca tipărirura cunoaşte două ediţii, cea binecunoscutä autorilor BRV şj a
(1682), în: Etudes de Httérature rouinaine et d'écrits slaves et grecs des Principautés Ediçiei cl.itice din 1974, şi cea existcntă la BCU Bucureşti fostă donaţie a jurisrnlui Ioan
-
roumaines, Leiden, E.J. BriU, 1985, p. 276-285 I. Movilă, colecţionar şi bibliofil, cxernplar unicar salvat datorită bihliofllului di I)oru
Bădäră).
65 I, IV DOSOFTEI, PSALTIREA versuri, Uniev, 1673
în Reluăm discuţia bibliografică (dupá D. Bădără) a ediçiei a H-a a Psaltirii în versuri:
BRV I 65, 209 2151 I 202.
-
p. -
p. - volurn forrnat in-4°, de 6] + 250 í imnerotate cu greşeli (1-16, 18-20, 22, 21,
Tipäritura coligat are forrnat in -4° inic, de [6] f. (inclusiv foaia de titlu) +258 f. + [1 f. 24, 23, 25-27, 26, 29-84, 81, 86-119, ]0, 132, 132-156, 14', 158, 156, 160, 158,
Paginaţia conţine nunieroase erori în numerotarea cu sJove chirilice, ultima filă fiind 162, 160-179; 182, 181, 180; 183-186, i88, 188-246, 47, 248-262, 262-265) + 1f. de
numerorată 165 în loc de 158. sfârşit; Signatură la caiere ; Tipar negru-roşu; pentru text s-ai utitizat caractere de
Tipărirura cuprinde la sfârşit, în slavonä, textul patristic al Imnului Sf. Niceta de trei märirni caractcre chiritice negre; pentru titlu, titlul Dedicaţie, rittul Cuvântului
-
Rernesiana, Te Deuin audainus, adevărată märtuťie a credinţei ortodoxe, inrirulată: către cititor şi tiriul primului psalm caractere chirilice în cerneală roşie.
-
‘Pre tine Dumnezeulc Te Łäudăm... Tc rnărturisim", “stihuri ale celor întru sfinţi părinţilor Tirlul (cu tipar negru şi roşu) estc diferit de cel cunoscut:
nośrri episcopi Arnbrozie ai Mediolanului şi Augustin a] HippQnei". PSALTIREA/Bljennago Prrca i ŢariaJDAVIDA/I)in Greceate în Limha
De niençionat că, în manuscrisul Psaltirii în versuri (BAR, Ms, sl. 466), pregătit Rumăniasţcă pre stihuri TlăcuittäjTrudoljubjem chir Dosothea Mí(tropoliml M()tdovei!
pentru tipar în anul 1 67 1. nu există textul Te Deum laudanius Mitropolitul I)osoftei a V Monastyru Unevskorn'/tipomizdasia v Ieat 3PHA (7] 81) 1673.
ate si a inclus aşadar textui acestci “Märmrisiri" (care cuprinde toate capit()lete principale TirIul este plasat într-un ancadrament chenar-poartă, având in frontispici u, încadrat
ale teologiei Sf. Niceta de Remesiana), în ediţia Psaltirii în versuri, cu puţin tirnp înaínte intr-un arc dc elemente florale, irnagrnea lui Iisus Hristos binecuvântând şi Hancat dc
dc tcrminarea irnprimării acesteia, utilizând manuscrise slavc conţinând traduceri după îngeri. Cele două coloane Iaterale alc chcnaťului au în parrea superioară, la nivelul
rcxte latine ale Iucrării T Deum Iaudamus. Dernn de semna[ar cste şi fapruł că s-a putut frontispiciuiui, după o semiarcadă cu un cap de înger în cenrru, dcspărţire de imaginea
identifica un excmplar tn fondurile BNR, aparçinând autorului care a dispuś să dihrtliosească centrałă a frontispiciului printr-o fioare, cea din dreapta fiind duhlă. Co1oaseIc sunt for-
unele erori de tipar (f. 1 16, r. 43, Ps. 34; f. 87, 237), precum să facă şi adnotări vcrsificate mate din câre parru medalioane, cu figurile evangheliştilor şi a patru sfinçi; coioana din
(f. 49). stânga are, de sus în jos: Ev. Matei, urmat de imaginile a doi sfmţi neidentiflcati şi se
Izvoare şi modele posibile utilizate: terminä cu E Łuca; coloana din dreapta, de sus înjos: Ev. Marcu, alţi doi sfinţi ncidenrifcari
Psaltire slavonă, Polonia, ante 1667J670; Psaltire, text grecesc, variantă şi Ev. Ioan,
veterotestarnentară Vuigata; Jan Kochanowski, Psalteroz Dawidow; Gheorghe Palamed, La baza ancadramentului între Ev. Luca şi Ioan sc af1ă un medalion încadrat de
Psalt[re tradusă şi versificatä în Ib. grcacă äpla (în manuscris)
-
elemente floratc cu scena Cina celor trei îngeri ła stejarul din Mamvri.
Datarea scrierii şi a fina[izării ediţiilor: De mençionat că ediţia I a cărţii preia un tipic ancadrament tipografic al cărçii stavo-
Episcopul de Roman, Dosoftei şi-a încheiat probabil Iucrarea versificatä în anul 1670, ucrainene din cpocă (vczi anaIogii cu ancadramentul foii dc titiu la coloana cu scrniaťcade
munca efecrivä efectuându-sc între anii 1665-1667; a dedicat în anul 1670 rnanucrisuI - ale
tipäriturilor liovene: Octoih, 1644 (tipografMihail Sliozka, gravori: Ilia Anagnostc,
Psaltirü în versuri în româneşte domnitonilui Gheorghe Duca, care într-o scrtsoare datând Gheorghe, WS.LT) şi Triodion, 1664 Vasüe Uşakevici şi Gheorghe ierodiacon)
(gravor
din 26 ianuarie 1670 cătrc ripografia Stavropighiei din Lvo so[icită impťimarca a 400 ąe Unexemptar fră foaie de titlu originală facsirnilată, desenară
cu una cu tuş negru,
Psattiri (vezi ipoteza N. Iorga, la care suhscrie D. Bädără, de asemenca, şi noi), hpt ce nu din prirną/a doua eďiçie află Ia Biblioteca “VA. Urechia" Ga1aţi.
sc
a materializar proiecrnl editoria[ datorită instahilităii social-politicc (criza internă provocată Peverso foiidc tittu, îna-unchenar de elcmente florale, deosebit de cel din ediüa
de räscoala lui Hâncu şi Durac; campania turcă contra Cameniţei, rnazilirea lui Gh. Duca cunoscută se allă stema Moldovei, identica din ediţia descrisă BRV I 65
cu cea în -
Vv; eventuale pretenţii aie oficinei tipograftce). Stcma este flancatä de iniţiale, altă ordine decât
în deja descrisă, astfel:
cea
Prima ediţie a Psaltirii în versuri a ieşit de sub teascul de la Uni într-un tiraj Iw-C/II-B/M-B/F -M.
restrâns, chcltuielile materiale §ind suportate de autorul niitropolit aflat în exil, însoţitor
180 181
Deasupra stemei se află tirlul Stihuri în stema DommnieiJMOLDOVENEŞTI, Centrului mitropoiitan, Craiova, 1974 (extras), p. 6-8; A1 Hançă, Idei i formc Iiterare
iar dedesuhr, versurile rnitropolitului Varlaam pťeluate din lucraťca Şapte taine. Iaşi 1644, pâna la Titu Maiorescu, Bucuťeşti, Ed. Minerva, 1985, p. 138J42; Pcrru Caraman,
care sunt diferite de cele din ediţia descrisă în BRV I 65.
-
Infĺuenţa lui Kochanowski asupra lui Dosoftei şi consideraţii critico—axiologice, Ms,,
Cele două ediçii discutare aici, la o anatiză cornpararisră a textelor propriu-zise şi a 220p. (apud Ion H. Ciubotaru, Moştenirea ştiinţi&ă a prof. Petru Caraman, în Anuarul
ornamenticii (frontispicii, letrine), prezintä dcosebiri, din care preluăm d()ał- parçială de lüigvistică şi istorie lirerară, tom XXVII, laşi, 1982, p. 281; Livia Bacâru, Mitropolitu1
descrierea ftcută de Doru Bädără: în ediţia necrnoscută BRV lipseşte reclama dedeasupra Dosoftei, Trei stihuri pentni Psaltirea în versuri, în “Manuscripwm", VI, 1975, 3 (20)
texrului Slovo k'čitatełju; semnătura tipografului Simeon; frontispiciul [f.4'] este fbrmara p. 34-35; Dan Zarnfirescu, Đosoftei primul poet naţional, în TR, 111. 47, 15 ocr.
-
din trei şiruri diferite de elemente §orate aşezate paralel; pe f. 1 frontispiciul nu este Cina 1 974, p. 1 l ; H. Misterski, Izvoarele Psaltirii în versuri a ltii Dosoftei, în
LLR(jrnanoslavica) XVH, 1 970, p. 255-256; Đ. Bădără, O ediţie necwioscută a Psalthii
cełor trei îngeri la Mamvri, ci Iisus în picioare ţinând tn mâna stângă un steag cu cruce,
iar cu rnna dreaptă hinecuvântând; versurile şi gravura şi irnnul Te Deum, cândaluzic în versuri a lui Dosoftei, in SRdI, t. 41, nr. 3, 1988, p. 275-288.
la un mesaj politic, o plastică exprimare pentru victoria creştrnilor conrra otomantlor în
anul de graţie 1 673; atte diferente fiind de graŕia unor cuvinte. 67 I, IV PILUTIO (PILUZZI), Vito, DOflRJNA CHRISTLM'JA..., Rorna,
-
tratat dc versiftcaţie din titcrarura româiiă". Autorul, Vito (Piluzzi) Pilurio de Vianelo (? 1704), a desťáşurat o îndclungată
-
activitate de misionar conventual în cadniĺ comunirăţilor cat()lice din Moldova (întťe anii
Se afirmă chiar ca traducătorii şi copiştii ardeleni au fost puternic influcntaçi de
conrrnutul Predosl()viei Iui Dosoftei pâna în jurul anului 1800, muzicologul Sabin Drăgoi, 1653-1687), ultima sa treaptă ierarhică tiind cea de vicar aposro!ic penrru Moldova şi
aHând o versiune a Psa1muui 48 (un psalm de pocăinţă) în cornuna Sävârşin. arhicpiscop de Marcianopol, timp în carc reuşeşte să înveçe bine omâneşte, fapt care îi
serveşte sa realizeze o traducere după Catehismul ntocmit de cardinaJui Bellarmino (urilizat
Meritul autorutui lucrärii constä în dcrnonstrarea virtuçilor poericc ale limbii n)rnâne.
ca original), pe care a irnprimat-o (în scurrul interval 1675-1678, când s-a retras la Roma).
Dosoftei este “prirnul mare poet român" i chiar prirnut mare poet din tntreg Răsărirut
Tipărirura, credem, a servit necesirăţilor culturale catolice din Moldova, dat fiind
ortodox care scrie in lirnba naţională" (Dan Zamfirescu) Dintr-o carte hiblică, cea rnai
puçinăratea cărţilor şi a exemplarelor trcbuincioase preoţilor, aşa cum o atestă unul din
populară cum este Psaltirea, urilizând în principa1 ca model, dar nu fidel (ca rnăsura şi
rapoartele sale din 1671, către Congregaţia Fide.
-
ťitm), opera tireramhii renascentist şi baroc polon Jan Kochaiiovwski, Dosoei, mitropolitul
Tipăritura a servit, la rândul său ca model pentru misionarul cat()lic Siivestro Amelio,
Moldovei a reaiizat o operă literarä naçională reprezentativă. Traducătorul şi prelucrătorul/
care a reaUzat, în 1719, o versiunc îmbunătăţită, în manuscris: Katechism krestinesku
tălmăcitorul poet n-a dat o imitaţie servilă uiiui rnodel străin, ci a reuşit prin rnăiesrria sa,
despre limba franciască cu lymba moldaneska, această copie târzie evidençiind
-
şi prin utilizarea genială a poeziei polulare româneşti, “sa irnprime textului biblic un
echivaknţa dintre limha română şi graiul rnoldovenesc, confundar uncori ca o limbă
dinamisrn aI imaginitor care nu exista în originat, actualizând, simaţiile, transformând separată.
traducerea versificaçiei rornâneşti într-o veritabilă opera literară naçională. Bibl: I. Bărbulescu, Curentele literare la români în perioada slavonismului cul
Psa1tirea lui Dosoftei s-a răspândit pe întrcg cuprinsul rornânesc, cunoscând multe • tural, Iaşi, 1928, p. 138; G. Călinescu, Diplomatarium Italicum, 1-11; Frncís PaIl,
copii manuscrise. Diplomatarium Ţtalicum, 1V N. Drăganu, Catehismul manuscris dc la 1719 al lui
De mentionat că, în cuprinsul unor colinde au fost integraţi unii psalmi ai acestei • Silvestru Amelio, copie după cel al lui Vito Pilutio tipărit la 1677, în: “Făt-Frurnos",
cărçi, valoarea ei fiind recunoscuta de literaţi de marcă: Ion Budai-Deleanu, Gheorghe 1 926, p. 34-38; Ovid Densusianu, Manuscrisul românesc aÍ lui Silvestro Arneiio din
Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, Mihai Eminescu, Bogdan P Hasdeu, Tudor Arghezi. De • 1719, îri : “Grai şi sufleť', Bucureşri, 1923, vol, I, fasc. 2, p. 286-311; N. Stoicescu,
consemnat şi faprul istoric că, în vara anuiui 191 7, istoricul şi omul pulitic Nicolae Iorga Unitatea românilor în evul mediu, Bucureşti, 1983, p. 9; D. Găzdaru, Miscellanea
a imprimat pe foi volante Psahnul 136 űin versificaçia dosofteiană, utilizând textul cu un din studiile sale inedite sau rare, Freiburg in Breisgau, 1974; Giuseppe Piccilo, Note
mobihzator scop pentru combatanţii din tranşeele rezistenţei din sudul Moldovei. sulla «Lingue valacha» del Katekismo Kristiensko di Vito Pituzio, în: “Studii şi cercetări
Bibl: Ovid Densusianu, Rvoluţia estetică a limbii române, I. Bucureşti, 1929— lingvistice, XXX, 1, 1979, p. 31-46; Călători străini despre Ţările Române, vol. VI1,
1930, p. 159, Rodica Ciocan, Geneza Psaltirii lui Dosoftei, în “Balcania", VII!2, volum îngrijit de M. Holban, M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru şi Paul Cernovodeanu,
Bucureşri, 1944, p. 428-446, reproducere în volumul “350 de ani de la naşterea lui Edir. Şriinçifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 12-19 (Introducere); p. 66-78 sqq.
Dosoftei, mitropolitul Moldovei". Smdii şi arricole (editate de prof. I.D. Łăudat), Iaşi,
Instirutul PoUrehnic Iaşi, 1975, p. 119-121, Romulus Tudoran, O copie ardeleană a • 68 I, PqJ CHEIA ÎNŢELESULUI, Bucureşti, 1678
-
Psaltirii în versuri a mitropolitului Dosoftei, în: “Buletinul Universitäţii Cluj", Ştiinte BRV I 68, p. 219-222, IV, p. 202.
-
sociale, I, 1-2, 1956, p. 291-296; Dosoftei, Psaitirea în versuri, 1673. Ediţie crirică de Ornamentică:
N.A. Ursu. Cu un cuvânt înainte de IPS. Justin Moisescu, Arhiepiscop al Iaşilor şi Xilogravorul Ioan Bâcov a redat fidel foaia de titlu a tipăriturii ce i-a servit de rnodet:
Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Iasi, 1974, p. XLII; N. Vornicescu-Severineanu, Scrieri Ioanikie Galeatovski, Ključ Razumenja, Lvov, tipograf Mihai1 Sliozka, 30 septernbrie
patristice şi postpatristice n preocupările mitropolitului Dosoftei al Moldovei, Ediwra 1665.
1 82 183
—
Ioan
Ivan Bacov idcnrificat cu Ioanichic (originar din Bacău, norninatizat şi 70 L DOSOFTEI, PSALTIREA DE'NŢĂLES, Iaşi, 1680
-
BibL: Ncstor Vornicescu-Severineauul, Patru xilogravuri din anu 1658- 1659, in Ornanieriticá: Xi1ogrwura chenaru]ui paginii dc tithi: pte 6turi điri miug:.
MO, U-12, 1971, p. 804, 805. ceini. ncadrate in moůvc vcgctaJe (vrcjuri, f]ori şi fiucte). Parrca iďnoar ctrintk in
ccnrru scena uptcí dintre 1)avid şi Goliar. ctî un călăreç i corturi in planui a đ()ilca.
3 CBRV FRANCK, Vdentin, von Franckenstein, HECATOMBE
-
SENTEN- Aumnil gra\uritor e,te disimular sub đcscnu Horii din cnlrnl infcrior ti: IERÜĺ
Ľhat
TIARUM OVIDIANARUM, gcrrnanicae imratarum... Tvpis Cibianis cxecud IA5" ial in í1orca đin coku dii drcata, dara: “P() LLTO 7IS8.
Stephanus JungJing. Anno MDCLXXIX ( 1679), Iatino-romáii. D. Morrcscu arrihuic acc1uii gravoi-. icromonah Darn chi Chcihcr ai"
RMK 2, 1546; Veress, BRIJ 1 220; CBRV 3, p. 9.
-
-
-
• uL aLtuz-i dc pu-arta iukű Jc thcmrá baroci, xi1oga\uIa ii işind r-un chen, cn nai
Autorut, Valentin Frauck von Franckenstcin (1643-1697), sas de origine, a indcphiit carruş, pe proorocui 1)avjd îngenunchear, avand dcasupra pe ahanghc1ul Mihail (grnura
hmcçii in)portante în fruntea cornwiităţii sixone din Transilvanii (judecător âl oraşului ealogij cu cca din Psaimi Davidis, I.ugduiii cx fcn uawm, 1592; řurirare
at
Sibiu i cornitc aJ Univesiras Saxonorurn. Emditurnanist. conlite transijvánean. codn conpzic broc triĘialc cu đcc' tir morf. 1crontjc
.‚
:
‘Ţ 1 )Z'
drept primul inteltctuat sas carc a scris versuri ín limha románă, cfecwând traduccri i1icťe j
!tntifcjrca lui ‘Iero D-arna" cu icromonabui l )ias ch., ihtrui ript :-a
diii Ovidiu). Danchin G[ierbcr, “rraducatorul cărĘi[oť noasrre de rţia1, o -admhcm ca ind puihiL
Tipăritura reprezintă o culegere pluťitirjgvă de versuri (în latină, gerrnanä, rornârră, Bib1 L. Bacâru, Cea dintâi crte numitä De'nţălts a 1u Dosofci, în: “BiHinrec,
mâghiar şi îu dialectui săscsc. Bulcrin dc biNioteu;nomc, Supliment al revitci ‘tdjąnătcn-ul cujmraj", 2. 1 980, .
Puhlicarca unei astfeĺ de tucrări. cvideoţiazű rotodară exisrenţa n programa ścolară 8-4O; !1ťntW upcra ui Damaschiu, ei :‘đ. Lapcd:r. Damschin pscopu! si dascalui.
de la unele şcoli (gimnazii-licee) din Trausiivania rccte iceut Honterus diti Braşov, la Třaducătorul cănilor noastrc de ritual. in C'n\-orbiri irarc'. Bucjţi. n XL,
rcževat dc era dc
srśitu sec. -al XVH-lea, a studiului autorlor clasici tarini ş grcci, fapt 1, i-anutrie 1906, p. 563-581; Nicotae Earcu, Viça şi actiinea cuíwraJ-dpogra1că a
tipărituri latine şi greceşti dirt sec. al XVI-lea. • episcopului Mitrofan a] Buzăului, în BOR, ŁXXXJII, 3-4, 19ô5. P 20-289; 1).
Versurile româncşti, în numär de 80, redre cu caractcre Iatine sunt iălniăcite, Mrrscu. Un xilografmoldo-vJah: Darnaschin Gherbest strarul. î:i \YJV
riorandu-se iflctric-a originaJutu, i•n gcnerai ete ocup un ioc inscrniiar prine cec “dinri -%‚ I')82. p 2i3.
crsuri laice rornâneşti, hazate pe rraduceri libere". A1 Hançä opinează că cele 80 dc \eruri
romäneştt inctuse in cueget-ca Hecatonihe.., dovcdesc o excepçionatá capacirarc
de a
e 71 L LITURGHIER, BUCUreŞti, 1680
adapta limba română rigorilor versutui rnodern accentuat tonic şi cu rime afectat de
-
Späraru (Milescu;
Hajek, Die Flecatombe Sententiarwn Ovidianorum des Valentin Franck von
2 Teza P.V Haneş (carc rei-a di.scuçia şi se ratiază Íui R.P Hasdeu) asupra I'rcťeci I:
Franckensteiu, Sibiu, 1923, 105, p.; K.K. Ktein, Rumänisch-deutsche Litera
turbeziehungen, p 94-101; Michael Eckhard, Diarium, în: Qucllen zuť Geschichte der - textul conţinc numeroase expresii greceşri, şriut fiind fapml că ierarhul nlunteajj nu
Sradt Brassó, vol. 7, p. 618 apud Maria C. Mariaescu, Urnanistul Ştefan Bergler
-
ştia greceşte;
(1680-1730). Viata şi activitatea sa, in: “RIR', XI-X!I, 1942-1943, p, 167, nota 3; - spiritul redaqici nu ete teologic, ci mirean, intrucât sc recoinand-á ca sJujhele
Jstoria Hteraturü române. 1. Editura Academiei, Bucureşti, 1964. p. 476; Ai. Piru. Istoria hiscriccştj sá sc facă în rornneşte;
lkeraturii rornâne, I (Perioada veche). ed. a III-a revăzută,EDP, Bucureşri, 1970, p. - texml conçine, in mod bizar, o anecdotă istorică despre Artaxenes, regclc perşilor.
196; H. Fassel, Versuri romaneşti de autort saşi, ui Crontca Iaşi, XI 9 (683), vineri,
‚ A đoua Prefaţă, deşi este semnată de corectornl Inochenrie ieromonah şi de tipogrfii1
2 niartie 1979, p. 8 Adolf Armhruster, Dacorornano-Saxonica. Cronicarii români Chiriac icromonah, nu le apartine, întruct: sc tratează reologic desprc sensul cuvintclor
despre saşi. Româiiii şi cronica săşească. Bucureşti, Ed. Şt. şi enciclopedică. 1980, p. lirurgos" şilirurghie";
123-125 Poezie veche românească, Arnologie, postfaă, hibliografie i glosar de Mircea - ín fnirnea paginii se află expresia latină Epistola dedicatoria; Se ştie insä c nici
Scarlat, Edit. Minerva, Bucureşti, 1985, p. 215; AI. Hanţă, Idei şi forme literarc până la rnitropoiitui, nici tipograful şi corectorul nu ştiau latineşte;
Tim Maiorescu, Ed. Minerva, Buaireşti, 1985, p. 144. - sc acuză preoçii de lenevire, ceea ce nu-şi puteau permite un tipografşi un corector.
1 84 1 85
Pavet, Adăugiri şi precizări la BRV, p. 238 (extras: p 4); D. Morărescu, Un xilograf
moldo-vlah Damaschin Gherbest Stemarul, în: “Arta", XXIX, 7-8, 1982, p. 23; D.
3) Tza N.A. Ursu: În urrna uncí arnple analizc cornparatiste ţ a particularităţitor
prirncí Bădărău, Tiparul românesc, p. 86.
lingvistice şi stitisticc), istoricul Iitcrať opincaza tranşant, atribuind patcrnitarca
Prefeţe lui Teodosic \ştemeanul.
Teodosic Veştemeanul este autorut prefeţelor următoarelor cărţi religioase: Biblie, 73 I, IV. DOSOFTEI. VIAŢA ŞI PETRECEREA SFINŢILOR, Iaşi,
-
Bucureşti, 1688; Minei, Buzău, 1698; Triod, Buzău, 1700; Penticostar, Buzău,
701; Tipografta Mitropoliei, 1682-1686, vol. I IV icromonah Mitrofan şi uccnicii săi: Pavel,
-
Înväţăturá de şapte taine, Buzău, 1702; Liturghier, Buzău, 1702; precurn şi adevăratul Ursui, Andrei.
autor aI Istoriei Ţării Româneşti şi a Eolerului Novel. BRV I 73, p. 240-246; IV p. 204.
-
Bibl: PV} ianeş, Cercetări vechi şi noi despre Nicolae Milescu, în BOR, an I XXX1 l, Vol. I (sept.-dec.) cuprinde, la f. 131-132, in contexrul “Pontenirii Prea cuviosului
Istoriei Părintclui nostru Grigorie dc Neochesaria, făcător de minuni" (text ahreviat după Sf.
5-6, 1964, p. 566; NA. Ursu, Teodosie Vestemeanul, adeváratul autor al
Ţării Româneşti, atribultă stolnicului Constantin Cantacuzino (I), in “Cnmica". an Grigoric de Nissa), särhătorit Ia 17 noiernhrie, urrnărorut text patťistic: “Simholui Sf.
XVII, 32 (862), 6 aug. 1982, p. 5, 8; D. Bădără, Tiparul românesc, p. 62. Gngoric Taumaturgut", în limbiie rornână, greacä şi latină, datoritä mitropotituiui Dosuftei.
Volurnut al II-lea (ian-februarie) conçine, la f. 39v41, în contexwl sărbătoririi zilcí
72 I, IV. DOSOFTEI, MOLITVENIC ĐE-NŢĂLES, Iaşi, 1681.
-
dc 27 ianuarie, textul patristic al unei epistole hrisostornice ( Mignc, Patrologia Graeca,
BRV I 72, p. 237 240; IV p. 203-204.
-
vot. LIV col. 681-685; 691-695), tradusă din greacä în r()mâneşte de rnitropo]itul 1)osoftei:
Tipăritura rcprezintă un cotigat editorial ce cuprinde ta f. 129' 131ľ, textul patristic
-
“Episto1a Sf. Ioan Gură de Aui cätre cpiscopul Chiriac"l sau Adusul sflntelor moştii a
(în româneşte, în greacă şi latinä) Taina Sfintei Treimi sau Siniboluţ transmis de sf. celui dintre sfinţi părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul de Ţarigrad Rost de Aur
Grigorie de Nissa în Viaţa Sf. Grigorie Tawnaturgul sau Taina sf. Treimi descoperită Ked. I imprimată), în care mitropolitul 1)osoftei spune că peiirru a prezcnra cxilul Sf. Ioan
de Sf. Grigorie, fcătoru1 de minuni din Neocezareea Pontului. La această carte a fost Gura de Auť va utiliza scrisoarea accsruia cätre cpiscopul Chiriac, el însuşi exiat.
inclus Poemul cronologic. Volumut al I1I-lea (martie-iunic) include la f. 63-67, în contcxrul săťbătoririi zitci de
Paginaţia este indicatá: [5]f. + 155 f. cu erori. 1 aprilíe, texrul patristic al lucrării Sf. Sofronie, patriarhul Ierusalimului, Viaţa şi petrecerea
Un excmpiar existent la bibli()teca Institutului dc tingvistică şi istorie literară Cluj- prea cuvioasei Maria Egipteanca (v. Migne, P.G., col. 3697-3726), rălmăcirä în româncştc
Napoca, cotaV-2l7, culigate 2), prezintăpaginaţia [5]f. + 156f., întrucâtf. 44se repct. de mitropolitul Dosoftei după veťsiunea elină a ipodiaconului Darnaschin Studitul.
Erorile de npar sunt ia numerotarea paginatiei: 36 în loc dc 34; 34 in Ioc de 36; 41 În loc Izvoare: Maxirnos Margunis, Sinaxarele, Veneţia, 16()7, Cronograful lui Dorotei
de 42; 43 în loc de 44; 64 în toc de 62; 101 în loc de 111; 102 in toc de 122; 150 fl 1()c al Monembaziei, Veneţia, 1631; Matei Cigala, Cronograf \kneţia, 1637, Agapic Landos,
cadrţił
dc 151; 150 în loc dc 152; Ia f. 34, 36, 44, 47, 91 s-au iiwersat slovele-cifťe în Nou1 Pandis, Veneçia, 1664; Simon Metafrast, Eklogbion (vezi ediţia în L. Bacâru, M.
numărului; 140 este transcris grcşit, iar f 153 şi 155 sunt nenumerotate. Carataşu, op. cit; N. Iorga, Istoria literaturii române, I, Bucurcşti, 1925, p. 388)
Istoricul teolog şi bihliologul Paul Mihail (în Molitvenicul mitropolitului Dosoftei, Ornamentică: prirnele două volume au o bogată iconografie carc nu arc un rol
Iaşi, 1681. La împlinirea a 300 de ani de când a fost tipărit, în MMS, an VII, nr. 4- ilustrativ pentru text, ci unul dccorati compusă din opt miniaturi xilogravate, o stemă, o
6 (aprilie-iunic), 1981, p. 315-333); resemnalează pe baza cercetárii unui excmplar (BAR, vignetă, 14 iniţiale şi numeroase elemente decorative (bare terminale, frontispicii etc). D.
CRV 72 D 3), cá tipäritura conţine ta f. 126-128' 129v, textul Cazaniei Pogrebaniei,
- -
-
tipar faţá de Mohtvenic de-tîţăies, Iai, 1681. de la Manivri ( 108 x 34 mm) aşczată pe frontispiciu, în medalion, cu ovalul pe ()riz()ntată,
D. Puşchilă, în Mo[itvenicul lui Dosoftei, Bucureşri, 1914, a semnalat cel dintâi cu chenar dublu, încadrată dc două Hori de lotus, Compoziçie miniaturată sc rcgăscşte la
sau
existcnra unei fascicule caťe cuprinde Cazania la pogrebania provoduhti creştinesc, f. 39 (şi în vol. 11, la f. 49v); 2) Trecerea Mării Roşii, în chenar sirnptu (90 x 28 mm); 3)
Cazania Pogrebaniei, care constiwie astfel o rceđitaťc, utterioară apariţiei Molirvenicului pc f. 1 miniatura alcătuită din trei etementc (xilogravuri) difeťite, detaşabile ( 1 40 x 60
tui Dosoftei. BRV I, I\ nu preia accastă rclaţie n.n).
-
rnm); lateral arhanghelii Mihail şi Gavriil în ancadrament floral, în chenar siml)lu închis
Acest extras prezintă ornamentica şi aşczarea tiparului, diferite de ccle imprimate
-
doar pc trei laruri, fără parrea superioară; elementul principal al cornpoziţici, a mijloc,
anterior la Iaşi, texrul este în redacţie rornână (chirilică) şi prezintă difcrenţte, având în
într-un medalion Horal străjuit la bază de doi heruvirni, se aHă patru pcrsonaje (I()achim,
plus unclc frazc şi cuvintc.
Ana şi Maria cu Iisus în braçe), iar la baza tronului alţi şapte heruvimi;
Textul ediţiei ťomâne al Cazaniei Pogrebaniei, cu indicarca diferentelor de rcdactare
4) f. 98: un “Emanuel" xilogravat în rnedalion încadrat fitornorĘ cu tijele Horak
texnilui slavo-român şi de tipar, în P.Mihail, op. cit., p. 328-332.
Xilogravura foii de titlu este identică cu cea din Dosoftei, Psaltirea de'nţMes, Iaşi, poťnind dintr-un singur punct de Ia baza mcdalionului (106 x 36 rnm); Notä: xilogravurile
sunt executatc pe pozitiv). 5) f. 1 86 xilogravură lucrată pe negativ (unica) ( 104 x 23
1680, ťeprezentând stema Moldovei îi sunt atribuite lui Damaschin Gherbest Stcmarut)
-
Bibl: Nestor Vorniccscu-Severineanul, Scrieri patristice şi postpatristice în mm) “Moise", în medalion susţinut prin douä toarte de tijc de viçă de vic şi acanr
-
ťtehnica xilograíîcă sc parc că provine dintr-o tipografle poloncză; Compoziţie identică, ţdem, Q nouă ipoteză cu privirc la Antim Ivirtwui, tn CR, an IV, XXXVI, 1983,
a şi “Emanuď', cu celc cc apr ín Psaltirea In vcrsuri, Iaşi, 1680); tw.
2p. 41-42; vczi şi A.M. del Chiaro, Storia deHe modenic rivo1uzonc dcUc Valadih.
6-7-8-) f. 249: Iisus Pantocrator cu Maria şi Ioan lncadnţi dc proorocul David Vcnezia, t78. ed. N. lnrga. Bucurcşti, 1914, p. 202.
şi So)omon, gravură ftr1 chcnar, cu panea supcńoară deschisă; dimeniuni: OS x 50
um. 74 L EVANGHEŁIE, ucwcştŁ 1682.
-
ín acestc compozitii ntlnim eŁementc dcrivánd din tilul baroc (vczi abunderna BRV 1 74. p. 246 251; CBPS 74, p. 170
- - -
dcoruk;z fitomnđ ndeosehi a frunzelor de acant. prtcum şi chcnarde fo3rtc incircate ů De precizat urrntorelc eiemente:
‘.cendor principale). dar iiwá prezcni. cste şi stilul bi,sniin. işattar o sintezi a cclor dnui ) Mitropolirul 1o.k a fust nutnai “ispnvnic" al imprimării şi nu track'cător l
s.h2ri. wxtuJui cărtii. Prefata dată ca din prtea ioievodului $erban Cantacuz!io nu e einnat.
IJ. Inţialc deotativ (j: niirnr rotal de 14, din crc doar 9 sunt origiialc. rctul se dar ii aparţinc Iui Yc,clo'ic Vecmeaxiu1 2 ; Paternitatca traducerii dup1 BJ [as&u sc
- -
raictă). sť paze că 3U fst uti1iztte lairnprimarea Psaitirii in versun, kşi. 1680: ijtialc atribuie, dejurc, !ui Nicobe Sptaru .cMi1ccu»; 3) ťatemitatca cn anicnticii csrc ;.rrihuit
iioriat: fi şi 3'. ltcra “T"; h) initiak (literc capitlc) n ancađraniente ekmnt in
- lui flamaschiu Gherbest ‘&rnaru1": poirta titMui, stcma lui Şerh.m Cantacwi Vt
tiJ haroc); c) ancadrameiite cu inscmndc cvangheliştilor (Notă Xilogravuri rcalizate pe apostolii, iniţialele.
rozitiv,; 4) Impńmare3 a vut loc tn tipograśla M • ‘iti Ungrovlahiei. 5) Ediţia imprimt
•
d) hiiţiala “K" coattniită din cnatlacuri (f 1911, i&ntică cu cea din ediţia Psakirii inu-un tiraj convenabil. a fost datž 2n dar p «atc bserici1c tri noastrc. şadar a
íji versuń. realizată pe neaúv, piovenind dintr-o matriţă difcrită de celelalte, ce apnrţine intrunit calitatca de a fi o donaţie dom ca t u Ş-rh.ti Cantain pentru bserici1c
de suzcnnitate, care nu urmenă, tn compoziţie, toate principiik heraldicii. Piatra Neamţ, cu iniţialełe ornate numai pe fondul negru).
IV Vignetc f. 248: IŁus Pantoctator, străjuit de doi arhangheH, sub bolta unui
-
7) În text, pericopele Evangbełiei au fost impritmtc pcntru prjni dat cu sticcesiunca
ď.uIsimbo1izat capui sc sptjna pi onmă, iar tn tsw1 miamrü apardiverseciemcnte lor liturgká (înce$nd cu Dutninica tnvierii), cludnd rcgula Tcae gherelor caw
cottpnziţie barocă (ełemcnc ftt()mor&, sulut'i desthcuc) pstrau ordiia PtncpiIor ca cele din Noul Test2menr.
V Ahc motivc 1toc*orfe stilizate n compozţia barclor tctminalc, a chenardui J1aduccrca crţ'ju Fvanghelici aparţine ui Jrrdacbc Cainwin (ni Pťdaţă).
paginii d.c titlu şi a ont spkiii wturor pagini)or ce f1anchcz1 titlul capitolelor: cn:cc.t xtul difcr de cei din Eva igheliiłe din Noul Tcstmtnt. Bă!rnd, l 648 .ş. ‘in Biblic.
đt Maka iu ctuct dc bik: crucci în ccrc; ornasnt din wik plirc, care apart şi in
Rucuwti. 168', (ind npuNkar in Evangheĺia Btcireşti, iÉ.'.
psa1(;te Ľnic iô7. Din puiict de vedcre stiii.tic, icont)rjtia .* iniţiakle &cnrative • Bibi V Haneş. Ccrctări vechi şi ioi desprc Nto1a Mscu, ir BJL,
pt .irL.1 amprcnta artei bizwtcin i a cclci baroce. rnai multe niiiiiacuń. iiiiţiakle dccoraLive
• i.X_tćII nc 5-t. mai-iunk 196t p. 86 D. Murrc%cu. Un ikgraf mokio-' kh
tct'd đoiuda imaunaţid grntrihr. flaxnascin Gherbct, in Artt".. ‘X1X. 7-8, l92.p. 23; fl. S1s& Tiparri rornânesc,
p. 61 M. Pcraiiu. 1soria Bisericä Ojtodoxe Rumânc ed. i v,i.fl, Bur-şti. d,
ksxe!ĺ!, Dragoş Morárcu íl idntific pc Ândtci (amintit n !ol. 11) in peroana
itţ,iului ixarh Antim 1vrna.1t), colaboratoc în acca pc: ioadă t Jui Mitmf, 4ttfd m 1nsiutului Biblic ...‚ 1994. p. 132
-
ndmmăton1 culwral", )DCVfl. 9, 1974, p. 56-58, EmiJ Nicolae-Nadki DootW, ctitor biblict), din care numai pcntru “F' tntâlnim 17 variantc.
dc cartc umos. konognSe şi ornamentt in ‘Viata şi pctrcccrca sinţi1or'. in: Ccmform tezci lui 1U' Hasdeu, Prcfa datž ca flind a donmitoruĺui, nu-i qarţine tk
“Memoria antiquitatis", VI-V1Jl (19741976), Piatra Ncn, 1981, p. 295-300 (g. i jwt, ci se atribuie iui Nicolae Sptaru «Milescu», intrucât lui i-ar apirţine idcik iwerat hi
); flcagoş Montrcscu, “Uu xilograf moIdo-dah Danischn Gbetbest-stemarur, tt'xt, bunăoatt Noul Teitamcnt cottspunde b'i tcologie drcptului, istoricí şl 6lozoi din
n Arra", XX[X, 7-8, t982, p. 2L
ştiinţ. (v. tcn P\ lCaneş);
138
‚
Gherbest Stemarul, in Arta", XXLX. 7-8, ] 982, p. 24. Sernnifcatic cu1tut-aJ-reigioasá jstorică: reprezintă o cartc de orniteticä funchră, fiid
prima Iucrarc cu aceţ tcniatic đin ror iparului romuicc PiUf đ Oct.5chi.u.
77 1, IV ĐOSOFTEI, LITURGFIIE ŞI RUGACJTJNI, Iasi. ľiporaia 19'$. Ivan Znba iSicriul de aur) cd. A. GoĘia. p.VIIi.
Mitropoliei. 1683. Ediia datoreaz íui P Ioan Zoba considcrată o iucrarc oigina!i. “Scujsä di
BRV I 77. p. 262-263. I\ p. 204. scripruťiie Sŕ i!tc" recptará tle wi cititorii din Transiivania i TriIc Românc, 2rczcntd
Carrca constiwie cdiţia a I[-a a Liturghie, 1ai 1679 cu LLfl suplirnent de rugăciuti. iîiarile bihtinreci rornâLieşri şi n Bihtioreca Szćchenvi Bdapcsua.
-
Tiprirura cuprinde urrnătoarcie rextepatristice şi postpatristice; 1) Cazanie la Jo Perioada de tipărirt 15 martic 17 septernhrie 1683.
-
Mari a Sfântului Ioan Gură de Aur; 2) Ruga pentru creştinătate a Sfântuhüi Calist, Prefaţa Predoslovic cätre Măria sa crajut i Cuvânt către cetitori, nčsemuatc, sc
-
către ierarh sau preot, care se rugau sá fic Jjutati crestinii şi Ęara “serbită vrăjrnaşikr'. autorul1 traducroru1 şi antologatorui cukgci ii dc Ĺ)milii íweh ; cdc i 5 Pron.vcdanii b
cresrinii s fk liberi i s poar stăpâni, ei i uťmasii ior, pämânwl “fgăduit" rnum a utitiiat ca z\oare: Biblia magiiiarä de la \zsoIv I590 Bih!ie NouI Tetarnent,
Bibt: N. Vornicescu-Severincanul, Scrieri patristice şi postpatristice in preocupărite
Ą. Iulia, i64; Psaltirc, A Iulia, 1651; diverse inaxirnelarine iricIuc c margina1ii ta ret
mitropolituhii Dosoftei al Moldovei, în MO, rir. 9-10, 1974, p. 1O şi rnatcate cu mici ornameure tipogťafice n fornî de steluţe asrcrisc!).
Unele exemplare diri tiraj se încheie c.u f.168v (ce conţine un coofoi), iar altele
79 - 1. DOSOFTEI, PARJMJILE PRESTE AN, Jaşi, Tipografia Mitropoiiei, conţin o 61 nenumerotară în plus ce conţine “Smintel&e" (Hsta greseitor) şi un text:
1683. “Nevoitorii la acest lucru sfâiit dumnezäsc inai cu dinadins: Popa Ion din Vite, notäru1
BRV I 79. p 269; I\ p. 204-205. ăhuru1ui marc. i rotopop Ghcorghie dri Daa; şi rotopop Viua, dir algrad;
irotopop Oprea. ďin Armian cntorţi sfinrci mäntiri a Be]gradu!ui. Tipria iii cerae in
-
in loc de 35, 45 in 1oc de 46, 21 în loc de 51, in partea a treia. In concluzie. cartea
R. Todoran, •Schiţă de istorie a diakctoLogiei române, in M. Caragiu-Marioţcanu,r.
cuprindc: f. tirlu + ĺ61 + 38 f. + 139 (= 140) f. + 56 Ĺ + [29]f ( Giosu, L, Ionescu-Ruăndoiu, R. hidoran, Dialectologie română, Bucureşri, 1977, p.
BRV menţionează la sfrşim1 volumului: “şi peste 4 filc nenurnerotare". Exemplarul
39; Andrei Avram, Cete mai vechi menţiuni referitoare ta dcosebirile dialecta1e din
BCU C1ujNapoca are 28 f nenumerotatc conţinând: “Greşeljle tiparu1ui' (5 f. şi 1 p),
cadrul dacoromâtiei, in “Stuďii şi cercetări de lingvistică", XXX, 1979, nr. 6, p. 542:
iar pe resrul ŕitelor urrncază “Canonul cei mare. Facerea şvănwlui Andrei de Criru cCaťtca de ia Scbeş în 683 estc primul tcxt tipărir în care sunr menţionate unctc de()sebiri
Ierosalimeanuiui". Lipsă sfârşitul. de nawr lexicală între graiurile vorbitc în diversc zone a1e dorncniului lingvžsric daco-
Cartca rccdireaz tcxrul Poemul cronologic despre Đomnii Ţării Motdovci, cu româiű; Mosora-Hanga. op, cit. p. 134, poz. 3; A Goţia.Studiu introductiv Ĺa -Sicriui
purine deosebiri fţá de cel diii Mo[itvenic de'nţăles, Iaşi) 1681. de aur, Bucureşti, 1984, p. V ŁXI; DLRO, 1900, p. 937; D.H. Mazdu. Rccitind literatura
19ĺi românä vcche. ‘c'i. 2. Bucurcşti. Fd. Uni Bucureşti, 1998, p. 390-396; Eug. Pnel.
191
—‚
ideraţii asupra tipăriturilor bălgrădene de la sfârşitul sec. al XVIIiea, în: CL, Despre pace şi război; Despťe boli; Despre roadele cmpu1ui; Câteva reguli priviroare la
1981, 2, p194J95; Eva Mârza, Tipografia de la A, Iutia, p.68-72 (cu discuţia lăsarea de sânge; punerea de ventuze, curăţenie şi baie, care trebuiesc luate în seamă;
hihiografei reccne). Cronica diferitelor întâmplări; Însemnare a târgurilor din Transüvania etc.
Exemptar în colecţia Bibliotecii Muzeuiui Brukenthai, Cota P I 140. -
Diałog îrnpotriva ereziUor; 2. MARKOU, EUGENIKOU, Mitropolitui Efesuui, “Transiívan.ia" nr. 6/78, an V1I (LXXXIV), Sibiu, 1978, p. 14.
EXËGFSIS TES EKKLESIASTIKËS, Iaśi, Tipografia Sf, Mormânt, ó83, grcacă,
1? I 8], p. 273-275; Papadopouios, Bihl. hc!Ł I 5450, p. 409
-
Hentcleea, norarat hiserich din Constantiiopo1. “Scrisoarea dcdicarc»ie" csrc a patriarhu!ui De menţionar următoarele etemente bibliografice:
Dosirei cătrc Gh. Duca V Lucrarea reprezinta un îndreptar special “care propune reguli de conduită, impreg-
Ornanientkă: XiJogravuta cu sterna Moidovci esre prcluată din Mohtvenic de'nţ1es, nate de rincipii puritane penru viaţa cotidiană a credincioşilor şi a clericiI()r ieşiţi din
Ii, 168], fiind atribuită iui Darnaschin Gherbest Sternarut. şcolile calvine".
Tipografîa ecnă carc a imprirnat cartea este a Sf. Mormnt. Modelul îl constituie lucrarca preotului maghiar din Tg. Secuiesc, István Matkó
Lucrarca scoas de Mitrofui arc o deosehitä importanţă pentru apärarea Orwdoxiei,
đ i dtn puncr dc cckte b bhnlogk a i id p rnia edţtc ct itică tipăt rn Pi incipatc.
( 1 625 1693), ( activ propagator aI rehgiei reformate în rnijlocul populaţiei româneşti din
-
‘ ‚
Caransebeş): Kegyes cselekedetek Rövid Osvénykéje, Sibiu, 1666 (RMK. 1. 3934, p. -
ce a cunoscut o ctrcutatte si aprecierc în occdentiil Europel. Edttia se disrmgc printr-o 436-437; A Veress, BRU I, p. 121, nr. 227).
-
elegançă tipograltcă, prifl ţinuta şumhcă datä de fdc1iratea tculogkă i de o pre7erarc şi Originaiul comun al Cărării..., lui I. Matkó şi al preorului loan Zoba, nu este hine
intcrprctare criticä a opcrei care constă in numcrotarea rnarginată a randurilor din s ?u 5 i deŕinit, însă se atribuie a fi englez, populara Iucrare “The Practice of Piet directing a
cxistcnta unui aparat critic inrrinsec (de suhsnl) şi tinaĘ sub fbrrnă dc indice. Christian, how to walk that he may please God", a teologului scoţian Lewis Bayly
Orientalisrul şi ŕîio1oui francez Nicolas Barat i-a dcdicat un anipiu srndiu înrr-un
nhim intirulat Nouvelle bihliothěque choisie ou ľon fait connaître les b()ns livres en
( 1565-1631), tipărită Ia Londra, 1613; reeditată de mai multe ori, rradusă în Transilvania
şi în limbilc maghiară (Ia Oradea, 1643; CIuj, 1677, cf. RMK, I 751 şi 1215) şi germană
-
şi exarhul laturilor,/Şi pentru cea de obşte priinţă, s-au dăruit./ neamului rumănesc,/
Traducärori: Ioan Zoba Ghcorghe din I)aia.
şi La anu1 dela Facerea lumii 7197.ŢJară de la Spăsenia lumii, 1688.
Tipograf: “Smerenyi Ierornonah Iosif Tipograf Rus". IL Versiunea brâncovenească:
Datarca pťimutui Ceaslovăţ tipărit în Transitvania s-a cut,îndeohte, cu aprxirnaţie. “BIBLIAJadecă/DUMNEZEIASCA SCRIPflJRA/ ale cei vechi şi ale cei noao
dc
BRV I $4. p. 279-280, a ()ptat pentru anul 1687. Excmptarul consultat (Institutui
-. leage/ toate care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înţeleagerea/lizubii
corntma
tingvisticä şi istorie literară Cluj-Napoca, c()ta V 309), provine din satul Brehi, nmiăneşti, cu portunca Prea bunului creştin,/şi luminatutui domn/IOAN ŞARBAN,
având ta
Creaca, judcţul Sätaj, este rnai complet decât cel semnalat de Tirnotei Cipariu. CANTACOZINO BASARAB VOEVOĐ/şi cu îndemnarea dumnealui/COSTAN-
sfârit pestc 8 foi nenumerotate. Pe cea de a doua foaie nenumeroratä începe “Pashalia DIN BRANCOVEANUL, MARELE LOGOFAT/Nepot de soră al Măriei sale,
dc a
rurnäneştc wcnMtă cu număr cnd va 6 nurnărul: de Ia începutul lurnii 7294, iar Carele după prestăvirea acestui mai sus pomenit domnu, Putearnicul Dumnezăti,
a
naştcrea lui Hs. 1686, ceea ce ne permite să fxăm acum cu certitudine data dc aparitie den a1eagerea a toatei/ Ţări Rumâneşti, Pre dumnealui 1-au coronat cu domnia şi
cärţii: 1685-1686. stăpînirea a toată Ţara Ugrov1ahiei Şi intru zitele Măriei sale s-au săvîrşit acest
Intâlnim, totodatä, şi următoarele erori de paginaţie: 71 în loc de 70, 73 îit loc dc Dumnezăiesc lucru. Carele şi toată/cheltuiala cea desăvîrşit o au rădicat.
este
74, 140 în loc de 141, 203 în loc de 204; f. 74 este nurnerotată dc două ori, însă 129 Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei Bucureştilor, în vreamea păstoriei
sărit, compensându-se În BAR, 6liala Cluj CRV 599 există un excrnplar complet cu
- - Preastlnţitului părinte Chir Theodosie,/mitropolitul ţării şi exarhu ła uri1or/Şi pentru
191f.. în loc de 204f. cea de obşte priinţă s-au dáruit, neamului rumânesc./ La anul de la Facerea lumii,
BIbL: Eug. Pavel, Adäugiri şi precizări 1a BRV p. 239J5; Eva Mârza, Tipografia 7197,/iară dela Spăsenia luznii, 1688./In luna lui noiemvri în 1O zile".
de la Alba Iulia, p. 74-75. Biblia s-a imprimar la Tipografîa Domnească.
2. Paginaţia tipäriturii:
Există exemplare care au aitä paginaţie decât cea menţionată în BRV Bunăoară, un
85 I. RÂNDUIALA DIACONSTVELOR, Bătgrad, 1687.
excmptar complet din biblioteca Muzeului Unirii, AIba Iulia, ediţia B.B-1688 aťc
BRV 1 85, p. 280
[5]f.+937p. (şi nu 932p.)+lf., iar ediţia rnodcrnă (din 1988) indică 933 p.
Traducătorul şi autorul Frefeţei: Ioan Zoba.
Hârtia este de provenienţă veneţiană, filigranul reprezentând: trei semilune (existent
Tipograf (“de clasă") Kiriak, ieromonah de la mănăstirea Agapia (care a rnai tipărit
garniturii de líteie şi în ediţia Evangheliei greco-române, Bucureşti, 1693) şi unul combinat, foraI (srilizat)
şi alte cărţi Ia Bucureşti între anii 1680-1682), “Giesser" (= turnător
şi literal (Ę A) (Vezi ediţia brâncoveneascä, p. 35-36).
utilizatc ) care a activat la A. Iulia şi Sibiu, între anii 1687-1696. Bibliologul Doru Bădără notiŕică că există exemplare ce au pe ultima pagină 16
BibI. Eva Mârza, Tipograłla de ła Alba Iulia, p. 75-77 rduri suplimentare în care se precizează că traducerea s-a cfectuat dupä cdiţia Septuagintei
de la Frankfürt şi nu după ediţia greacă de la Veneţia, 1687. În aceste exernpiare, ultima
86-1, IV BIBLIA VT., N.T., Bucureşti, 1688. vignetă este deosebită. Se presupune că pentru foaia de titlu şi ultimul caiet s-au tras tiraje
BRV I 86, p. 281-291; IV p.2O6-2O7.
-
-
diferite pentw o parte de exemplare după decesul lui Şerban Cantacuzino Vv.
Dcscricrea bibliografică a acestei tipărituri trebuic modificară, având în vedere 3. Epiloguri ediţii
-
rezultatcle cercetării bibli()logice ad hoc. Biblia de la Bucureşti, 1688 (B.B-1688), imprimată în două ediţii arc, §ecare, câte
Ł Ediţii un Epilog, cunoscute deja în literatura bibliologică sub denorninalizarea: “Epilogul A"
Tipăritura reprezintă un coligat editorial; sunt cunoscute două ediţii: I (vcrsiunea (ediţia I, a lui Şerban Caritacuzino Vv.) şi “Epilogul B" (ediçia a II-a, a lui Constaritin
cantacuzinească); II (versiunea brâncovenească), privind rcdactarea rittului şi a cctor două Brâncoveanu Vv.)
EpUoguri. Versiunea brricovenească îşi are sorgintea în concepţia lui Constantin Brâncoveanu
Versiuniie foii de tittu: de a-şi legitima domnia, începând cu 29 otombrie 1688, ca succesoť al lui Şerban
I. Versiunea cantacuzinească: Canracuzino Vv., menţionată expres în foaia de titlu, “nepot de soră Măriei Sale",
“DUMNEZEIASCA SCRJPTURAJAdCCäĺAIe cei vecbi şi ate cei noaoĺtoatej atestând legalitatea akgerii şi întronizärii, înainte dc a fi invcstir de către Poartă “.. den
care s-au tăirnăcit dupre flmba E[inească spre în-/ţelegerea lirnbii rwnăncşti cu ponmca alégcrea a toatei Ţări Runiâneşti" (“ratificarc a faptului îrnplinit" după St. Aiidreescu),
-
şi toată/ cheltuiala!Prea Bunulu.i şi Pravosłavnicului creştin,ţ luminatului Domn, şi nainte de confirmarea investiturii pe baza Firmanului sultanului Suleyman II (datare 1S
ohłáduitoriu, a toată/ Ţara Rurnănească/IOANN ŞAREAN, CANTACOZINO / nov. 1688).
BASARAB VOEVODJAdevăratul nepot a prea burndui şi bătrânuluiţrăposatului În rea1itate, imprimarea ediţiei ofkiale a Bibliei, scoasă sub parronajul lui Şerban
Domnj IOANN ŞAREAN BASARAB Voevod/ Intru folosul şi înţelegerea Cantacuzino V s-ar fi încheiat la sfârşitul lunii septernbrie 1688. Difuzarea întregului
Pravoslavnicii/ lirnbii Rumăneşti./ tiraj neefectuându-se imediat, acest fapt a permis noului domn tnscăunat sá-şi asocieze
Tipăritu-s-au întîiu întru a Măriei sale tipografk,/ in scaunul Mitropoliei numele la acest important act editorial al texrului iiitegral în româneşte a Cărţii Cărţilor,
Bucurcti1or, în vrwnea pästoriei/Prea stinţitului Kyr Theodosie,/ Mitropolittii Ţárii, 195
94
apaiánd in noua foaie de titlu a tirajului ediţiei patronime n catitate de dornn. şi nu Asďel sc susinc un punct de vedere conrrar celui emis de N.AUrsu (in O nouă
for “supravegheor" a ripografiei dornneri care a editat monumenrala lucrarc. Atfl, ediţie a prirnei traduceri a Jstoriilorlui Herodot, in “Cronica', XX, 8995). 22 fe'r.
versiunea bráncovencascä a apărur cu datarea “noiembrie ]688". 1985, p.5), carc susçinc cá, prima revizie s-a efccwar mai dcvremc, în Motdova de crre
Reproduccrn după studiui lui A. Plämädeată (Bibha de I.a Bucureşti. Cine a ftcut Dosofrei, care a urilizat acesr text în Psaltirea de-nţăles (Iaşi, 1680) şi in Pariniiile peste
traducerea?): an (Iaşi, 1683).
“Exemptarelc Bibliei, Bucurcşti, 1688, au paina dc sfârşit în două versiuni diferitc, Opinia istoricutui literar A1. Aiidriescu, fundarncnrată pc studiul de sinteză a ipotezelor
asď&, înrr-una din ele, se rnenonează că tipărirea s-a sfârşit in septembrie 1688 (“tiľajnl ernise, în special de N.A.Ursu, VCndea, ŁOnu, până în 1988, in prohlerna acordării
cu ‘epilogu1A'), iar ínrr-aka că, dpărirea s-a srit (după dccesul Iui $crhan Canracuzii patcn1itĘii rcvizuint parronate de Dosofrci, sc plaeazá ne o tinie medianä, de acceprarc a
- 29 octombrte 1688) adică la 1O noiernbrie 1688 C'tirajul B" cu ‘epitogut B").
-‚
unor conctuzii evidenre semnalarc in cercetarea lui N.AUtsu. Asrfel se susrine cä priiiia
Exemptarełe din tirajul B, în afară de data diferitä a finaiizárii írnprimärii şi de fapwt cä
-
revizie a rnanuscrisuiui autograf al tui Milescu a avur loc, ín Moldova, după pkcarea
au Foaia de tidu, ín care apare ca dornnitor Constanrin Bráncoveanu, mai conţin şi un spätanilui; eaafost efecwară, probahil, dc cărre Dosoĺei şi colahorarorii săi Çcpiscopiii
paragrafnoucu privire ta textul uriUzar dc rraducători şila rncrodalor dc setccçionarc. In j Mirrofan) cuni arinienrează NA.Ursu
- -‚ înçIegere, poate, cu ccrctlri eckziastice .şi
cărrurăreşti tnai largi, interesare, atâr la Ia.şi, cât i la Bucurcşti, de publicarea Bihliei".
BibI.ioteca Patriarhiei (Bucureşti), cxernplarul existent are ambcte pagini la sfrşit din tiťaje[c
‘W' şi “B", având dea facc cu un tiraj aparte a ediţici Biblici". Aporrul cpicopului Mitrofan de Huşi Ia texwl revizuit ai VT. (tradus iniţial de N.
4. Irvoarele. Paternitatea traducerilor şi tăhnăciriłor Spăraru (Milescu), manuscris adus apoi în Ţra Românească de acelaşi cărrnrar Kcarc va
Izvoare utiiizate (posibiie): B)BLIE, Frankfurt am Maín, 1 597, greacă. ediie indeplini rolul şi de npografşi diortosiror at ediţiei imprimare a BB,-1688) este susĘinut
prorerantá); BIBŁIE, Ostrog. 1581, stava; BJRLIE,ediţiaNicolaeGlvkis, Vcnea. 1687.
de X.AUrsu (vezi srudiile sub genericui Not informarií...:' şi de Doru Mihăescu (ín
grcacă; BIBLIE, PALIA DE LA ORASTIE, 1582; BIBLJE. NOUL TESTAMEN'Ę Consideraçii (vezi şi Epi.logul B.B-1688: “<episcopul Mitrofan a tor lucrul ripograhc
Băigrad. 1648; Ms. rom 45 (BAR, Filiata Cluj-Napoca); Ms. rom 4389 (BAR). şi índireprării cuvinelor rurnăneşti osteniroriu"). ParricularităĘile linvisrice rnoldoveneşri
Tcxtul traducerii primare (acmalrnente manuscri,suj autografe.sre coniderarpicrdut prezenre ín texrut Ms. 45 şi cxisenre ch.iar n texwi irnprimat a1 B.B-1688 sunt atrihuirc
al VĽ în ťomâneşte, uritizar la daborarea textului ediţiei B.g-1688 esre cct datorar luj episcopului Mirrofan (susţü-tute de N.AUrsu, Noi inforrnaçit., p. 533-534; At. Andriescu,
Nicotac Spátaru-Milescu (traducere efectuată în anii 1661-1664, după rexwl grecesc al op.cir., p. 57).
editiei protestante a Bihliei, Fraiikfurt am Main, 1 597, şi având în vedere şi izvodu slavon Un roi nseninar îi calirare dc redactori tălmăcitori ai rextului definitiv inclus în
Bibha, Ostrog, 1581). Această traducere a suferit. în scurtă vremc, o serie de modificări n ediţia B.B-1688 Ie cste acordat fraţilor Şerban şi Radu Greceanu, care poartă
copiiie rnanuscrise. Buiiăoarä, se cunoaşte versnrnea îmbuntäţirä, datánd din anii 1683- rcsponsabilitatca redacţiei integrale munteneşti, a ediçiei B.B-I688) “iară cu nvoinça şi
1686, datoratá lui Durnirru din CâmpuJung Muscel, carc a efecruar o copie comanditată indireptarea celor ce s-au nrâmp1at dascáli"(vezi swdiite scrnnatc dc C.Sotomon şi Lucian
de mirropotirui Tcodosie sremeanu1 (vezi Ms.rom. 45 BAR. filiala Ctuj-Napoca).
-
Prcdescu).
Despre paternitatea dc autor a tuí Nicolac Spătaru (Milescu) asupra traducerii VT in Despre aporrul autorilor traducători tălmácitori ai sintezei rextului maliuscris pregätit
románcşte dupá Biblie, Frankfurt am Main, 1597, vezi Msrorn. 45, f 456. col.2 in pcnrru impriniarea ediçiei Bibiei, cu sublinierea rolului avut dc cărararii NSpäraru
Cuvânt inainte cätrá cititori: “iară Nicolae, vrând să aducă şi et cartca aceasta den elinic la Mi1escu), şi de fraţii Grcceanu, pledcază studiul lui A.Plămădeală, iar desprc participarca
mmănie"; “iară şi noi, prc lângă izvodul tui Nicolae, arn mai alăturat şi altc ízvoade greceşti" [ui 1)os()frci subscrie, în principal, N.AUrsu (v studiile citate.
(Ibidem, 457r, col, 1); “aflând şi noi izvod grecesc altut de cele din Fraugofort, dupre La elaborarea textului dcfinitiv al ediţiei au participat, cu rol consu1tari\ parťiarhtil
care au scris şi Necolae, au urmat aceluia" (Ibidem). Dosirei aJ Ierusalirnului, şi arhiereul Ghermanos (Laoros) Nyssis, direcronil Acadeniiei
Accst prorografal traducerii VT (datoratä tui Nicolae Spran'Mitccu) ar fi senir dii Bucureśti (vezi Predoslovia Jui Şerhan Canracuzino) şi însşi mitropolirul Todosic
de model unei ake rraduceri revizuite. nesemnart parronat dc nirropolnI Dosotci \etcmeanul, care a asigurat. in frunrea bisericii, ín condorninium cu donmia, parroliajul
Moldovei şi rncdiată de c()pia datorarä lui Daniil Andrean Panoneanul (vezi BAR, M'.rom.
-
cutniral-marerial şi spiriwai aJ editärii. MitropoliwlTeodosie s-a iinphcat direcr in eiaborarea
4389. datare 1665J680)1 dupä cum susnc isroricul literar N.A.Ursu cc-a cfecru'r un textetor prelirninare texruhii biblic propriu-zis in spetă a Prcdosloviiio atrihuite <cu
-
srudiu tingviric comparatisr aJ textełor din Indreptarea łegi, Ttgovie, 652 i din Ť.il pternirare domintlui Şerban Cantacuzno şi lui Dosirhei, Parriarhul Jeru.saiimutui
VT (Ms.rom.4389), klentificând un singiir traducător Daniit Andrean Paiioneanut. I)iri i al Pălesńitei).
punct de vedere lingvistic, Ms.rom. 45 ar repťezenta dialectul literar nordic, iar Ms.rom. Raţiunca prońmd rcatistă a înalrului prelat orroďox rnunrean a prevalat, penrru a
4389 ar reprezenta diaiectui títerar udic. pcînrâmpinao evcnruală imporrivire canonică a Patriarhiei ecumćnice de ta Consraimnopol
Istoricul culturii \1irgil Cândea (în Raţhmea doininaină, p. 106i64) a emis párerea (sub Dionisie al IV-lca Seroglanul) şi al Patriarhiei de Ierusalirn Ksub I)ositei), façă dc
că autorii acesrei prime revizii a traducerii VT.. rrchuic identiĺcati cu acci “dascăji pwitia edirorială a textului íntegral al Bibliei íntr-o alră Umbă dect cea rcccpr (greacá,
Locului". arnhitiţi in PrefaĘá Ia B.B.-1ó8. i ca rcvzia s-a efccruat in Iaia Rornänasc. lavoä':;. n s-aiut cutwral-rehgios orwdox roniânesc şi, de asernenea, de a onora i omagia
din porunca rnitropoiiwlui Teodosic. iorodară auwrir'area unui donin autot'itar, descendenr dintr-o familie imoerială a Bi7.anu1ui.
.1-,
196
şi aut()r al unui vast program cultural-religios pentru Ţara Rornânească şi unul dintre
“restauratorii ideii imperiale" în epoca posrbizantină (vezi studiile recente sernnate de de logoml Radu Greceanu; textete literare aHare îii coligawl editorial façă de texw! propriu
N.AUrsu şi Ioan Dură). zis al BibJici: “Pentru sângurul ţiitoriul gând") ce îl anunţa prodgtos penrru români
Mitropolitul Teodosie a lucrat nemijlocit la ediţia B.B-1688, fiind în rnäsură să Istoricul literar GEŢepelea a subliniat faptnl că în Biblie, sunt rcproduse, cu simp[e
asigure cu autoritate şi competenţă redactarea celor două Predoslovii, care-i aparţin în
- -
rnodifcăn grafice sau schirnbări de termeni, rrei din Prcdostoviile Noului Tesrarnent de ta
înrregirne, aşa cum fusese semnatanil akor Prefeţe la cărţile scoase între anii 1682- 1 687 şi Bălgrad (1648) şi anurne: 1) “Predoslovia la evanghelistui Marcu" (in N.T-1648, f.40;
ca autor at Istoriei Ţării Riunâneşti. în Bibhe-1688, p774); 2) “Prcdoslovia cvanghetistułui Luca" (in N.T-1648, f64b; în
Printre coautorii redactori-revizori ai textelor pregătite penrru tipar, nu trehuic exctus Bh1ieJ688, p. 788'); 3) “Prcdostovia evanghehstu!ui Ioan" (în NT-]648, f 104b; în
nici căťturarul stotmc Consranrin Casjtacuzino, care a avut măcar un r()l de consultançă, BihlieJ688, p. 812h), ceea ce ilusrreazä pregnant caracterul unitar at limbii române în sec.
aI XVII-lea, în prov]ncit istoťice româneşti, separate polir]ceşte în acel timp, consriwmd
dat fiind atât erudiţia şi locut său în familia dornnitoare şi în eUta culturală a societătiţ
totodară o dovadă în p!us în privinţa principiutui păstrării rraditiei în rnateric de tcxte
valahe a epocii.
retigioase traduse: traducătorii situeazá mai presus c()ntinuitatea dccát onginalitatea. Or
Pentru realizarea acestui monurnenral proiect religios cultural-Jiterar editorial -
aceste lucruri, le putea asigura, cel mai bine, doar rnitropolitul cárturar Teodosie (subl.ns).
iinprimarea BB la Bucureşti, în 1688, deci înainte de aiiul 1700, întreaga echipă de 6. Tipografi şi gravori:
autori a efectuat o rnuncă savantă de tălmăcire (vezi aprecierea arhiepiscopului Va1eriu Tipărirea Bibljei, asemenea elaborării i detinítivării textelor ediţiitor incluse, a
Anania) fcând o operă de colaborare intelectuală naţionalá, împlinind un înalt destin cunoscut pecetea activităţii în echipă, asigirnd modalităţile practice de tipäťire, gravare
religios-orrodox în veacul de aur al culturii române din epoca medievală. şi corectură a textului.
Considerăm că Biblia, beneficiind de înaltul patronaj al Donmiei, ce culriva în acea Reatizatorii tehnici ai unei astfet de rçi a consacrat numele lui Mitrofan, episcopuł
perioadă de timp raţiuni politice aflate sub aura imperială neobizantină ce-o adoptase de Huşi, în cahrate de tipograf, diorthositor (rcvizor şi adicător ai textuiui revizuit al VT
Şerban Cantacuzino, şi i se conferea cu certitudine în lumea balcanică, n-a aflar ca fiind tradus de N.Spătaru Milescu); al lui Arhanasie <dascăt> Mo[do\eanul (tipograf şi
compatibilă înscrierea în foaia de titlu şi nici în cuprinsul paginariei, a numelor ruturor diorthositor, colaboratoť al cărturarului ePiscop Mitrofan, traducăror “de pre elinie" şi
osrenitorilor direcţi sau indirecţi, reahzatori (anonimí şi identificaţi de posteritate) ai ediţiei înzestrat cu talent literar); care va sprijini tipărirea Evangheliei greco-romne, Buc.,
imprimate 1693 şi a Divanului lui D. Cantemir la lasi, 1688 (Vezi NA.Ursu, Noi informaţii.); al
5. Paternitatea Predosloviilor lui Damaschin Gherbest stemarul, gravor, realizatorul conceptual dar în copaternitare cu
-
Ediţia imprimată a Bibliei a reprezentat pentru domnia Ţării Româneşti (deopotrivă, fťatii Şerban şi Radu Greceanu şi, probabil cu Antim Ivireanul a sterneí lui Şerban
-
pentru Şerban Cantacuzino şi pentru Constantin Brâncoveanu), şi pcntni colectivul ei de Cantacuzino Vv şi gravor al unui regisrru ornarnenral (fonńspicii, coneţuri, litcre) urilizând
autori-traducători/tălmăcitori şi autori ai Predosloviilor, nu numai un instrument princi- procedeul (binecunoscut) al preluării uiiui model ornamental (slav()n, prefeiat n practica
pal în acńvitatea religioasă a Bisericii ortodoxe din Ţările Române, solicitat irnperios în ortodoxiei din epoca aceea, subtns.); al tipografilor: ierornonahul Andrei (identiŕicar cu
epocă, ci şi un “dar <pentru > neamul românesc", destinată românilor, deci, şi dară, Pe viitorul ierarh Antim Ivireanul, posesor a1 unei interesante şi sirnbolice steme; cu talent de
limba de înţeles, după cum se precizează în Foaia de titlu şi într-una din Prefeţe. caligraf şi desenator probate în activitatea sa de rnonah cărturar) şi Ioan Bacov
De recunoscut faptul că, autorul Predosloviilor/Prefeţelor, identiŕicat recent ca fiind 7. Versurile <politice> la Stema Dornniei şi a Trii
mirropolitul Teodosie Veşterneanul notifică expres un credo politic (secondând interesul Versurile (în număr de 16) sunt scmnate în masűera formutelur “rohul lui Durnnezeu"
rnaterializat deja în rnaiiuscrisul Istoriei Tării Rurnâneşti) pcntw această operă destinatä şi “mutt păcătosul" de cărre “plecar robul Măriei Tale Radul <Greceanu> 1ogoft" Eie
“la un întreg norod (..)‘ rumânilor (munteni1oi subl.ns.) rnoldovenilor şi ungt•()vlahilor suiit rnenţionate in tratatul de Istorie a lirerarurii române, voi. I, Ed. Acad. Rontáne, Buc.,
(transilvănenilor, sublns.). .. spre limba cea de moşie a locului", care “se face cunoscută la 1964, p. 45 1 sqq, drept “un progres în poezia cultă românească", “versuri cu ritm, imagini
mari şi la mici", adică e liberă la citit de către toată tumea. plastice şi cursivitate, cu arhaismc i alternanţe fonetice, dar cu un nurnär redus de rermeni
bisericeşri de originc slavă" (vezi A. Plărnădealá, op.cit.).
vern tn vedere aici şi faptul că în ediţia greacă a Bibliei, Veneţia, 1687, editorul
8. Ornamentică:
Nicolae Glykis îi va acorda cuvinre encomiaste domnitorului român Şerban Canracuzino,
Foaia de titiu are un chenar-poattă format rectangular moriv ftomorf stiiizat şi Hori
-
văzut în caUtatea sa de descendent al împăraţilor Bizanţului ca un posibil “restitutor" al tipografice de încheiere a textutui.
doctrinei politice imperiale ce va anima cpoca (până la sfârşitui vieţii lui Dinńtrie Canternir, Foaia dc titlu versu conine într-o poartă stilizatä firomorf in regisrrut dc us, o
un alt protagonist, dar ce întrevedea în altă parte sabia mesianică pentru creştinătate) (vezi cornpoziie harocä, f1orală heraldică, un cartuş oval care are rolul de &cut ce includc steina
I. Durá, Elogiile..). \oievođuiui Şerban Canracuzino: acvila hicefală timbrată de coroana irnpeťiatâ deschisă
Seducţia peťspcctivei intrării în “noi vrernuri" şi a izbăvirii “creştinilor rornâni" având în gheare ncnine1e puterii Laice, sceptrul şi sabia; în pieptul acvilei (în scur iidian
ortodocşi de rirania otomanilor avea să-1 cuprindă şi pe înaltul prelat rnuntean, care, în
-
în fbrmă de mcdalion-ininiä: sterna Tării Románeşti: corbui cruciat fancat us de inemncic
Predoslovii punctează în numcle Dornnului şi al patriarhului un prograrn cu1wrat-religios
-
cdeste, soarek şi iuna. Pe cotoane, în stânga şi dreapta, iniţialele đommdui Şcrhan
şi chiar pofltic (vezi şi elementeie: stema domniei; versurile politice la Stema ţării, redacrare Cantacuzino: Io/Ş.C./B./V/D./D./O./T. = Io S[ărbani Cĺantacuzinol Bt
198 Vĺoiev> I) D{cwn O[blăduitoriul Ţ[ăriil [Runiâneşti.
)9
-.
ťurr arn Main, 1597, p. 506, respectiv Biblie, Veneçia, ed. N. Glykis, 1687, p. 5()6).
Biblia, Ostrog, 1581). Tătmăcirea a fosr utrcrior stiIizată de fřaţii Radu şi Şerban Greceanu,, tră sä consuttc
82. Coneţul tcrut grecesc (vczi Epigrarnä în cinstea lui Davd imprirnar pcntru prima dară la Vëneţia,
Ornamenrul geometric (înşerpuire a două linii ce dau un chenar având median, sus,
in anui 1494, .Lih jnonimatul autoruiui, imprimându-se ulterio; ifl ediţia Bbiici, Bucureşri.
o cruce, aflat ]a sfrşitu1 Prefetei Đomnului şi în mai muke locuri din Bibbe (dc cx. p. 92, 1688.
194 ş.aj. ínşcrpuire volutä, modet X, având median. sus, crucea ťpreia modctul din Riblie, De meonat ca. texrul origina.t ai Epigrarnei dedicaă [ui J)avid c rcäirn in cď-riilc
Ostrog, 1581).
gieceşti atc Psaltirii dawrat; !u A. IvireanuL, Snago\ 1700. .şi in cca a ui i)imjtric
Ornamentul Iiniar geometric (conewJ) situat la sfârşiwl capitolelor de la p. 69, 152.
fbcođospj. \ëncia. 1759 a..
240. 264, 334, 343 ş.a. (repwdus pcnmi frumoasa lui execuţie in miiltc lucrári (crţi şi
De remarcat cä. in texwl Bibtiei, dup capiroiui “111 Macahei". la p. 740-50, e
reviste) în paioada modern şi contemponnă la noi, íşi are sorintea in modelul crear de
află nerat în coligat editorijt, rcxrul unei atre iucrări, inrirutară “Penrru singuru! ţiroriuJ
maestrul gravor german Jost Ammaii şi inclus în tipăriwra In Smdiosonim gratiani
âď', versiunea wrnânească-a rraducerii darordu-se tui N. Späraru (Mi!cscu) (vezi M.
Amendis otnnibus probe expurgatorum, Pars secunda, Francofürti ad Moenuín,
roni. 45), rea1izaä după unicul rratat fi.losofic Peri autokratoros I.ogisrnou/De ratione
MDLXXII ( i 5 72), în Tipografia lui Sigismund Feyrabend, preluat de Biblie, Ostrog,
irnperatrice/=Despre aţiunea dominanră", operä atribuiră fals isroricului evrcu Josephus
1581 şi apoi de Biblie, Bucureşti, 1688 (suhLns. D.R.B.).
Biblia de la Ostrog, 581, a influentat puternic pe realizarorii tehnici ai Bibliei Flavius, text existenr în cdiţia greacă a Bibliei (tn spcţă Noul Testament), Frankfurr,
1597.
hucurestene, 1688, aceştia pre1und dispunerea Pe colnane, aspecrul caractenllui iiterelor
Accs opuscii fi!osofic irnprimat reprczinră prirna luctare hlos íi timha romană.
ripogra&e (mărunt ca nŕişare si egală ca márime), acelaşi cadru dreptunghiular al
literei iniţiale. avârid câmpul negru, iar iniţiala i ornamenwl ci florat stilizat -fond alb. marcând inccputurk Literawri filosofice in Tärile Románe. cunoscnd i a!tc edirii indusc
ii Bihtie. Blaj. 1 795. (vezi swdiiJe peninente scmnate de VCândea. TratwJ 1963:
Diferä ca forrnat Iitera iniţiaJă
- in Ribtia bucureşteană înă1mea aicadramentului literei fűnd de 2,4 mm façă de Idcm. Nicolae Milescu i începutul traducerflor umaniste.... J 963 Idcm, Peri
26 a celei din Bibtie, Ostrog, 1581, respectiv táţimea cste idcritică 15 mm. Unele Jitere autokratoros logismou... I977 Idem, Tratamł.., in: Raţiunea dominantä..., 1979).
iniţiale (B,D, S, Z) au analogie evidentă cu cete din Biblie, Ostrog, 1581. Prin srrucuira sa tematică şi conţinutul tcxtetor ce le includc. ediţiile Bibłiei, Bucureşri,
Tipografii şi gravorii Bibhei, Bucureşii, 1688 au preluat modelul ornamental rus şi t- 1688, constiruie, fiecare în parte, un coligat ediwrial care, în ciescriptivitate bihliografică,
au transpus în rnediu româriesc prin tehnica xilogravuriî. cmendează vedet posnilui bibiiografic 86-I-IV din BR\ astfet:
Dragoş Morărescu atribuie realizarea ornamenticii Bibliei, lui Damaschin Ghcrbest
“Srernarul", care ar fi executat iniçialele şi podoaba fînală, în colaborare savantă cu ripografi 86}3 I-IV 1. BIBLJA; 2. [ĐIASSORINOS, Iacob?], STIHURI LA
- -
rccunocuçi Andrei (Anrim Ivireanu1 şi Ioanichie Baco Facem o preciz.are: flarnaschin DUMNEZAESCUL DAVID; 3. (FLAVIUS, Pseudo-osephus], PENTRU
-
Gherbcst este execurant al regisrrului ornamentaL fřontispicii, initiale, coneçuri. preluând SINGURUL ŢIITORJUL GIND, Bucurcb. Tipografia I)ornncascä. 1688, cd. 1-11,
modelul din BibHe, Ostrog, 1581; de asenienea, preia unul din morivelc uzitatc in cartea rornănä (caractere chirilice).
slavo-ucraineanä a sec. al XVII-lca (ante 1677) Pentru chenarul poarta titlului.
- 10. Ediţii:
Originahtatca creaţiei i-ar reveni doar in ca2u1 compoziţiei haroce privind stcma iui Şerban Recditri in epocä: BIBLIE, Bbj, 1795, cditia Samuil Micu
Cantacuzino Vv. Ediţii rnodcrne:
9. Ediţia Bibfla, Bucureşti, 1688 coligar editorial:
- I. BIBLIA adecă DUMNEZEIASCA SCRIPTURA a Vechiului si Nouíui Tes
In textut Bibliei, Bucureşti, 1688, ambele ediţii la p. 406, între psalmii 76 şi 77, este tainent. Tipărită intâia oară Ia 1688 în timpul lui ŞERBAN VODĂ cANTACUZINO,
inserat un text versificat, intitulat “Stihuri la dumnezăescui Daviď' (semnalare primară în: Domnul Ţării Rornâneşti. Retipărită după 300 de ani în facsimil şi rranscriere cu aprobarea
Gabriel E Ţcpelca, Versuri n metru aiitic..., care atribuie traducerea lui Radu Greccnu Sfnru1uiSinod şi cu hinecuvântarea PreaFericiwjui PărinteTEOcr1SĘParriartiul Biseťicii
şi susţine “că arn avea dc-a face. probahil, în cazul rraducerii după o ediţie greacă. cu prima Ortçdţ)xe Rornáne. Edirura Instinjwlui Bihic şi de Misiune ai Bisericii Orrodoxe Române,
traducere in metru antic în culwra românä). N.A.Ursu (tn I)osoftei, Opere, vol. Ł Versuri, Bucureti, 19S8.
p. 387) atribuic parernitatea traducerii mitropoiitului Dosoftei. Descriere; p.I [Titlui]; p. III-VII I.PF. Teoctisr, Pariarhul B.O.R., Cuvánr inainte;
-
Virgil Cândea (in O'epigramătradusă de spátarul Nicolae Milescu, în: L.R., X1I, p. III-XXXIII rexz facsirnilar i transcris' (Textck ediçiei BIBŁJE, Bucurcsti. 1688: Bibia
3, 1963, p. 292-295; Idem. opcit. (reeditare adăugită), în \oţ. Raţiunea dorninantă,
20 1
200
ac[ucá Du11nc7eiasc. Scripnin; 5thurj 8 aupra tćmei.., [Prcdoslovia domnuiui ioan 11. Referinţe culturale in epocá:
crban Cara-uzino LPredosłovia Patriarhuiui Icrusaiimuiui D thciu, A crcilor
‚ () şrirc sigratetică privind patcrniratea traduceru \T. rea[izatá dc icoae tlin
Dunnezăie.ştii Scripruri desluşire; lcstamenwt Vechi p. 1-933 Ktext ťacsimilat şi trancris Moldova, prorospătar al domnului Moldovei" <care> a tradus scrierile sacre în liniba
crti1e: “Facerea" ‘A tui Iosip la Macavei carte"; Testamentui Nou (cărţile: “I)e la vernacularň a dacilor şi ungarovalahilor, cu carc a obtinut foloasele dc a fi cititc rnereu în
Mtthei Svuna Eanghehe" ‘ApocaJipsi a lui Joai Bogoslovut"; [“Epilog"J
-
937-948
.
biscricilc aceora de către Rccare", aparvinc lui Dimitric Procopiu Parnpcri din Muscopoic.
- Closar d Ąnca -Crisrina Gherrnan; p 949-972, Mihai Moraru. ote circaw nrc care, in 1 730. insera articolul Succinta eruditorurn graecorum...-, baza pc ) ititoľiflatic
noc:; 1. 9977, Aicxaridra Moraru. Not asupra ediiei; t 978983 }C.CFiitimía. -
din iunie I 720 din Bucureşti. in puhlicatia de epocă a lui Fahricius. Bihliotheca Gracca.
Un tnonument de valoare iiterarâ peren Bib1a lui Şerban Cantacuzino l 688 ;
- ed. Hanihurg, vot. 10, p789 (text atin).
984 Bihliografie (setectivă); p. 985-987 Cuprins; p. 988-989: Fişa editorială ce cupritidc
-
- În Prefaţă (“Cuvânt cátră cetitoriu") a ediţiei irnprimare a Bibliei, Blaj, 1 795
numt:le auwnlor din Comisia de specialişti ce-au asiurat transcricea texruiui chirilic in (avcm în vcdere i data de 1787 cnd deja tcrminase prima redacţie a traducerii Biblici şi
iarine(f'eodor Bodcgac. \alentii Chcb-u, ĺ.C. ChirĹmia, Al. Ciurea. 1riai. cnd ísi conĹiirasc deja o opinicsubl.ns. Samuil Micu fcca unele ob.senai prhind
Cosrinescu, Magbcn Georgtscu. Anca-Crisrina Ghertnan. Ecatcrina Ionaşcu. ZanFra nenrntwmirea asupralirnhi cditiei B.B-1688. “înwnecata i incurcara aşezarc i ínwcrnire
Mihail, Aurclia Mihaiiovici, ion-Radu Mircea, Mihai Miru. Aiexaíidra Moraw. Mibai a taiuiui rornncc dcctuan-d attei o prirnă analiz crirică. 11) parte sub Jl)ti\aUa
Moraru, Paçidele Olreanu, Liviu Onu) Viorica PamRl, [on Rizcscu, Octavian Schiau, Sabina suhiccthä, dar totuşi vcuirá din partea unui lingvist tatinir, acest lucru pctrccându-se
Stxoescu, Niculae Şerbănescu, Srcta Torna, Cătălina Velculescu, I[cana ZarnRrescu, tocmai în peri()ada timpurie a literaturii române modcrnc (ezi discuĘie în studiul ui A1.
Fiorcntina Zgraon ç controlal ŕlo1ogtc asiurat de I.C. Chitimia. AL Ciurea, M. Costine.cu, Antlriescu, Łocul Bihtiei., p. 34-36. ‚S. Micu>) conşticnr de ncceitatea aictuirii Ui)ei
VCFMUflI noi, (... a urlei traduceri unitare : Kfăcäud> muucă dc
indreprarc" a texrului
M. Geoťgc.cu i. iru.Aix. MoraruM. raru,P Olteanu. DarS onescu.H. Zgr:on;
ccx,rdonaror: Prof.Wdoc. I.C. Chiirnja: sccrettr stiinrjRc: Cerccr.st. Mlai Moraw: Ediwra B.B.-16$8. apticănd procedee de iucw...".
In;r. Bibtic si de Misiune B.OR. sub conduccrca Pt Dumirru Soarc i tipárirca v )iumuku 12. Seiuai&aţia retigoasâ ş culwrală (istorico-literară)
Aparivia în tipar a B.B-1688, constiwie un important cvenimenr ín culwra naţioia[ă
in ttpograa lnsriturului Bibiic condusă de Pr.I)Ĺ Sabin *rzan.
11. Unhersitatea ‘1.I.Cuz" Iai Aibti-t-Ludwigs-Universitr-Freihurg, şi în literatura retigioasă a ortodoxiei orientale sun'enit în ultimul pătrar al veacului al
XVII-lea, ca uii corolar Rresc al eforwlui de generaţii concrenzate îii hiserica i riparu] din
-
“<Bibiia de ĺa 1688> este cea dintâi operă de unitate naţională în acel dorneiiiu
-
ciKti>tori (din Ms. rom. 45, f. 456 457' (texte facsimi şi transcriere); p. 1621 65
-
-
319 Pe 4 coloaric “tcxte coaiparanve") Textelc cărtii I: “Facercf din ediia B R-]688
- in cclc mai ‘-itrege îrnprejuräri. dmp dc trei \_eaCUľi, in roate Tárilc Rornâneri. pentru a
(cap. 1-50); “Bitia" dupăMs. 45); “Biia" (după Ms. 4389); Facerea umĎ (ed. mudera; ínvcşmănta cuv;isiwt Dümnului íri haina lirnbii naçionaiť' t. Cartojan;;
p. 321-364 Note.i Comentarii; p. 365-4S4 indicc; p.455-S0ó FUt)copii după pbnşde
-
-
-
“Şí tie fapt Bibtja apaťc ca un rnoment dc consotidare a limbii literare" (G. Cătincscu);
-
Ms. rom. 45 şi după Ms. rom. 4389); (p.5O7-554); p. 555- CupnsuI lucrrii; p. 556: -“In orice caz, Biblia de la Bucureşti rämâne un mornent dc seamă al tirerarurii
N()ta EdimriL noasrre vechi. similar în litcrawra geťmaná Bihliei rraduse de Luther" (Al. Piru;
2U2 203
jcr; in : Ihcî: . -
i a xfl.1 ziit a u.iu e ancn rcu đc pi'ik : .
-rcĺitita cc i! iircrti3 rcoasa onaneicj, prCCUfl 5. lr iSOr,ţ ľIJ L.R..xx:v i9h5. r'.45-468; ô. 52534: XXViII 3-4: .2. . .
cJ on t'a:'uiU acac mic I.stna iieaurii romanc. 1 %4 . 2 46-4O: cz: i zudiiiç d. (. (hi-'., Ui nui i
Bib1iogťac (sci%nvá) voare Iitc-r ctenä Bib ui Şcrban Cn cuin (1688). hi cdii -c tr-:
—
(nsta:ť Sot<mon, BibLia de la Bucuresti (1688). Tccuci, 1932; VCcwa, B...-i688, p•. 978-983 :i rudiik dn cdiia B.B-i688, Pars i Genesis, c. •‘
ScmiCţi poiitk jnui act de cuitură fëudalä. în: SRdi, XVĘ 3, 963, p. 6O- M!•1ument. uj dacç)o si (••F :iur), 1988. scmiatc đe •t ii \i'
u-(:rjw o .
)es2rc ueadomnantă», cea dinti oper ŕiozo6c uhiicat cdi'a Scbi. ?.‘; . rbL t-'
.:.‘:-:‚
í:ctrt anc ‘
953. 8 —_4
‘
isc şi ceputurae zrailuceţiior uaniste irnb rorân, i: Bihh e : 1ci ł68), t compaçic t s. 45 ş cţ: M. 38
tu VJ Bu.. t963 29 7ť ( i ek dos1o iu Nouhv 1O Va1et1 A.ntii. Dîn nou desprc Biblia .hii Şerban, ín: R •ťI., 3-4, L988, p. i •L
Jëstament de la Báigrad (1648), în LR.. XII. 2, 1964, p. 154; PV Hancs. Nicok3c
Mť( CU, traiiucător CUfl('Cd a ODt Ct1 cunoscute dĹ.
i(T i
QI p .305-.3Oŕi, I)ir Luca Haţcgn. Canea veche romncasc ü' Muze Patonj ; s':uü ş materiaí a . .;. . . ‘.
ng
UnirL I, in 4put", XIiI, 1974, p. 377; iuc&au Prctccu, G controver iiteri. dkei şi ţraducăto'u[ (?): pona Ioan 7t V,.tutct ( ntt3u íitc
rciigos: contnhuţ fraţUor Radu şi Serban Greceanu ĺa cutura hisericcască ş t:ăt-e mitropoiit, upă ern.nătură apar nir.:: MN" (?)‚ iar r: C•'htuĺ ctr cito..
aicá. : Gi. 2 196, n 5-6, p.560 607; V Cica.O epigrarnăLradusä deSpătarui \J cţ'et (tUł CL aitOí dr cu i iick “D" ( .
‘
1(-G
59 c osofte, nj.no i' ( -. k1fl e
rccc.c
nr 6 fb 976, u. ÷-6; Doofrei, Opere, voi. Versur;, Ediçic critcä c ug Kh:d, CbiĹiacJ, ipog moickvn K. FM.
•Stu.dLu t:O(UCtt\T I \nd.n.cscu. (hrura Mncn•a, Bu • 1978, p.393, 504-507, 5 • ]agi:atia gah:: editoriai: I. •MOLI VENIC. 2.. C..ANr i.J. ...ANI
; \ (đca, Pe autokrtoros ogsrnou ct déut de ia iitta-c MCRT . J. ••• CiU•NŢ LA OA1Ni OR.J. ‘‘ç •\ 22 :.
cunnscut dc a mij1ücu sec, t XVH-ka: i.ąC.-C J tetc ifl COL5 Mnzci i•: ija L 3. - \
p. 72-214, ‚‘.Usc, Un cirurar .• .
2ťi
“Couica". X\'i[. 33(S63L 13 ag. 1981 p. 8; Doru Mihescu. Considcraţi asupa
rj,u— -.la C.\I-. 4S4.e t mi Ą:',
icţii şi activitáţii tipărtorűIu primei Bibhi româncşt. Mitrofan, epscopui dc
‘.
r'----
)i-.'-iH
.i rrlL:ui m'rri",
Damschn Gherbcst tcmaru, irţ.' Arf. XXX. 7-, 1982, p. 2 A zoic
‘
đe'
Biblia de la BucurestL Cine a fcut traduccrea? în: B.OR., xcvi, 9iO, 1978, p. 1
irontispicuahii care cstc 12 ‘tc deinghi d)uă ungtiiu', ar di rnoth-c rip afcc
IO1; Idern, Clerici ortodocşi ctitori de Hmbă şi cultură i-ománească, Bucurcşti, i 977.
i rn'gc1c !1 uHar-c cetor din Mo]in'enic, elc find ope-a popn ai Zoh-; đin Vnt
p. 2(-27 D. Rpă-Buiciiu, Addkament hibHographica, I. în “1)anubiu.", X. 9Si;
i.
;t. la •
I'u Du, Eiogic ađu dc Ncoae Gł'.'i ía prefaça ibiiei gceti Üc a Ventţa,
-
2 [4
tirajetc Moiirvenicului (1689 apritie 22), utiiizat fiind ía sîujbe, alaturi de accst Mohtvcri
La descrierea Molitfclnicului, BMgrad, 1689, de adăugat ampta relatic a regretaťu1u
şi de Sicriul de aur, 1683.
pťofesor Atanasie Pupa, care precizează că textul Molitfe1nicului (caťe cunuaşte cinci tiraje), BibL: Eva Mârza, Tipogrfia de la Alba iulia, p. 79-80.
si nu se continuă fresc cu us text ce cuprinde Cazanii la oamcn rnorţi şi la niuieri, în
număr dc 3 15 cazanii.
-
Alha Iuki. Edijc ransniiá a inccputul sc. ai XVIH-ia: in 1 714. Akxandu Hiadiu on
Tirajele Mo[itFełnicuhii (dc ťonnat in -4°) dupá At. Popa: ă cra ‘ma ară dccăr curhu ce alb".
I. MolitfeJnic, I{Mgrad Aba Iulia), 1688 aprilie 22, je \I + 1 79 f. (text MoIitfeInic, Catea a cunstituit un instrument teoĺ(-)gic de propagandá atiricatohcă, tirajui ei
dc la f. 180 222 (tcxt “Cazanii ta oameni rnorţi"); đe la f. 180v încep aitt rugăciun
-
-
oameni rnorţi). Obs. Din Moliďelnic s-au cos iertăciunile. Carre dedicat đomnului Constautin Brâncoeanu i mpri în Tipografia
Exernplare ta Bihlioteca MitropoUei Sibiu şi ta BihL Acad., filiala Cluj-Napoca. Donmeacä; a senit ca instrument de propagandă anricato1ic şi ai rol itá (cavin .
De memiona c f 200 esre numerctatá greit cu 100. în cbjnib următoarea R etc Texzul recec ;tiIizat a hjst manucrisuI iui Doirh, 1cra1.uiiu
riurncrotat cotect cu 201. Egcheriđion eicgchon ren kalbinikon phrenoblabcion. 1682. 58 ‘
V Molitfetnic, Bălgrad. 1689, de VI + 199 f. Lipscsc ‘Cazanii1e la oamcni rnorĘi". Dc ih1iort]at colig.arui editorial, astfc!: 9O. 1: 1. SYRIGOS
- •
Exernplare exisrcnte in Bibl. FiJ Acad., Chij-Nannca. K;\I BNiKÖ KEPHAI.AIÖN; 2. DOSIT.W, Patri-arh Icm.J: GC}—[EIR
-
Opiiiern cä prii strucwra ei, tipăritura reprezintä de factu, un coiigat editoriat, DIO, Bucuresti, Tipografia Domnească. 1690.
conţinând o cutegere de rugáciuni: Moitvenic (vezi cotofon la p. 199); Cazanie la oameni
morţi şí Poveste la 40 de mucenici, atestat de tirajele deja descrise, dar şi de existenţ 91 I. HRI-SOSTOMUL, Ioan, MÁRGĂRflARE. Bucurei, 1691
ultirnelor tlouă titluri şi sub forma de brnşuri/opusculc separate (prin faptul că reprezintă BRV I 91, p.315-3fl
- -
tćcmai segmentul ukirn ĺccle aproape pese 20f e ia çrşitul dpăriturii in sau ca extrae s-a mprmat in Jipugrfa Doiincac:L
(cuni apar şi ín decrieri1c BRV I 88 şi CBRV 87);
- - Con.iorm tczci w BP Iiaştlcu. coinw1 de ide Prctci ir rc e çcjă depr
-
Edtia Molitveiiic, Bălgrad, 1689 a fost niodelul urmätoaťc]e ediii: Molitvenic, raţii biz-anrini Vasite Macedoneanui i hul su Łcon. pI-ecui-n ć ruccrea inrji
Buzáu, 1699 ş Rârnaic. 1706. cn sc aHhuic cárrurawiui Nicolae Sptaru <Mi1csc:
Bib[.: Atanasie Popa, Canie la oarneni morţi din 1689 Contribuţii la BRM in Senrnararíí Pteťctei, 1og.fcvii Şerha şi Radu Grcceanu apar doir ca rei,tIiror1 fnw
M.B.. XXIV Timişoara, 1 -3, 1974, p. 65-79; Lupan-}{ateganu, CVR - Muzeul A. Iulia, ai extuLui rradus i )ngnjitori ai itnprimării.
I, în: Apulurn", XIJ, 1974; poz. 3c, p. 365; Eva Mârza, Tipogra6a de la Aiba hilia, p. Modclul rraducerii: HRJSOSTOMUL, Ioan. MAR(ARJTĄRE, wţia, 1675.
77-79, 80-82 (discuia bibliografiei recente) BihĹ: PV }lane. Cercetări vechi şi noi..., p. 566 D Si-i ccu. rc•:cizie ta A.G.
1.azaros Cata1ogu crţiioť tpárite din BihHoteca OHmpiotisa. -rcna. 1964. in: SC,
88 I. POVESTE LA 40 DE MUCENICI, Báígrad, 1689 iulie 15.
- Setie nouă, Mi, Buc., 1972, p. 2-86.
BRV I 88, p. 296 IY p. 207.
- -
Exetnplarul decn5 şi existent ía BAR, care nu arc fbaic dc titlu tiuct, rcpunc
ţ
95 - l, EVANGHELJE GRECO - ROMÁNĂ, Bucw-tb, 1693
prohlema cxistentei unui tjtlu de imprirnat separat sau a unui c()ligat editorial, alăruri de BRV I 95, p. 328-335.
-
Motitvenic, 1689 apritie 22 şi Cazanii la oameni morţi, 1689 aprilie 22 cos, cţt Conforrn tezei tui B.P Haşdeu, paternitatea traducerii şi a ideilor cuprinse ín PreFtă
certitudine, de tipograful Kiriak. spirirul mirean aI Lcxtului, citarea Sf. Vasit. existenţa unui caz de sirnboJstici a ciťrelor
Opiniem că Poveste la 40 de mucenici, un opucu1 in 40, de 8f., a apárnt în ambele se atrihuic iui Nicolae Spătaru Mi1escu".
-
206
—
Ornanentică: xilogravurile: poaťta foii de ritlu, evanghetiştii ( vezi E\ Luca şi Marcu Desenul Stemei Moldovei în tirnpul lui A. Canrernir îl atťihuirn tot lui D.Cantemh
ai în fînaluł inscripiitor parafa <lui Antim. gravată pe
pergamenruJ dcsşurat ca un Desenele xilogravurilor: “Herbul Ţărîi" (Stema Moldovei în rimpul lui Antioh
omagiu penru Luca, parronul arriştilor şi Marcu, patronul cerăţii artek)r
\ncţia), Canremir V), “I)esfrânata Lume sau Trupul şi Omul înçełept său Sufletul" şi floronut
apostohi; ccle trei frontispicii (Iisus Ernanuel, Invierea, Iisus Arhiercu). cu cornpoziţie ( un cap de bour) de la f. 143', sunr executate după deseuelc lui I)irnitrie Canternir,
fîtomorfă (acaut, f1oarea soarelw), sunr arribiiite lui Antim Ivireanul, tipogratgravor
şi Ancadrarneurele (chenarele) utilizate la poarta titlului, sterna ţării şi srihuri erc. aparţiii
rn]niaturist. tipograŕîei ieşene, ce vor constitui un modet pentru tipărirurite gcorgienc irnprirnate la
BibL: ĽV Haneş, Cercetări vechi şi noi.,., p. 567; NA.Ursu, Teodosie Tbilisi, în riparniţa cută cu sprijinul lui Consrantin Brncoveanu.
Veştemcanul, în: “Cronica", XVII, 32(862), 6 aug. ]982, p. 5; D. Morărescu,
Antim Textpe două coloane, în dreapta grecesc, în stánga românesc.
Ivireanul xilograĘ în: CR.. an I XXXVI, 1983, nr. 3, p. 42-43. Versiunea greacă aparţinc lui Ierernia Cacavela, arestată dc limha katharévousa şi dc
prezenţa unor elemente idiomarice crerane.
101 I. CEASLOVEŢ. Sibiu, 1696.
Ediçia greco-română a Kritirion/Divanului, Iaşi, 1698, a cun()Scut două tiraje,
BRV I 101, p. 33934O; fl p. 207-208.
-
rezultate din dubla culegere a textului de la f. 1124 (c()IiIe A-E) la unele exemplare.
Tipăritura esre atribuită tipografki sibiene, daĘ în reahtate apartine şi ripografki Tirajul rnic prezintă diferenţe tipo-redacţionalc observabilc la culegerea zaçului (ritlurile
cuiese cu corp 8, nu sunt marginale, ci intercalare în text; coloncifrul fîgurează şi în
alha iuliene (ipoteza Tcipariu 1846; Eug. Pavel 1979; Ecsedy J. 1994 căci s-a
-
-
1 69 8).
In consecinţă, propuncrn urmätoarea descricre hibłiografică:
CEASLOVEŢ, Sibiu) (Bălgťad/Alba Iulia), 1696, română, [Ed. a Iba hălgrädeană, Izvoare: Izvoarele urilizare de D. Cantemir în elaborarea florilegiului literar-filozofic-
sapienţial Divanul sunt un set de opere religioase, filosofice, Iiterare, istorice, morale,
tipografi: Chiriac (gravor), Avram şi ucenicii: Oprea, Mihai Banici, Torna.
începând cu Bihlia (arnbele vcrsiuni Sepruaginta i Vulgata) şi cele ce aparţin aurorilor
BibL: Eva Márza, Tipografia de la Blaj, p. 85-88 (cu bibliografie discutară).
clerici şi medieva[i (bizantini, persani), occidentali (greci şi latini) şi conaţionali.
a. Opere orientale (persane): At-Saadi, Gulistan (Grădina cu trandafiri); Hafiz,
102 I. ORÂNDUIALA SLUJBEI SF<INŢI>LOR CONSTANTIN ŞI
-
Divanul;
ELENA, Snagov, 1696.
b. Literatură bizantină: Phitippos Monotropos (Fiiip Solitarul, sec. XJ), Dioptra;
BRV I 102, p. 341-343.
-
Mihail Choniates (sec. XII), Personificări diferite, de gâlceavă şi mai a1es de judecată,
Reprezintä prirna tipäriwră realizară de tipograM Mihai Işrvanovici.
arărând ce ar spune suflerui împotriva trupukii, judecându-sc cu el în divan şi ce trupul
Bibl.: D. Bädărä, Tiparul românesc, p. 76.
împotriva lui, precum şi răspunsul judecătorilor;
c. Opere occidentale: Joannis Baptistae van Helmont, Venatio scientiarum;
110 I. CANTEMIR, Dimitrie, KPHTHPION (KRTTIRION...) DIVANUL,
-
d. AIte lucrări: Miron Costin, Viiaţa luniii; Alexandria; Viaţa sfiinţilor Varlaam şi
Iaşi, 1698 august 30, greco-ťomânä.
Ioasaf; Dosofei, Viaţa şi petrecerea svinţilor, Iaşi, 1682; Ioan Hrisostom) Mărgritare;
BRV I 110, p. 355-365; Legrand, BibL hell., XVIIS/m682, p. 59-60; Poenaru,
Ioan Clirnn, Scara/ (în traducerea lui Varlaam, Łeastviţa); Herodot, Istorii; BIBLIA,
CBRV p. 171-172.
versiunea Septuaginta (pentru versiunca greacă a Divanului) şi Vulgara; Pietro Bizarro,
Lucrarea s-a imprimat în Tipografia dornnească din Iaşi, de tipografii rnoldoveni
Persicarum rentin historia in XII libros descripta, ediţiile Anvers, 1 5 83; Frankfiirt,
Athanasie ieromonahul şi I)ionisie monahul, cu ucenicii Ior, suh ingrijirea hatrnanutui
1601; Andrea Wissowatius, Stiinuli uirtutum, fraena peccatorum, Amsterdarn, 1682
Lupu Bogđan (curnnat al Cautemircştilor), sub controlul lui Ieremia Cacavela, căruia îi
(principaiul model); Petnis Berchorius Pictarensis, Repertorium morale, Colonia, 1620;
revine responsabilitatea de aut()r al Epistolei către D. Canternir, de auror alversiunii greceşri
Bcrsuire (sec. XIII) Reductorium mora1e; Giacomo Aconcio, De stratagematibus
şi de revizor coťect()r al aceteiaşi versiuni în tipar.
Satanae.., libri VIII, Basel, 1610; citate din operele la Aristorel, Sf. Augustin, Ausoniu,
Cartea a fost scoasä în Tipografia Dornnească din Iaşi cu cheltuiala tui Dirnitrie
Boethius, Cato, Cicero, Epictet, Erasm, Hesiod, Łactanţiu, Platon, Plutarh, Sallustius,
Caurernir, care o dedică (vezi Carte de închinăciune/Episrola dedicatorie) tui Anrioh
Seneca, Socrate, Valerius Mnimus, unitarianul CreUius.
Cantcmir, Domnul Moldovei, fratele său.
208 209
.
Kefcriaţe bibHogra&e şi ştiinţifice in epocá (se. XVIII-XIX): Bibl.: [Cantemir, Dimitrie, Opere complete, I. Ediţie criticá puhĹicată sub ingrijírea
elui
Antioh Cantemir ne consemnă prima referinţă asupra opcrei, în Biogt-afia princip tui Virgil Cândea. Cantemit Dimitrie, 1)ivanul. Ediţie îngrijiră, studiu introductiv i
Otoman. editiik:
D. Cantcrnir. inseratä ca ancxă în (coligarul ediroriat) Iîuťia Irnpeťiułui corneiuauii de Virgil Cândea. Text greccsc de María Marinecu Ilimu, Ed. Acad.. Buc..
-
Paris, 1743, tornc 11, p. 324; Harnburg, 1745. 1974, 489 p. cu hih1io2ra6e; Dan Horia-Mazilu. DCanternir: Divaiiul. Introducere in
scriptis
AJrc refeťinte; Akxius Honinyi, Memoria hungaronim et provincialium imaginar, în: Limhá şi Uterarură, XLII, vol. I1I-I\ Buc., 1988, p. 35-39.
“Biugťafü lui
edits notoruiu, Pars ĺI, Viennae, 1776, p 285 (udlizează inlrmaçia dupá
filologhia, tom
D. Canwrnir" a iu A. Canternir) A. Papadopoulos-Vrctos, Neoelleuiki 111 I. MINEI, Buzäu, 169S, 12 \olume.
despre tipograíik
L Athena. 1854, p. 46, nr. 150; bihliografîara dc: V Popp. Dizertaţie
-
59-60. Prefeţdor din Triod, Buzău, 1700; Penticostar, Buzău. 1 701; Jnvăţătură de şapte tain.
Reeditri: Buzău, 1702; Liturghier, Buc., 1680; Liturghier, Buzău, 1702 Bibiic, Bucureşti. 1688.
;
1). in Arhiva istoric a României", 2, 1865, p. 82-170, ediţia B.P I1adcu BihJ.: N.A.Ursu, Teodosie VeştemeanuL..., (I), it; “Cronica", XVII, 32(862). 6
tea Acadcrnica Rrnă,
2j. Operele principeiui Dcmcrrius Caniemir cipärkc de Soccta aug. 1982, p. 5.
rom \ Buc., 1878, p. 33-242 + XII p. [cdiţa G. Sion};
Virgil Câiidca,
3). I)imitrie Canternir, ĐiviiuĘ Ediţie îngrijirä i studiu innodijcrivde 113 I, IV BUCOAVNĄ Bălgrad (A.Iulia), 1699
Bucureşti, E.ĽŁ., Cokcţia ‘Scriítori rornânť', 1969, CX + 5ô5 -570)p.
-
Carte rarisimă; din tiraju iniţiat s-au idenrificat până acum doar două cxemplaie
“Divanul" priina operă a lui Dirnitrie Cantemir constituie o serie hlosofică şi
- -
cte o caite bisericcacă, ci o carre a unui laic. scrísă de pe eNistente în Bihliotcca ‘Astra" Sihiu şi n Bihliotcca Academiei Române, fiJiaa Cluj-Napoc.
cricä dc conceic creştină:
L
Apropiat 1i ţnsse arabe, dia care cea mai importantá tiind versiune arah a lui Atlunsios Ornamentică: Chcnarul foii de rirlu (pťctuat din tipäriturite bälgrădene, nccpând
Dabhas, patriarh al tiohiei, revázută i conientatä de GibraU Farhat, episcop rnaroit de cu Ceastovăţ, 1685; chenarul 8orai (p.2) de la gravură (ce reapare fragmentar pe p. 12,
Aiep. datând din anul 1705). 14. 16. 19) cste idenric cu ccl din Sicriul de aur, Sebe, 1683 şi Rânduiala diaconstvelor,
“Đivanul concluzionează argurnenrat exegctut, istoncul culwrii şi canrcmĺroh.)g
ul RJgrad, 1687); elcmentele de dec()r floral (p.2, 3. 22, 29. 66) şi iniçiaiek ( de Ja p. 18.
cugcrrii
ediror Virgit Căndea este uin din opcrele unari ale gândirii rornáueşri şi ak 19 22), elernentele decnrativc (p22, 29, 38, 39) sunr uri[izate in tipäriruťi bălgrădene
Eurúpei de sud-est în generat. dintre anii 1685-1699 şi din Sicriul de aur, Sebcş, 1683; tipografîe readusă la Bălgrad,
Suhstaaţa bogar şi nuanţatä a accstei scrieri. íii care sunt întrctinute, ccea ce cxplicá idcntiratea dementelor ornamentaie).
l gándirii
intr-un interesant efort de sinteză, ideile raĘionalisrnului îflCä tánir cu L1fZed Łucrare cu coninut didactic. un abecedar carc avea “sä deprindă pc copii cu ura
ndievaIe ín cur de prefacerc, fac din prima Iucrare a iui Dimirrie Cantemir
carrea dc carte", fapt ce relevă o realitare: existenţa unei activirăţi a şcolii rornâiieşti in Transilvania
)sul dc laic
reprezentanvă a unci cpoci şi a unei mari lupre de idei care avea să scpare religH ta sfârşirul sec. al XVII-lea, ce trebuia să beneficieze i de marua1e.
i să aducä apoi triumi1 ceřui dil] urrnä n cutturilc română ş neogrccea.cä". Apariţia cärçii se inrcgrează ín programui culrurai-retigios şi la nivelui intrucnv
O akă caracterizare, aparţiiánd aceluiaşi editor exeget; educariv al epocii, marcând deja o etapă in invăţământul ťlCnentar ron]änesc d,n
“Divanuleste o operă de găndire, şi sub acestiaport intercseazä pe cercetatorh tttOzohet Iřansi1vania: necesitarea utilizării rnanualelor ddactice de ţinutä europeană şbunăoarä:
noasrre, una din vechile opcre de expansiune în limba românä într-o formă artiticá ceea -
ut XJI/1974, p. 356-366 (facsirnilul f. 415v); Pascu, CRV-Sibiu, poz. 19. p. 26; Eug. Pavel,
Bucoavnei, un rcotog r)rtodox deswl dc ahit de a imprima o carte didactic cu un conĘin Mihai Itvanovici şi normele thnbii literare române, I. 11, 111, ii: ŁR. XLIII, 1994, 9-
şi
rcligios proorrodox. dudánd voiz prescripçiilc noii conksiuni rccepte in Transilvania,
-
10, p. 413-430: XLJ\ 1995. 3-4. p. 107-123; 5-6, p. 205-219; E'a Mrza, TipograÍa
s schiçcze o arirudine de cntitrarcrrnă ortoduxă. de la Alba Iuiia, p. 98i04 cu bihliografîe).
Textut Bucoavnei, Bäigrad, 1699, a fost rccditat cu unule modificări în: Bucoavná,
C)uj, Colegiul iezujt. 1744, prohahii a dornta si pe chclwiala episcopului Inochentie 117 I, IV MĂRTURISIREA CREDINŢEI ORTODOXE şi EXPUNERE
-
Micu (Klein). INTRODUCflVA DESPRE CELE TR.EI VLRTUŢI, Snago 1699, reacă.
Ediţie critică: BUCOAVNA, Bälgrad, 1699. Edic critic, ipăritá din iniţiativa i BRVI-117,p. 378389; IVp. 211.0
p
binecuvnrarea PS. Ernilian, Episcop al Albei Iulia, Sibiu, 1988 (vczi studiite): PS. Episco De rnenonat că parrea a II-a a tipäriwrii un coligar edirorial şi de Jegrnră cuprinde
fDr.
Emiiian, Cuvânt tnainte. Cadni) istoric-cuLniral, p.5-24; Dr. Iacoh Mrza şi Pr.Pro
- -
Versiunea imprirnatä în româneşte la 1700, este o transpunere a versiunii greceş Harta cuprinde inforrnaţii hogate referiroare la cadnil fzic, ecçnornic, social, po
(tipărita pentru prirna dată la Veneţia, 1529, care fost tradusă ea însăşi din limha iralżană). ţuço-ađrnjnjsarjv al I R.onneşti 1 nccputu secuîului a XVIII-iea.
Modelul utilizat a fost identifîcar de flologuł Traian Canremir, ca find cdiia greco In cuprins figuz-ează pesre 700 de numiri. dintrc care: l0 oronime. 132 hidronime.
it1ian (Veneţia, 1649), scoasă de Ioan Autonic. 526 ck sare. 23 de oraşe şi rárguri, 7$ tăcaşuri biseńceşti, 15 rminir de dcaluťí propice
Această traducerc din greceşte în româneşte, tipărită. a cunoscut mute côPii rnanuscrise cuturii itei dc vic.
ulterioare. Eknienreie zico-georaRce cuprind dare depre ľCijC± niinerir. emanaţii de gzc.
Bibl.: Mihai Moraru, Cătălina Velcultscu, Bibliogratia anaiiticä a cărţilor populare rceaua hidronimă vegetatie.
aice, partea a 11-a, Ed. Acad., Buc., 1978, p. 304-306 (ainplă bibliografie a prohle
rnei F:1enntck politicc şi sociale: se iudicä prima dealicre a hora-uIu T. Ri.neri
traducerilor). cätre Banat, Transilvania, Motdova şi çinururile sud-dunărcnc.
Sunr rneliţionate cele trei raiale: Bräila, Giurgiu şi Tr. Măgurcle; wnt redate di punct
121 I. TRJOD, Buzău, 1700.
-
dc ‘ederc adminisrrjriv cc[e 17 judete; se indică nuniărul şi reparriia rcritorială a aezärUnr
BRV 1i21, p. 402-409. orie i tárgurí 23; sate 256); Înřieazá vesrigii arheoloice: domu! rornaii de pc
- -
Prefaţa este arribuitä rnitropohtului Teodosie Veşrerneanul. Vilea Olrului Celei-istaz, Rm. Vâ1cea şî ruinile podului lui Apolodor de la Ih Severin.
4. Harra ce coiisemnä dťept iconogra6e istüricä: ‘ortretii1 dornnului Cciistantin
De precizat că expresia plasrică utihzată de cpiscopul Mitrofan, arătnd nerăbdarea
Brnco\c3nu i stema .Româncşr şi limbite de redactie greacá şi latinä inrroduc imprirnarul
avutâ pânä la terminarea tipăririi Triodutui (p.7ll). o tcgăsirn şi in Biblia, Buurcşd, 1688.
in circuirul stiinrific nfomational european.
Cartea are pc româneşte: indicaţiile ńpicon-alc. parerniile. sinaxarcłe. apostolul (p.6O2),
5. Conţinurul ornamenticii (vczi medalioanc): înĹţişarea de au1male şi a scenelor
rugăciunea pentni binecuvântarea săłciei 1a Florii (p498) şi alte rugăciuni (p. 560-563),
tcgate de viticudtură p1ascaă lucrarea printrc primele imprimare wmâneşti cu ilustraţic
iar cântările şi resrul rugăciunilor în slaveneşte.
agricoiá subl.ns. D.R.B.
Triodul din 1700, constituie prima tipăriwră buzoiană carc conĘlne numck unuí
6. LTn posibil rnodcl ornamental utilizat pentni carruşul cartografk: Đe Rossi,
tipograf gravor: Ioanichie Baco care semnează gravuri. reprezentánd în gcncral -
-
diferire scene biblice din Vechiul şi Noul Testament, precurn şi alre scene (p. 405, 493,
-
7. Un exemptar origínal se afla la Brirish Museum (Londra); un facsrn in posesii Bibl.: Melcbisedec Ştefnescu, Cronica Romanuhú. Partea a 1I-a, Buc., 1875, p.
dr Marn Popescu-Spinei; o corie la BAR, Cahincrut HartL cora H-1 165C. 120-122; D. Furnmă. Preoţimea româneascä in sec. al XVIII-lea. Starea ei curura1ă
8. O recditare a harţii a fost efectuatăín 1718, apărand ca ancxă ta opcra lui Aton şi materialä, Vălenii de Muiitc. 1915. p. 184-185 (facsimil) (mcntioneazá cronat locu
Mai-ja dct Chiaro, Storia delle moderne rivoluzioni dclia Vallachia, \nca. l 71 8. tipăririi: “Roman"); I. Serafixcean. Adăugiri şi îndreptărilaB.R.V, în: B.O.R.. ŁXXVIIL
9. Prin bogăţia darelor geografce, ucoflornicc şi poiiticc. barta consriwc un impor 1960, nr. l 1-12. p. 1126-1128; C.B.R.V 7, p. 1 I; Mircea Päcurariu, recenzie la lucrarea
-
tar documenr dc cunoaşterc i ana]iń a Ţ. Romnesti la incepuwl sec. a! XVIIIlea. D. Pocnaru. în B.OR., an XCII, nr. 9-10. 1974, p. Xfl care corijeaz inforrnaţia privind
Harta din I 700 are meriwl dc a coninc primele elernente marcmarice, cu juorui tocalizarea şi datarea imprimatutui; D. Bdărä, flpanil românesc, p. 91-92.
crora redă şi prirna tocaiizare maternarica aŢ. Româneşri pe gĹob. Stotuicul C. Canracuzino,
prncipalul autor1 esrc considerat (de rnaretnaticianutTirus Popescu) ca ŕîind prirnu rornân
carc, probahil, a avut cunoşrinţe de geometrie teorencă.
Multitudinea şi diversitatea date]or ît prezintă pe stolnicul C. Cantacirino ca pc un
isroric erudit, un cartografşi un geografcu largi cunoştinţc de tercn.
Bibl.: C.C. Giurescu, Harta stolnicu]ui C. Cantacuzino. O descdere a Munteniei
la 1700, în RI.R., xI1I, Buc,, 93O, p. 1-27; A. Năstase, Curs de carrorafi'. Buc.,
1963; Maria Nicolc.cu. Prima hartá inrocinită de un invăţat rornân aupra Ţärii
Româneti: harta stohiicuiui Constantin Cantacuzino din anul 1700, ín: “Nanira"
(Srie geografic-geoIogie. XVIII, 1, 1966, p. 21-28 (ficsimit): Mario Ruftni, L'influsso
italiana in Valachia netl'epoca di Constantino Brancovan (168817l4). Monachii,
1974, p. 189-190; Tiws 1. Popescu, Retrospectivä maternatiç. Repere evolutive. Buc..
Ed. Litera, ]980, p. 192.
Explicit: “Deci toti sä-l avei cu dragoste, cinstindu-l ca pre un vas ales at sf(i:ntei
bscrici şi slujitoriu cetor sf(i)nte. Iară pcntru încrediiiţarea i s-au dar ta rnină această
arhierească cartc de noi iscălit şi cu pecerea sfi(n)tci Episcopii peceluitá. Anul a ( 17..),
Luna (...).
Exemplarul are drept ornamentic iniţiala “(P Ia începuwl textului pwpriu-zis, i
“,
pästrează locuri tiberc pentru numele candidatului, al prentului, al 1oca1itţii şi pentru darä
(cifrele zecilor şi a uriităçiĺor după 1700 şi pentru luna).
Relaçia bibliografică privind o poibi1ă imprimare la Roman, în anut 1700, a unci
Cărţi arhiereşti pentru hirotonisirea în preot, acordată de Iacob, episcopul Romanu1ui,
esre categoric infirmată de însi perioada păstoriei Iui Iac()b de Barnovschi în scaunul de
Roman (1 martie 1786-octombrie 1786).
Textul Cărţii arhiereşti de hirotonisire în preot s-a iniprimat la Iaşi, n anul 1786,
în cadrui tipografiei rnitropolitane, admitând fapwi că documcnruž s-a cliheiat ns din
cancetaria cparhiei Romanului. in jurisdícţia căreia intra candidatul !a preoţie.
Formularul arc in partea de sus, in srânga. sigiliul octogona1 al episcopului Iaco
1 786 iar jos se află semnătura autograf a episcopului.
In conc[uzie. relaţia hibłiografkă modificat devine: Iacob, Carte arhicrească penrni
hirotonisire în preot, Iaşi, [17861.
2 16 - 1
-‚
Proschinitarului, care este imprimat de Antim Ivireanul şi corectat dc Ignatie Fytian din
Hatdca.
Gravura reprezentând Muntele Athos, nesemnată, estc atribuită lui A. Ivireanul,
SECOLUL XVIII constituie prima gravură în meta1 în riparui Ţ. Românc.
Proschinitarul lui 1. Comnen a fost considerat de teologul Te()dor Bodogae, drept
124 I. PENTICOSTAR, Buzău, 1701
-
“cea mai bună descricrc a Sf. Munte fcutä de pelerini, de accea s-a şi bucurat de cea mai
BRV I 124, p. 412-414.
-
mare circulaţie".
Reprczintă prima ediţie a acesrei cărţi în Ţărilc Române. Recdirări după Proschinitar, Snago 1701: ed. 11, Paris, 1708; ed. III VI, Vneţia,
Bibl.: NA. Ursu, Todosie Veştemeanut, adevăratuł autor al Istoriei Ţării
-
XVII, 32 1645, 1856, 1857-1864; ed. VII, Atena, 1890; ed. vIII, Karyes Muntele Athos, 1984.
Româiieşti, atribuită stolnkului Constantin Cantacuzino, în: “Cronica",
-
Ediţia a II-a a accstei lucrări este datoratä lui Bernard Montfaucon, care a inclus-o în
(862), 6 aug. 1982, p. 5 (discuţic desprc autorul prcfcţei, mitropolitul Teodosie); I).Bădără, opera Paleographia graeca, Paris, 1708, p. 441-509.
Tiparul românesc, p. 73. Bibl.: T Bodogac, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din Sf. Munte Athos,
Sibiu, 1940; I. Đură, Ediţiile şi traducerile <Proscliinitarului Sf. Munte Athos> al
125 I, W PSALTIRE, Buzău, 1701.
-
lui Ioan Comnen, tipărit ła Snago% în 1701 (ms. în 1988); I. Đoens, Bibliographie de
BRV I 125, p. 414-416; ľ\Ý p. 213. la Sainte Montagne de I'Athos. Extrait du “Miflénairc du Monts Athos" (963- 1963), 11,
tipic
Tipăritura un coligat editorial conţinc, la f. 205 207v, textul slavon, dar cu
-
-
românesc, al Pripealelor lui Filotei. Vezi: T Simedrea, Les “Pripéła" du moine Phflothée, dans la peinture murale des Pays Roumains aux XVIII-e et XIX-e siěcles, în: “Actes
p. 195. du XIV-e Congrés Iuternationa1 des Erudes Byzantins", Bucarest, 6-12 scptcmbre 1971,
Propunem în consecinţă, modiŕicarea postului bibliograŕk astfel:
vol. 111, Bucarest, 1975; Đ. Morărescu, Gravura originală în cartea românească, în:
125 L [1] BIBLIE VT. PSALTIRE; [2 j Filotei, PRJPEALE, Buzău, 701
-
Tipăritura a ieşit din teascurilc tipografici lui Antim Ivireanul de ta Snago PE SCURT/, Buzău, 1702.
Paghiaţia: 150 pagini + 1 gravură a Sf. Muntc, intercalată între p. 24-25; titlul Ła descrierea din BRV I 131, p. 433-435; I p. 215-216; să se menţioncze relaţia
-
încadrat; pe verso E titlu se află stcrna va1ahă cu un catrcn; p3-6 Epístolă dcdicatoric lui dată de Gabriel Cocora, tn oP. cit., p. 96, nota 1 5 1, că: “s-a tipărit o ediţie pentru Moldova".
Teodosie Veştemeanul, mitropo1itu Ungrovlahiei; p.7 zece 7crsuri p. 8 gravuni
-
-
Paternitatca de autor ai prefeţei este atribuită rnirropolitulu şi versuri pohtice, p. 530-531); Joeph Nasrallah, L'Imprimerie au Liban, Bc\routh.
ino.
infirmându-se patcrniratea paharnicului Şerban Cantacuz 194, p. 19- apud VCndca, Diaiogue roumano-libanais par le livre et l'imprimerie,
reaiizate de loanichk
Ornainentică: PJácile xilogravate Sf. Grigore şí Sf \si1e, sunt în: RR, XXXVII, 8-9, 1983, p. 120.
Bkov şi Dirnitrios, provcnind dc Ia tipografia snagoveaná.
, XVII, 32(862), 6 aug.
Bibl.: N.AUrsu, Teodosie Veştemeanul, (1), în: “Croníca" 139 L NOUL TESTAMENT, Bucurcşii, 1703.
]982, p. 5, 8; D. Bădäră Tipanđ românesc, p. 73.
-
, Alba Iuha, 1 702. Iri genertl. IucräiLe lui A. Ivireanui çunt scrie iurr-o Jirnh vie. poputar, in care
133 I. BARANYAI, Pau1, PÁINEA PRUNCILOR
-
autort adpt o aritudinc pwgresistă, arunci c'wJ kxicui cuprincte cireva neologisrnc din
BRV I 133, p 440; 1V p. 216-217; 40, A. Vcress, BRU, I 272, p. i49-15(J.
relmJnologia tiinifjcă în cadrul Predicilor ş edtia N.i 1703, de excrnplu: chendru
-
I p. 216. frmaru1 in
-
iar BRV
Veress in op.cit., notcază forwarui in -
fost asigurat de cardinaiut Tpimra se bibliografiază asrfel: B1BLII. NOUL TESTAMENT, Buc., 1703.
Patronajut materit al acesui manual tuadus de Dunia Ianăş a BibL: D. Simonescu. Antim IvireanuĘ scriitornl (La 250 de aii de la uciderea
arhiepscop de Eszrergorn. cntia i
Łcopold Kolĺonich, mitiopohwi prirnat al Ungariei, h: 1716-i966 h): ‘ale1e Academiei", anul l0O r966), s.TV ‘ot. XVI, Ed. Acad.,
Paul-Łdislau Baranvai, Catc-
se kdic oEpistotă, iar ca model a servit lucrarca iezuituhii BUL, 1966, p. 673-674.
chism, Aiba Iulia, 1702.
penrru umç, inrä n cecn.
Cartea ce coasttruic uncatehim de nouă cvangheiizarc 139 I. PSALTIRE. Buzu, 1703, savo-româiia.
rialul eck7iatic
t!părtwrzlor omagiak (vezi “epistola dedicatoria" .i arrno
-
editoriai mai cÚnĘiflc, la f. 179 192, rexrul, rradus pentru prima dată in rornánerc. at
Tip)grai: Mihai iştvanovici (?)‚ meştcrut Nicoae.
- -
p. 195.
1564-1702, in: ‘puIum",
Bibl.: Eug. Pavci, Meşteri tipograf b1grădeni intre
, 104-107.
XVIJ, 1979, p. 197; Eva Mârza, Tipografia de Ia Alba Iulia p. 140 I. IUMENITES, Sevastos, TrapezuntuJ, ÎNVĂTĂŢUR.Ä DOGMATICĂ
-
iniocuirä cu o dedicatie adresată tarului Petru I; acestea nu au jn pagina de tirlu nurnelc lui
I, p. 447, este efccruatá dc A. Decei. C. Bráncoveanu şi nurnele oraşului Bucureşri. Probabil, au cxistar două tiraje.
Vă rog şi vă irnptor, eu,
“O, cinstiţi řaţi, care vei ccti în această carte hinecuvântarä De rnentionat, c dup prima parre a acestei cr s-a cfecnar o traducerç arah, de
în Ca greşite şi nepotrivire,
sarmanul rudtot [a aceat pări, s-nii icrlaţi toate ccle cc M]flt ctrc litcratul líhanz flias ibn Fahr (din Trpo1i. dccedar in 75 I >. sub ritlul: Burhan al
pcáro şi piin de greşeli.
-
fiindcă Iirnha arlxască îrni cste străină şi fiindc sînt, ca om, asrar fi takdis at asrar, care a scrvir tui Abdallah Zahcr (uccnicu1 patriarhului Aranasios
iţi, aşadar. buuävoina rnea şi
Căa nu cstC nrnrn desäârşir. dcck singur Durnnezeu. Prim
- -
gadaliva îaia îl-kaiimat ar- rabbiva (Discuţie polcmică piivind cuvnwj lui Dumnczeu,
bWL a ăduve. Căci dac Dumnezcu ne va îngădui o aJt
dar să dprim o alta carte, ne
care nc va ajuta Dnrnnul din cai-e exjstă côpii în bibliotecile đin Universitatea Sf Iosif şi măriäsrjrea din Suwair
voin strădui sä punem rnai mult grijă şi pazá, după rnäsura ín (Ştic).
fie puurca cu voi. Arnin!
Norni, a cruia ta să fie vecinică. Şi iettarca şi ntJa Łui s 22
22()
Bibt.: Geotg GraĘ Geschichte der christichen arabischen Literatur, Bd. 111, Citt. b) La f.26' se atlă o cpigramá de Mitrofan Gregoras;
del Varicano, Roma, cca. 1940-1953, 134, 136, 138, apud VC&ndea, La Culture
p. c) ediţiiulterioare: Moscopole, 1744; Bucureşri, 1759; Viena, 1796, (1797?), 1800
roumaine et Ie Prôche Orient, in: AIESEE, I1I-e, Cüngres Inremational d'erudcs du
-
(Legrand, op.cit., poz. 313, p. 315-317 ediţia 1744; ta poz. 527, p. 491-493: ediţia
sud-esr curopéen, Corapports, cxtras, p. 65; Idcm, Dialogue rowuanoiibanais.,.., in: 1759).
RR, XXXVII, 8-9, 1983, p. 118; D. Bădără, Tiparuł rornânesc, p. 67.
149 I, 1V TOMOS HARAS.../TOMUL BUCURIEI, Rrnnic, Tipografîa
-
ritlu şi care au celc cinci epigrrne encomiaste adresare tui Constantiii Brâncoveanu Vv.
in întregirne in Legrand-Perit-Pernot, op.cit.. p. 27-30. nlocuitc cu alte două epigrarnť scninate de Mitrofan Gregoras şi dedicarc domnitorului
Bibt.: Legrand-Perit-Petnot, Bibl. hell 18s/ L p. 27, poz. 20.
-
C. Brâncoxeanu si patťiarhului Dosithei Notaras,
Bibl.: D. Bădjrä. Tiparul românesc. p 80.
144 I, W APOSTOL, Buzäu, 1704.
-
sfnţi1or", datată “1700". tcxnil cste reedita. n editia tiinçifkă: Anńm Ivireanul, Opcre, ediţie critică i srndiu
Initialele sunr tiprite cu roşu, cu următoarele cxceptii: la f. 19. pete iniţiata “LX" iritwducriv de Gabriel Ştrempel, Ed. Mirien'a, Bu., 1972, p347-36I. Editorul G.
gre.şit, s-a tipărir cu neru iiala “K"; la f. 30' inińala “F' este roşie, dar cu chenar
‚ .trempel. noteaiä in Intrnducere. p. 17, că: broşura a fost intocmitá de Antirn ca să
negru; ta f. 63', petc iniçiala “F" greşitä s-a ripărit cu negru iniçiala “P", iar b f. 113, ujcască dc îndreprar preoçilor in acrivitatea lor biserceascá, ind “primalucrare dc acest
iniçiala “ĺU" este ripärită cu negru. De menţionat că, toate accste iniçiale au Fost cüťectatc Fcl n titeratura românească veche".
în ediçia din 1743, rămriând doar iniçiala “Iu,' de Ia f. 113 cu negru.
Tipărimra constituie reedirarea Apostolului, Bucureşri, 1683, Tip. Mitropoliei. 150 I, IV LITURGHII, Rmnic, 1706.
-
Bibliografiere corecrä: BIBLIE. APOSTOL, Buzău, 1704. Ła descrierca din BRV -f- 150, p. 541-543; I p. 220 .şi Pocnaru, CBRV p. 173-
BibL: Pascu, CRV Sibiu, poz. 2 1, p. 3 1; Teodor Tanco, O carte rară (Apostol
- ] 74, de menţionar că un exernplar din Biblkteca Muzeului Bwkentbal, inv. 210538, are
tipărit în 1704), în: MA, XIII, 1968, 11-12, p. 894-899. şi p. 191 recto ( verso fîind alb), care cuprinde “Rânduiaia la facerea rasoürului", la
sfârş;tul paginii aflându-se cuvântul rcclamă “puru-(rea)".
147 I. ANTHOLOGHION, Râmnic, 1705.
- Cartea constituie un cohgat editorial, in 40:
BRV I 147, p. 462.
- -
1. LITURGHIER; 2.- MOLITVELNIC, Rmnic, Tip. Episcopiei, 1706.
Tipăritura, incomplet descrisä în BRV I 147, a fost descoperit n două exeniplare,
- - Asnbele lucrări râmnicene reprezintă primele rraduceri integrale în rornâneştc aie
unui în Bihl. Acad. Rom. (e. complet) i alrut în Bulgaria. cetor două titluri de carte din liniba greacä, de către Antim Ivireal]ul.
Exemplarul complet al Antologhionului râmnicean are 406 f., tipanii in negru si Xilograxura “Sf. Vasile", sernnată dc “Dimirrios" este preluată din placa împrumurară
roşu, pe două cotoane; rexrul indicaĘiiior ripiconale al Apostolului. al Evanghdiei şi aI śi utitizată Ia Snagov, in Liturghier reco-arab, 1701 şi n Liturghier, Buzău. 1702. ťapr
Pariniiđůr fiind in timba română, iať cclelake părti in s1avon. cc dovedete o po1irici culwraM coercntă i unirară în domeniut riparului.
BibL: Paut Mihail, Circulaţia în Bulgaria a două cărţi s1avo-româae tipărite la Bibl.: Pascu, CRV Sibiu, poz. 23, p. 33; M. Păcuraiiu, Jstoria Biserici' Ortodoxe
-
Rârnnic, in: t. 31, nr. 3, 1982, p. 332. Române, 11. p. 148; D. Bädäră Tiparul românesc, p. 80.
148 I. SLUJBA SE VJSARJON, Bucureti, 1705, greacă. 151 I. OCTOIH, Rámnic. 1706.
-
Đe menţionat, după Łcgrand Petit Pernot, BibL Hell 18 s/I, p. 38-39, p()z. 32,
- - -
Descriere comptetă: paginati 84 fik. Texrul indictii1or npiconaie. a Apotolulu.
-
urmätoarele elernente: Evngheliei i a Paremiilor este n româueşre, iar restul texrttlui in ‚sJa\'onă.
a) Epistoła dedicatoria nu Prefiţa) lui Ignatie, egumenul Mánstirii Nucet, este Ornamenticä: foaia de tittu verso stema lui Ccnsranrin Brncoveanu Vv pe j1r
adresară lui Parthenie, mitropolitu1 Larissei; faic gravura Sf. Ioan Darnaschin, la f. 7P gravura Răstignirea (cu indicarea nurnclui
- -
Bibł.: P Mihail, Circulaţia în Bulgaria...., în: RLTL, t. 31, nr. 3, 1982, p. 332; D. Tipărită cu aprobarea regelui Vałtang VI.
Bădără, Tiparul românesc, p. 80. Exemr]ai-c existente in cotectile Muzeului destat kcad. Niko Brdj nsvilľ' din Iuii
in Bibiiorcciie Muzcutui de Stat şi a Uiiiversirăii de Sat dĺn Tbi!i& Gcoria.
-
La ornamentică, de precizat că, tipăriwra are stema nu a Ucrainei, ci a marelui hatrnan notcmbne, ripograf(h. Radovici, ed. 1.
al Ucrainei, Ivan Mazeppa (patronul material al ediţiei, care îrnparte atături de domnitowl BRV I 158, p. 481, 548-550;
- -
ortodoxă( ) şi a crucü (în “X") a Sf. Ap. Andrei; flancată de însemnele celcst figurate, 54 şi in 1774 (ed. a 1II-a) (BRV-II-387, p. 2O6, prccurn a coiiLiruir zvor pentru
soare şi cornul de lună. Sinopsisulmitropo]iwluilacob Putneanuilaşi, 1751 (BRV-LIp. 119-120; cditi utilizat
Registrut inferior conçine o compoziţie barocă formată djnrr-un caraiş oval in care a Iot cca din 1741 şi pentru Prăvilioara apäwră la Bucui-eşti, n 1781, sub inđrumat-ca
se află stema princiară a marelui hatman Jvan Mazepa, flancată de stcaguri, ţevi dc tunuri, rnittopotitului Grig()rie (BRV II p. 273-274; edJţia utilizatä a Invăţăturti bisericesti,
-
Petw I (la 21 august 1700); 2) datarea cărţü: Alep, 1708 ianuarie, în realitate finalizarea BRV I 161, p. 483-484.
-
având toc mai inainte prin decembrie 1707, corespunde perioadei în care marele hatnian
-
Vaginaţia 210 p.; tipar cu caractere nushuri; tipograf: Mihail Stepanes Svili
Ungiovlakhcli.
ucrainean înc nu denunţase alianţa cu Rusia, pentw a se alăwra regelui Carol al XII-lea în
Ex. exisrcnt in cokctia Muzeului de star Acad. Niko Bcrd cn vii' din Kuraij !i
Suedia.
Bihlioreca Muzeuiui de Srat diii Tbiiisi Georgia.
Un exemplar “unicum" se află la BAR, având provenienţa din biblioteca bibliofUului
-
Bibi: D. Duniirrccu. op. cit., n. i 36. nc 4; Parriarhia Georgiei. Łist 1 997. nr.
Const. Olreniceanu find acliiziţionat îii 1881, datońtă lui Grigore Tocilesai, de b istoricul
‚
Cůndea, Români în cuttura Orientului, in: MI, XVI, 6(183), iunie 1982, p.24. Fitlul hicnrii decrise n BRV IV 47, p. 38-4C. Pcnticostar, A!ep, V1l, rrcbuic
-
Dc prcciiar c Athanasie IV Dabbas a re\izuit ia tipärirc echiul tcr n upogratGh. Radovici, ed. I.
comparae cu versiunca greacă, impńmarea efecruându-se cu concursut patriarhului Chiril BRV I 168, p. 492-493.
- -
V Zaim de Darnasc (-F1720) ś cu sprijinut material al domnitorului Constantiii “Capete de poruncă" este prirna caťte care conçine dispüziţii canonice şi juridice,
B râncoveanu. cuprinzând îii acclaşi tirnp primul formular diplomatic ofkiaĘ privind rcdacrarea
Alte ediçii: cd. a I1-a. Icrusalirn, 1858 (cdiie revizuită de Gheorghe Şarrf); ed. a 1U- testamentelor şi actelor dotale, scris n româneşte, care a fost aplicat în întreaga societatc
a. 1908.
romneasc, reprezentând o ctapă penrni formarea vorhri juridice rornáne.
BibL: I). Sinoescu. Cárţi arabe... in: BOR. ŁXXXII, 5-6, 1964. p. 536. 556
Broşuiă elaborată de A. Ivireanul, în scopul declarar al ridicárii n.ivclului culwral al
Idcm, Impression.... .57.
preotilor, ndreptar in care elementele juridice covârşesc continurui acestei lucrări, de
rea1 valoarća practic (G. Ştrcmpel).
A. Ivircanul a acordat o importanţă deoschită “Capetelor de poruncă", tahi1inđ
164 L MOLrFVENIC, Tâťgovişte, 1713.
-
Astfet se consemnează, pentru prima dată, î.n istoria bisericii din Ţ.Rornânească, o
prezintă dcosebire ftă de cel dcscris în BRV: ultima filă find rnprimată: p. 496; un pievedere expresă de aplicare a unei sancţiuni drastice în urma pierderii unei cărţi.
cxeniplar cornplct trebua să aibă [3}E 4- 496 p. (nurnerotaw. Cartea cunoaştc a doua ediţie (tithil corespuzând primei ediţii, cu schimbările inipusc
BibL: Urnjn, I{aeganu. CVR Muz. Unirii, H, în: pulum. ‘U1I, Aha Iui,
-
de data reimpresiunii. texrul continând adaptäri esenĘialc. astfcl: in Prefată. in locul numeIu
1975, p. 30. ui Antim figurează mitropolitul Grigore, respecriv în Iocut lui Stefan Canracuzino V
fgurează Alexandni IpsUanti Vv., având corespondent şi la darele liwrghiei anului):
16S I. PILDE FILOSOFEŞTI. Târgovite. 1713. româti. ed. I
-
Bucureti, 1775, tipograf Dimirric Pctrovici (vezi BRV II 389 p. 2]0-21 1).
- -.
cn persan er en rurc Avec dcs remarques par Mons. A. Gai1jd, A Paris, 1694. cärci dispoziţii de drept canonic şi laic, n materie de redactare a testamentelor şi actel()r
Provcniena exeniplarului vtilizat se dtorează ]ui Ráducanu Canracuzino fhjl dotak sunt iđentice.
Stoinicuiui. carc ar fi prOuirit-o dc a Paris, n anu] 170fj. Ediţie ştiinţificä: Antirn Ivireanul, Opere, ediţie criricá i swdiu inrroductiv de G,
Textul :ancez al modeiuui a cunoscut mai muJtt traduceri, cjrc au serir imcrndbrc trernpel, Ed. Mincrva, Buc., 1972, p. 385-394 (texnil reprodus integral); referinţe p.
editiilcr imprma atťi: XXXVII şi p. 439-440, nota 91.
- din tuaiccza i.n d ctrç Anton Mria del Ch.an; dm italian în i'cac apL Bibl.: Em.Em. Sávoiu, Capete de poruncă, n: “Renaşterea", 1944, nr. 10, p. 533-
de către Ton Avťamios; dLn greac n română de cätre A. Ivireanul. 544 (transcrierea intcgrală a tcxtului). Idem, Capete de poruncă ale tui Antirn Jvirearnil,
Pnfeçctc cätre voievod şi cărre cirirori sunt scnate de [jnu Apostol, orn tic afceť n: BOR, an LXXXIV 1966, nr. 9-10, p. 1001-1006; ASacerdoţeanu, “Capete de
de a Curte, care deţine parronajul rnarerial al tipáririi cărţii. poruncă" de Antim Ivireanul, în: GB, an XX'\ 1966, nr. 9-10, p. 831-838; G. Şrrempel,
Bibl.: A1. Duţu, Coordonate ate culturii româneşti în sec. XVII1, Buc., 1966, p. Antim Ivireanul, Üpere, Buc., 1972, p.387-394; Stclian Marinescu, Dispoziţiuni
47-49; t. ioncscu. Epoca brâncovenească. Dinieniuni politice. Finalitate cultur1, canonicojuridice, în: “Capete de poruncă din anu] 1714" in: GB, a.n XXX1 n ]-2,
1975, p.l3l-138; Idem, Dispositions de droit laique daus tes “Capete de ponincă"
Ed. Dach. CJuj-Xapoca, 1981, p. 172-173.
[Rěgles ä suivre] de 1714, in: “Recherches sur i'hisroire des insrirurions er du di-oir", I,
A.ssociation ďhisroire cornparative des instirutions et du droir de la RSR, Buc.. 1977.
-I, n: MAXIME FILOSOFICE, Trgo\şrc, 1713, greacă, cđ. 1.
p.57-66.
BRV I -166, p. 489-492; Pv p. 223.
-
De menţioat că, ta baza edţki stă traducerea modeltdui (Les bons mots et les 51 IV CEASLO'4 Târgovişte, 1714, redacĘie slavonă şi română.
-
rnaximes des Orientaux ťris, 1694, A. Galiand), efectuarä din itahană in greacă aplä, La relaţia din BRV IV 51, p. 42, sä se menţioneze că pe verso-ul foii dc titlu se af]ă
-
car (:krc.
iikntifkată cetatea Bcndcr (Tighina) pe Nistru. mavrocordat a bendiciat i dc o difuziune incdiat k cnpiilc manuscri:
BibL: Dragob Morărestu, Tipantidi crçü româncşti şi unitatea naţionalá, iji: ‘. n': rcact datată sec. XV1II, dc 301 f, a lui SDyridouos Krassos din Ianina,
CR, P 198, XXXVI, nt 11, p. 39. acatnwntc cxistentă in MwcuJ Naţiona din A.tcna (Ms. gntc. 346).
BibL: C.Dima-Drăgan. Biblioteci umaniste roniâncşti, Buc., Ed. Litcra, 1974, p.
53 W. CATAVASIBR, Rmnic, 1fl5.
- & 12, 192 (Anexa IX); A Pippidi, Aux ccntlns de la R4pubüque des Lettres. La
13RVflT53,p.43. Valadiic dcs Antiquits au début du XVIŠI-c si&Ie, n «Studü clasice», XVII, 1977, p.
Dc menţionat că tipărituta mai conţine la f textul pńniei ediţii romne incĺust n 235; V Cndea, Mánurii cturale, I, p. ; Niculae Mavrocordat, Pcri tůn kath&onton,
Catavasiere, aJ Pńpealelor Iui Filotei. Buc., 1719. copie dc Spyridon Krassos din Ianina, sec. XVUI, ms., 301 f
Bibł.: i Simedta. Fl1otbeu monahuł dc la Cozia..., p. 527; ldcm, Lcs “Pripcla" Ex. cxistent la Ethnikon Historikon Mouseion (Muz.ist. naţional Atena, M. 346).
du moine Pbłotháe..., p. 19S.
ľtţ'uncm tnodiiicarca postiIui hibliogra&. astfel: 55 W. SŁUJBELE IMŠ OBŞTE A TUTUROR SFINŢILQR, Bucurcşti, 1 720,
-
Hrisant către $tcn Javorsląç mitropoliwl Riazanului şi Muronului. eroń de tipar [n numerotarc indică faptul că tipăritura are tn realitate în ułtima parte
- -
bihliogra&e:
Cute i apmt in Bucuttśń, ia tipografla dc la m-rea lüniror Sfnţiloi;
228 229
l. Patronajul editării a fost permanent asigurar dc însuşi ţani Pctru I, care, prin dictionnaire universel...; Ă Paris, 1697; Origen, Kata Kełson (rns); Franciscu.
uroritatea sa, a anulat opoziţia Sinodului Bisericii ruse. Lucrarea ere dedicar de autor \ĺegnicn Meninski, Thesaunis linguarum orientaiiuin turcicae, arabicae et persicae
aru1ui Petru cel Mare, caťe a ordona expres irnprimarea crţii. nirnirum Lexicoii rurcico-arabicopersicwîi, Viennae Ausrriac. 16801687. r. I-[\ Za
2. Editarea a fhsr întârziată cu un an de cätre Sinodu hisericii ruse (avánd ín ťruntc iraya (rns.); Ludovico Marracci, Akoraii textus universus..., Patavii. 1698 Sethus
pe episcopui Teofan Prokopovici, cieric reformist. arnoml scrierii Intâia invăţämrá (aR'kius, Opus chronologicurn Francoirti ad Xloenurn et Lipsiae, 1685.
tinerilor, 1.720, cornhärurä de Canremir în Loca obscura in Catechisi..) 10. SisteniuL., ediţia Skt. Percrsburg, 1722, rcprezintă de fapt un co[igat edito-
3. Textul ediţiei cuprinde şase cärĘi: rial, intrucât paginaţia tipărimrii inctude în f1ele liminare, înaintea textului de bază (de
I (12 capitole); II (6 cap.); III (10 cap.); IV (21 cap.); V (21 cap.); V (15
-
379 p.), două rcxte ín rueşte darorate lui D. Cantemir
cap); VJ (41 cap.).
- Epistola dedkatorie [către Petru ce] Mare (5 p. (vczi rranscriere şi traducerc m
4. Paginaţia: [1 f. + 5 p. ÷ 12 p. + 2 p. + 8 p. + 379 p. + 1E pIanş.u. BR\ 1I 180, p. 4-7. 7-10) Precuvâinare. prea iubitului cititor (8 p;, p1u alte dou
-
Tipograf: Ahramo “supraveghctorui tipograŕki". p. 12-19 i. ín D. Canternir, Sistemul, ediţia V Cndea, p. i 1-20;.
7. Tiparul ediţiei: literete chirilice “civile". Dc rnençionar că înrrc paginaie ce cuprinde Oda lui Loparinski şi Lauda lui
8. Ornamentică: gravură ‘repreintánd alegoria visului profetic ai lui Osrnaii I Gazi", Wizniowski, exisră 2 p., caťe cuprind Sumarul cărtilor din prirnut tom şi at capitoielor
executată dc [gravorul] Aleksei Fedorovici Zubov Kreputat artist care a ilustrat rnajorirarca cuprinse ín ele.
ripăriturilor ruseti din primele decenii ale scc. al XVIII-Jea, subl. ns.), deiur dup Iropuncm in consecintă modiRcareaposruiui hibăografk din RRV 11-180. eidenţiind
indicatiile tui D. Cantemir, care interpreta istoriotogic (anricipánd rtza seriei fcnomenetor iwaria de cohgtr a tipäriwrii discutare:
istorice (subl. ns), o legendă wrcä, in aspecwl ei polcmic. Irnperiul Otoman rnd ca
-
un srat monstwos foťrnat îrnporriva tegii ciclice a succcsiunii cetor parru monai-hii'. ODE JN ŁAUDEM OPERIS SERENISSIMI PRINCJPIS DEMETRJJ
9. Opera canremirianä a utilizat un număr irnpresionant de izvoarc in parte identifkare KANTEMIRI, DICTI DE RELIGIQNE ET STATU IMPE1UJ TURCICI;, 3. -
Iucrări de Euclid3 Galenus, Hippocrat; Hümayun-nme, Iskander-näme, Shamsün- WISZNIOWSKI, Gedeon, SERENISSIMQ & CEL.SISSIMO DEMETRIO
näme; Avicenna, Kitb at Känün f'1 ţibb; Alloran o Magomete ili zakon mrecldj, CANFEMIR S. ROSSJACI IMPERIJ PRINCIPI TERRARUM MOLDAWAJ
Sr. Perersburg, 1716; Yäzidji -oghluMehmedRişâle-iMuhanunediye Kms); Muhammed HAEREDJTAR.JO DOMINO, Skt. Pitcrburh. 1722 decembi-ic 22.
ibn Bîr Ali Birgili. Vasiyet năme; Cevahir ü1 islám; Djawahiru'I—istam (in ediţid rosihil 1 i, Lucrarca a cunocur o circularje in niediile intelectuafe occidenrje, otin-id
franceză: Religion ou théologie des turcs par Echially Mufty, avec la Profession de la aprecicrca unor cárrurari conteniporani, cum esre cazul .scriitorului gerrnan Johati Peter
foi de Mahomet, ftls de Pir A1y Bruxeiies, ] 704); Porphirius. Comentarii ła: [Impoti Kohi (avam rahilit in Rusia in epoca aruiui Perru I, profesorla Ącadcrnia din 5. Peter
creştinitor]; Bíhtia; Angier Ghislan de Busbecq, Legationis turcicae epistolae quatuor, hurg. care a sernnaro prirnă ťecenzie ťavorahilä imprimaä, inrrodus.i ín carrea sa intiruará:
Parisiis, 1589; Georgios Kedrenos, Sinopsis istorion, cd. A. Fabrorus, tomus 11, Parisiis, Introducńo in historiam et rem litterariam slavorum iinpritnis sacraĺlnrroducere la
1647; Iosephus Flavius, Peri tön ioudaikon polemon, 11; Publius Ovidis Naso, Meta- Istona şi literamra slavilor), Altonaviae, 1729, p. VI ( Introducere) i p. 20; Idem, [Dare
morphoses, VII; Musladini Saadi; Rosarium Politicum, rraduccrea Georgius Gentiu, deseamă(dera1iati în: Actaeruditonjm, Leipzi.L1722.1738), careprezenra scrierea
Arnsretodarni, 1651; Thucidide. Istoriai. I; Prolernacus, Geographiki sintaksis. \ ca fiind conccpurá cu cca mai marc grijä i demná de íncrcdere".
Joannes Leunctavius, Arnialis sultanorum othomanidarum a turds sua lingua scripd \zi i Scrisoarea din 13 rnartie 1736 a lui Heinrich Huy:scn către Daniei Ern%r
a J.L., latine rcdditi. Francofurti, 1588; J. Leunclavius, Historiae miisultnanae Jahłonski, preşedintele Acaderniei din Beriin, pnvitoare ta po.sibilitatea traducer iu liinha
turcorutn... Iibri X_VIII, Fťaiicofürti, 1591; Herotot, Istorai IV; Srrabon, Geographika; germană a cărĘii tui Dimirrie Canremir, Sistemul religiei mubanunedaiie.., dc crc
N. Copemicus, De revołutionibus orbiurn coelestium, ihri V1. orinibergae, 1543; G.Ł. Frjsch (Bibl, Deursche Akademje der Wissenschafen Berlin).
D. Canremir, Incrementa atque decrementa Aulae Otbcinanicae. ihri I\ 1 7 1 6 (rns)
-
Constandn Sathas n Ncoetleniki filoiogia, Atena. 1868, p. 424. indcă eronat dara
12. Importanţa scrierii cantemiriene iniprimate:
a) facc partc din aşa-zisa triogie islamologică canrcrniriană; aparitici 1713. în loc de 1722.
h aceastä criere reprezintä prirnil contacr al gânclirii romncti cu spirini1iratca Ediçie hilíngvă comandint dc autor după succesui dohândir c urmare a recenziiior
-
isianucá", (V Cándca, op. cit., p. LXIX); laudarive du presa srráină (vczi ŕişa la ediçia greacá, Bucureşti, 1 719) lihraruiui-cditor
-‚
c) “chiar iricomplet, scris şi cditat în limbi străine, Sisternul rcłigei muhamjnedane, Thomas Fritsch din Leipzig, care 1-a desemnat pe colaboratorui său, eruditul elcnist Ştcfan
adevdrat tratat de teo}ogie musutrnană, operă a unui cărrurar romii, rämâne. alăwri dc Bergler, care a scmnat o excelentă traducere n iatină. Ediçia în iuxtă efectiiată de Şrefan
eer sadsfăcur in mod deosehit DC N. Ma'.'rocordat Vv.. care i-a răpun a
Istoťia In)periulw Otoman. c cç)ntribuie şriinti{ic dc nccput a orcita1iicu rumanet. ‘
Ej csrc, astfei,şi primul omagiu taor pe carc cukura roniaiU. prntr-un ilutyu coi-espondenă, m umindu- elogios pcntru Inunca sa, tr smirnd rotodat inv1taî dc
reprezenranl a są 1-a adus cu .imparie si convingerc civilizaţiei kmice', { V onoare care a fr acccrară de-a índcpiiti ia curte )r.Ci din ir 11'.l1CÇÇ
-
a rezolvat- aicgând vcrhrnea rusă imprimatá in 1 722 problema textului definiriv de IL p 19-2O.
auw, a idenrikar cu acribie izvoarek acestei savanre operc care face pane din niloga n consecinçä, propunern rnodficarea poswiuidin BRV 11: 18Ę asďti:
islamologică cantemirianä, a analizat veťsiunile rnanuscrisc şi forma tipărită ín 1722, a 1. MAVROCQRDAŢ, Nicolae; PERI TON KATHEKONTON BIBLOS!
-
stahilit valoarea şi locul istoric şi lirerar al Sistemului, circulaţia vcrsiuniior operei. impunând LIBERDE OFFICIIS,..; 2.- FABRJCIUS,JohanAlbert, [EPIGRAMA] (îngreacă);
prin \antatea informaţiei cuprinse în aparatul critic, un model tehnic peiirru reaIiarea 3. -BERGLER, Stephanus, [EPIGRAMATA] Kîn 1atin), Lipsiae, ex ofkína Thornae
cdiţii[or critice apticae unor opere monurnentale naţionatc \echi. Fritschii, 1722, ediţia Stcphanus Bergłer.
ibL: Şt. Ciobanu. Dhnitrie Cantemir tn Rusia, Bucuresri. 1925 p. 3- Ediţia Bergler a opcrci lui N. Mavrocordat s-a bucurat de bunc aprecieri in epocá.
Çvezi corespondena lui Le Quien; epistob din 3.XŁ1724, ad.re.atá aurorului şi rccenzia
44 1. Minea. op. cit., p. 287-296; PP l'anaitescu, Dhnitrie Cantemit. Viata şi opera.
Colccçia “Bibliuteca istoricä", IIĘ Edituťa Academiei RPR, Bucureşr, 1958, p. 213-2 19; din Acta Eruditontm, Leipzig, iulie 1722, p. 331).
P Cernovodeanu, Les Oeuvres de Dćmtre Cantemir présentées par «Acta enidtonmi» De consernnat şi un material deŕivorabi1, defăimăror antorului i operei acestuia,
de Leipzig J722-1738), în RESEE, 12 (1974), p. 450; semnat de Mihail Skendos sau Wanderbeck, cunoscut sub pseudonimul “Dr. Conrad din
1). Cantemir. Opere. Sisteniul sau intocrnirea religiei muhammedanc. Uadcere. Scheben", care în lucrarea sa Empirica illustratis ushurg, 1723 (riraj 50 cemphąrc.
studiu introductiv şi cornentarit de Virgil Cándea, Colecţia Scriitori románi, Editura aduce ofense grave aurorului şi fafniliei sale.
Minerva, Bucureşti. 1977; vezi i recenziik semnate dc ID. Läudar. in M1S. ai LI\ ‘ir. Paradoxal, M. Skendos este unul din coautorii unor texw encorniaste ui C.
3-4, 1978, p. 394-398, şi de Gh. Cunescu, în GB, an XXXVII, nr. 5-6, 1978. p. 664-667; Bráncoveanu W, inegrate in tucrarea APANTHISMATA POINTIKA (datorară Iui
Şt. Ciohanu, Dijnitrie Cantemir în Rusia, Bucureşti, 1925, p. 142-143, doc. LXVIII Ioan Avramie), Veneçia, 1709, medic personal at domnitorului N. Mavrocordar, căruia i
(despre dccizia Sinodului Bisericii ruse asupra imprimärii); C. Şerban, Jurnalul lui Ivan a devcnit un duşman convins, reÍigiindu-se apoi în sträintate.
(]955 După dctractorui M. Skendos. opera lui N Mavrocordat n-ar f decât o compi1aie
Iinski (172J.-1730), sRdI. vui nr. 5-6, p 128 (asupra OpCratUfln de
irnprimare); Ernitian Vasikscu, recenzie la D. C-antcrnir, Sistemul, ediţia V Cndea, în hazatá p.e rnanuscriscle lui Alexandru Mavrocordat, pawťiiitatca atrhuindu-i-sc unilaterat
BOR, asi CXVI, nr. i -2. 1978, p. 152-156; G. Zane. O carte a lui •trie Cantemir. şi nefondau tui Ştcfan Bcrgtcr.
in “Facára", ai XXVI, iu 35 1160), i sep(. 1977, p. 11; D, Râpă, D. Cantemir, Opcra lui N. Maviocordat, cdiçia Bergier, a servir drcpt rnodeŁ i airor aducer, una
teoretician al doctrinei politice impcriale. Destinui tipografiei canterniriene, în tatină, rărnasă în rnanuscris, efecwată dc For!osia, cusrodelc Bibliotecii mperia1c din
Coniunicare ştiinţifkă susţinurä în cadrut Lahoratorului de studii istorice, oct. 1987, Viena, actualmente exisrentă În Bihlioteca Marciana 2neţia. Arc ediţii: grcco-latină,
-
Facultatea dc itorie Bucure$ti (in rns.) Arnsterdam, 1724, ed. a II-a hilingvă; Londra, 1724, ediţia a III-a biling; o ediţie
2ermanä: Nürnberg. 1739.
1 8 i II MAVROCORDAT, Nicolae, Voicvod, PERJ TÖN KATHËKONTON
-
Bibl; Maria C. Marinescu, Umanistul Ştefan erg1er (1680-1738), Viaa i o
BJBLOS LIBER DE OFFICHS.... Lipca, 1722, ediia 5tefan Berger. grcco-iariná, era sa n RIR tom XI-XH, 1941-942, p, 191-195;
BRV 11-181, p 19-201; Legrand Petir Pernot, BibL hefl. iSs, I.i46, p 173-
- - -
DA. Sturdya, Mernoriu asapraportretelor dornniiür romáiii, în: Analele Socierăçii
174; Papadopoulos, Hefl. BibL I 3815, p. 283.
-
Academice Rornâne, Dczbateri, VII, 1874, p, 151 (ce aprecia informaçia după G.IK.Naglcr,
Portretul lui N, Mavrocotdat Vv estc rcalizat de gavorul Curţii Prusiei, Jthann G. Neuss aiigemeines Künster Lekon, XXII, 1852, m 6. p. 64).
-
łtgang. in 72 1. Ia Bcrlii.
232 233
facem urrnăroarele indreptări: Ceasłovul cuprinde {‘°1 + peste 574 p, în oc de 506 p.
185 11, Iv. DAMASCHIN, episcopul Râmnicului, ÎNVÁŢĂTL!RA DESPRR
-
100 inrn.
şi iiterare din Iaşi, X. 1899: BRV II 188, p. 23.
-
Acest bucvar bilingv a utilizat ca model rnanualul religios rus a] Iui Teofan Prokopovici
59. p. 48-50, 225.
Avcm de-a fcc cu două editii bilingve, paratcle, deosehite la foaie de titju: (Bukvar, St. Pctersburg, 1721), din epoca ţarului Pctru I, adus în Banat de către 1ogofru1
VLad Mälácscu originar din Braşov), secretar aJ nií-opoĺituiui sârh Moise Petrovici din
Ł LondiniTpis Sernuelis PaJmer. in 12. [61f ÷ 212 p.. caicrc de 6 fiIc. n .far tk
-
ultirnul care arc 4 fLe. Pc vcrso prirnei file timinare: gravurá semnaá ie J. ClarcL, Sculp. Bclgrad, ca urmare a donaçiei (de 400 cxemplare) arului.
124, infiśând porrrcrul iui N. Mavrocordat şi avánd lcgend: Celsiss: atq: sapientiss Ediia Bucoavnci râmnicene biHnve din 1726, rext lavono-ws, tcxt româno-chirilic
totius Vaflachiae prillceps. D: D: Ioannes Nicolaus Alexandri Mavrocordato dc în dreapra, are unelc modificări fáţă de niodelul rusesc, dictate dc parronajul rnirropoLtrului
Scarlati, cÜpic după cea din cditia de la Leipzig, 1722 (excrnplar existent: BAR - -
sârb Moise Petrovici Kvezi Prefaţă).
632494); Ediţia a avut ca tipograf pe Ilie de ła Cernavodá, corector fkid ieromonahui
Apartencnta lui N Ma\rocordat la famiia Scar1art era prin preharca numlui Ştďan. egumemil M-rii Govora, viitor episcop al Râmnicului. care a cfectuar traducerca
bogarului grcc Scarlat Beglirzis, căsätorit cu o fiícă a lui I1ia Rareş \\‚ iar 6ic acestora, versiunii slavono-ruse. La imprirnarca acesrei Bucoavne s-a utilizat o merodä ripo-editorială
Ruxaudaafost soţia lui Aiexandw Coconul Vv, 1)otnnul Ţării Roinâncsr i apoi -a lui aparre. constând din faptul că s-a irnprimat “pe coloane curgătoare rexte in două limbi in
Nicolae Mavrocordat, tată1 Lui Atexandnj Mavrocordar Exaporitul. N. MaVVOCOLdar nca zaç paralel, de către meştcrii de Rárnnic, izbutínd să adaptcze nout alfahet civil i-us la
obârşa domnească a rnarnei sale, cu asccndenţa din familia Scarlarti (vezi D. Nästae, chirilica aflatá în vigoarc la noi". Zaţul a fost idcnric cu cel din Ceaslov, Râmnic, I 724,
\Tiça donuiească a Mavrocordaţilor. Date noi. Corn. şr. în: A1 VIII-Ica Congres de prezentând insă uzura garniturii.
cAceSt bucvar a fost folosir şi în satele din Banat (dovadă find existenţa multor
Smdii Genealogice, Taşi, 8-15 mai 1997
2. Amstelodami, Apud Gvsbertum Domnier, 1724. excmplare). nai aies că a ťost tipárit íntr-o perioad cănLi Oircnia şi Banatitl se aflau ín
Not: I)escricre bibiografkă pcntru ambek cdiü, in Legrand-PeiJt-Penot, BihLhe!1 síăpânirc austrjacă şi erau subordonate ierarhiei hisericii sárheti din Bclgrad".
- 18- i 61.
- .197-198. Cuprins: ž {1T} Foaia de titlu; f [1' 2t Sdhi Služenni!Câteva stihuri srihuri
-
-
In foüe liminare, prefaţa în tirnba larină semntă Gysberrus Dommer, ditată: idibus dctiicate mitropolitului Moise Petrovici);
aug. 1724 LD p. 212 jtxtta exemplar quod Lipsae cxcudit Joh. Georg. Schniebes. f. [2r}: Slavenskago dialekta, i Vlaskih sloves'ouserdnyj popravitel, nedostojunyj
Un exernplar exita în 1941, în bibHoreca I.IC. Brătianu Bucureşti.
- B(o)go Molec Stefan Ieromonah, Igurnen M(o)n(a)st(y)rja Govorkago/[rnençunea
Decrierea bibiiografică trebuie mdicată, ínirucât arnbcle ediii constiwic. ficcare corecwrului] ieronionahui $tefan:1. ai dialectului slavon şi al cuvlntelor roniâncşti sarguitor
in prtc, un coat cditorial, conţinánd ta f. [6r], epigramele aparţinánd lui Ştetn Bergkr popravirel, nedostoinicuJ rugăror dc Dumnezeu Şrefan ícromonah, iumenu mănăstirii
i Jo. A. Fabricius. Govora/; f. {2v 4 PRDJSLOv1E QBŠČE KO VSJAM PRAVOSLAVNYM
-
Bib1. A. Camariano, Traducerea greacă a Teatrului politic..., p. 241, nota 1. (Predoslovia este scrisă de niitropolitut Moise Petrovici, care o inlocuic pe cea a lui
Teon Prokopovici, subl. ns.); f. [5r] Načalnoe učenic Čel(o)vjakorn, hotjaščyrn učirsja
584V CEASLOV Râmnic, 1724 knig Bž(c)srvennago pisanja; f. [6r]: Slozi imcn po azhučja pod titlami; f. [6 Čisio
Cercetând acelaşi exenplar după care w fosr comunicare datelc pcntru BR\T IY p. c(c)rku\noc; i: lmcna pro.odiaa; E l 75 (O ZAKONJA B0:ŽIJ IŹEv
-
1)ESJATOSLOVII); CeIe zece porunci cu tâlcuirca Ior pťin întrebáťi şi răspunsuri; [AdausJ (f. 69 “O desjari zapovjadi C(e)rkovnyh".
Înştiintările de ()bşte care sunt trcbuincioasc spre Lcgca lui Dumnezcu; f. 75' 84ľ U Srpskoj pravoslavnoj crkvi p()stojc 9 crkvenih zapovedo; ovde je stampana jedna
TOLKOVANIE MOLITVY G(OSPO)DNI: O(T)ČE NAŠ/!Tâlcuiaia rugăciunii više (četvrta). koja u njoj ne postoji. Te zapovedi nalae se sarno u ovotn izdanju.
Dornnuiui: Tatăl nostru (f. 84r texrul propriu-zis, varianta româflă); f. $4' PSALM
-
- BibL: I). Bogdan. Räspândirea cărţii nise bisericeşti din Oltenia (111. Tipărituri
H4 (18 wrsuri); f. 85ű 98r SIMVOL s(vja)tvja pravoslavnyja vja wlko\aniern
-
olteneşti traduse după tipărituri ruseşti), n MO, an XII, nr.-4. 196(), p. 168. Gh.
isJas1ennv)!'Strnbo1ul sfntei pravoslavnicii credinrc, priQ ráicuiaiä tumina; f. 98 1 28 - - Mihaiiovici. Srpska bibi.. 18 oz, 12, p. 17 (fac milu! foii de tir1u.
KRATKOE TOŁKOVANIE BL(A:ŻENSTV EV(A)NG(E-ŁSKiH: YâlcuaLt pc scurt
penrru fericirile evanghe]iei şi Intrcbare de obşue pcntru fericiri; E 128 [Progovor]. 199 11. MOLITVENIC, Bucurcşti. 1 729.
-
De remarcar că, irnpotriva acestci lucrări (ediţia rusă: Petcrshurg, 1720, avrid caracter Fară de descrierea din BRV II 199, p36, un exernplar exisrent în biblioteca Muzeului
-
ofcia şi ripăriră cu invoirea aru1ui), s-a ridicat D. Canternr, care a scris o broşur polcflMCá Unirii din AJha Iulia, cora CVR. 15, prezint unele deoscbiii: ťilcle ncrwmerorat cuprinzmd
(ce a circulat nurnai in rnalluscľis). iiirirulatä: “Loca obscura in Catechisi, quae ah tabla 1e rnaterii; [21f. •e afb ia inceputui tcxtului propriu-zi. ciupă foaia de dt]u i nu !a
anonvrno authore slaveno idiornate edíta et Pen'oe učen,ie otrokom intitulata est. diucidata sfârşit, adăugându-se celoriaitc dou ťie.
autoe Dcrncrrio Canteniirio (Locuri in Catehismu] publicat đe un autor anonirn Pe un air cxcmptar CRV 18, texwt mrge pánă ]a p. 5óO pe vcrso p. 560 se aü
- -
n irnba stavonă şi inrirniat Pervoe učenie otrokom, tămurite de ptincipele r)imitrie tmpnniat nurnâruI 564, urmează [S]p., cuprinznd “Celc şase taine ale sfmtei biserki1'
Camemir), n care Theotm Prokopovici cste acuzar de iriŕlucnţa direcră a tutcranisrnului, (nespccificată în BRV). Pe uttixna pagină nen nrotatá, sc atîă o notiţă cu obişnuitck
potemica fiind susţinură cu autoritate ştiinţifkă şi erudiţic tcologică de pe pnziţiile păsrrärii scuze pntru greşctiic dc tipar (aflată la excrnpiarut cu cota CVR 15, ta p. 554): “Stavă,
-
tradiţiei religioase ortodoxe. Łucraľea esre considcratá drept prima carte tipárită n Ţara cinste şi închinăciune cdui în Troiţä unuia Durnnezeu. carele. îrnpreună ne-au ajutat după
Romnească în aceastä pcrioadă, având scop didactic. începur de am ajun şi sŕrşitu1. Iară cei ce veţiíntâmpla a ceti, hucuraţi-vă împreună cu
RibL: PP Panairescu, Dinitrie Cantemir şi problema reHgioasă ín Rusia, în: Dornnul, i vă rngaţi pentru n()i, şi ce greşeată veţi afia, veri íri cuvinte, veri în s]ove
Dimitrie Cantemir, Viaţa i opera, Biblioteca istorică. 111, Editura Academiei RPR, iHdriptaţi cu duhu hlândeţü, nepuindu-ne ionos, că precurn hs u neputinţă CeriuJ a s
Bucureşti, 1958. p. 204-207; G. Mihailović, Srpska, bibL 18 ‚ Beograd, 1964, p. 14- vedea fră nori, as-a şi tipanil fră greşealf.
15, po. ii 5 ťacsirnik); V Motin. Cărti coIarc tipărite in ţările rornáneti pentru fl Cct Cxefllp!ar exstă douä pagini numerotatc ci. 555: una care nea7á cotirrn
popoarete tQvecinate: sárbi, buigari i greci, n: Contdhuţii la istoria ínväţmăntu1ui un;eroärii corťct. tar ccalaita cstc dc apt ukima fiiä a ecnipruiu car u.rmeaz dup.
rornânesc. Culegere de studii, ŁD.P, Bucureşti, 1970. p. 21-22; V Târcovnicu. op. ccic 5 pagini numcrotatc menonate rna us). Pe vcrso acewi pagini [iurncrotatc cu 555.
cit.. p. 106-108; Şt. Bársăncscu, F1. Bársănescu. Dicţioiiar cronoogic. Educaţia, gäsini insă ripăriz iurnárul 569.
învăţământul, gândirea pedagogică din România, Bucureşti. Edit. Ştintiică şi Pc aceastăukirná pagină 555, găsini de fapt nrit redară in BR\ 7agina 569 conine:
Encictopedicá. 1978. p. 34; V1. Erčič. Pervoe učenie otrokom, de-a lungul timpuhú şi la seminätură".
Bibi.: D. Lupan. Ł. Haieganu, CvR Muieul I, ii “t\pulum". XIIJ, Álha
ia noi, in: “Bihiiotekar". Marica Srpska. XXVIII, 3-4, 1ą76. p. 32I35O; 1.A. hine.
Tinirii,
Edttia de ia Râmnic a cărţii Pervoe učenie otrokom (1726) şi origna1u1 ei rus, n: Iuha, 1974, p, 384 385. -
“Bihlioiekar"..., 3-4, 1976, p. 351-358; Korneiia Otar, Lazăr Čurčić, Sava Palancănin,
Stamparija u Rymniki i obnova stamparya srpskih Knijga 1726/Tipografia din Râmnic 200 11, MOLITVENIC, Râmnic, 1730
-
şi reluarea tipăririi cărţilor sârbeşti la 1726, Novi Sad, 1976, I 16 p. + [2] E; apud Fazckaş B.R,V II 200, p. 3&41
Ornamentică
Józscf, recen2ic, in Magyar Könyvszemle, 1, 1978, p. 120-121.
- Enr. Sf. Nicolae (Dimitrios, nedatată);
-
- -
De menţionat că paginaţia este în fite nenumorotate. 208 11, LJTURGHIE. Râmnic, 1733
-
Bibl.: I. Roşu, în “Societatea de mâine", 11, 1925, p. 24; B. Theodorcscu, BRV II 208. p. 48 -
Circuiaţia..., p. 917; E. Mosora, D. Hanga, op. cit., p. 134, poz. 4. Xilogravurile sunt semnate de Dimirrie (Pandovici) şi Mihai[ Râm.(niceanúl).
Un fruntar nescmnat (115 x 34 nim) se evidenriază: e prezuită pc un f()nd alb rreż
204 11, CBRV TRIOD, Râmnic, 173Ł
-
medalioane egale: M. Dornnului Piatitera (in centru), proorocul Moise şi rnucenia
BRV II 204, p. 42-45; CBRV p. 187-188.
-
Parcheva (?)‚ prinse in motiv ŕkornoďcc pornesc sirneuic i două comuri ak
Tcxtu] editici s-a hazat pe traduccre-a din siavo-wsá efccruată de Damachin, cpicoiąi VgeraIeic sunt in srilul lui Anum Ivircanu vttiunea de stilizarc [nuraiá de inspiľaţic
Rrnnicului. după originalul: Triod. Mokva, 1683. iconoraficá neo-bizanntiă este evidentă; texrek rnedatioanetor sunt redacrate n caracterc
Manuscrisul rraducerii a fost mediat dc ieromúnahul Łavrentie Dirnitricvici de la m georgiene, i1ogravura dohândcşrc o semiiiĺ'icaţie deosebită, neniaifiind identificată in alt
rca Hurezi. cHronomul manuscriselor episcopului 1)arnaschin ( + 1725). cäwia îi atribuim vo[uni irnprimar iri Tara Roniânească.
.şi semnărura din ornamentic: “Demiter 7238".
-
Nota CLí dnueniu ‘i fc i. ajrop'ate i dc 11 \ 35 rnm i t ąna tllbn
Mentionăm că Lavrcnde Dirnitrievici este fostui căugär braşovean. care a susríut iitJnim in aceeaşi pcrioadá iire douá fruntarii, n: c-easlov grcco-arm. Bucurcşti, 1 702.
docoraml in reologic, la Moscova, la 26 iuic 1712, cu o teză care prezena in tiže irninarc tipografntirni w Molitvenic, Ramnic 1706 wpografMihai[ ‘Ştcťan); arnbele ťrurtatii
o graviră (realizatä de iluşrii gravori ruşí Ivan Fcodorovici Zubov şi Grigüri Pav1ovic cu marginilc ređusc au föst inclusc în pagina de tżt!u ‘a cărtii: Scr\ iciu biscricesc, Târgoviştc.
Tenccgorski), a cărei cornpoziţie îmbogăţeşte iconografia domnitorului Dirnitrie Cantemi 1709, tipărir sub ptrunaju1 i n tiporafa sa.
O eroare tipografkă s-a strecurat la data conscrnnatä în nota de pc vcrso-ui foii de Concluzii: pLcagravată ia Râmnic şi utiiz . Liturghic. Râmnic, 1733), aparĘine
titlu at Triodului râmnicean: “la let 7192" şi nu “la Iet 7191" (vezi BRV II 204, p. 44).
-
Tiflk (?) sau cunsei-vată în ţară, dar cu ce titudne folosită tâziu. dc aia în 1733.
1 730 Ornamentică:
- f.1 Vameşul şi fariseul (ne.semnată şi nedatatä); Frv- Sf. Nicolae (Dimitrios, ncdrată), identică cu cca di Motitvenic, Rmnic,
- f. 158, 308v Răstignirea iui Iisus (nesemnată, nedatată). 1 7,Ç., ftv. iHod, Râmnic. ftv
f. 258, 269 Invierea tui Lazr ncsemnatä. nedarată;
-
-
Frontispiciu -
-.128 SĹ \‘äsile (“Mihai" Rm., nedatată:
-
-
ţj94Sf, Griore Mihaii Râm., 1733:.
-
-I)oi serafirni iiiconjurai de frunze utilizate şi srruurc. semnată “Demiter, 7238 BibL: Drago Morrescu, in Bihioteca. iu 3-4, 1982, p 52-53; Florcscu-G.R.,
(1730)" p.81-107.
Bib: BRV 11, p. 44 ( nota de pe ulrirna filž rccto a tipărimri); A1. Lapcdatu,
Darnaschin episcopul şi dascălul. Traducătorul cărţilor noastre de ritual, în “CL", 68 W PERVOE UČENIE OTROKOM, Râmnic, l 734, rusă, ed. a III-a.
-
Bucureşti, XL, 1, 1906, p. 576,577; Constantin Rczachevici, Primul portret al lui BRV IV 68, p. 52-54. -
Dimitrie Cantetnir după bătălia de la Stănileşti, în MI, X\ 8 (173), 1981. p. 36-37; Autorul lucrării; Ieofan Prokopovici.
D.P Bogdan, Răspândirea cărţii nise bisericeşti în Oltenia (IIL Tipărituri olteneşti Modelul utiJiat: T Prokopovici, Bukvar, St. Petersburg. 1 72 1 -
traduse după tipărituri niseşti), în MO, XII, 3-4. 1960, p. 168-169 (indică ca izvor: Patronaju] rnaterial şi spiritual: Vikentje Ioanovici, arhiepiscop şi niirropolit al
Octoih, Moskva, 1684); Florescu, GR, p.8l-1Q7. Betgradului. - -‚
româná veche, Vol. I, Partea I, Privire generalä, Edzura ťniversităţii Bucurc.ti, ] 994, AND DECAY OF THE OTHMAN EMPIKE, Łondon, edia N. Tindal, [ihrar
p362-363. Jarnes, John şi Paul Kernpton, 1734-1735, engteză, ed. 1.
238 239
Ornamentica tipăriturit, consrand in priiicipal in sei•ia portrctelor sultaiii]or turci,
- -
Bcmard Ie Blaric.
Asupra ftiaiei titiului operei cantemiriene, asa cum apare ei n pťima cctitíc en1ezä,
() rccenzic. in spetä o notă rnarginală iĺlserată n perodicul cnglez Grub Street
opinäm cä acesta pwvinc din nanuscrisu originai arin vczi iÍ tcnenłie în manuscrisul
-
Journal. nç. 276 10 Aprii 1735. analiza unetc crori inisticc atrihuite ädir traducătorului
de ia Harvard. suh!. ns). find rnudificax de A. Cancrnir sau chiar dc cditonii TindaL
N. Tindal, 1icideculT rn era adresarvreun repros autoruluL \ora pokrnică ‘arioiimă iovea
Aiegerca celui dc ai doilea tirlu de cătrc D. Cantemir. mărturisete clar infiuenra in
in riaducătoi-ul i cdituruL clcricul N. Tindal. binecurioscut traducátor i rcdacrur al unor
cpocă a unor ritiuri analoagc a unele lucrari sronce carc exprirnau aprecien comijne,
kcťări itoricc, care, fiind totodată ncporut scri torulu dcist Matthcv Tindai, era parrizan
privind concepciic rcferituare a “cvoiuţia biosociologică a sateIor" promovatâ de Luigi
al ťcnorncnuĺui đeist ce cra, itidirect, criticat,
Fcrnando Marigli (ezi: Etat miiitaire de i'Ernpire Üttoman, ses progrěs et sa
Opera canrcniiriană a fosr apreciaxá pozith dc un f,losofca Montcsquieu i a inf1ucnar
décadcnce par Mt. Le Comte ce Marsi2ji. de ľAcadćrnie Rovaic des Sciences dc Paris. ct
pe unii isturici dc marcă engiczá. pc Edward Gihhnii (vczi Decline and FaJl ofthe Ro-
de Níontpcliier, tie ia Socić T&ovaic de Londres. t ŕbndattur dc i'nstjtUt de Bouioe
rnan Ernpire i pe onentalswl \Viliiam Jones Ćvezi Essav on the Historv ofthe Turks
ćic, A la Hxc, chcz Pien-e G(e et Tean Neauime, Pierrć đc Iondt, Adricn etens
.
BibL: Journai des Sçavans, Arnsuerdarn, 1735, tomc 106, p. 282; Nova Acta
corohorärh íafbrwaţici dae de două iivoare contemporanc Week.y Register on Uni-
Eruditoťurn, Leipzig, mensis niartii, An[i MDCCXXXVIII ( 1738), Paťis. p 98-99;
versal Journaí, no. CCLXĘ 22 februarie 1735 şi London Evening Post, 15 warch 1735,
Göttingische Zitungen von Celebrten sachen, Göttingen, 1744, ni 45, p. 396-397
care conscrnuä perioada începerii irnprimării 15 rnartie 1735 (‚ in poŕida datei înscrise
[Nviuiic din Utrecht]; Fr. Babinger, Izvoarele turceşti aie Iui Dimitrie Canternir, in
în pagina dc ritk a tipăriturii: 1734.
24 1
240
Reşad Ekrem Koçu, Osmanli Padişahlarij Sultaní oromani/ Iranbui, Ed. Ajta Yayincvi,
AR, VII 1941) vczi şi recditarea în: Aufsätze und AhhandtuĹigen Zur Geschichtc
1981, 441 p. + fig. + 36 portrcte în culori apud. M. Guboglu, Rccenzie la Reşad Etcrem
Südosteuropas und der Lcvantc, 11, München, 1966, p. 142-150); M. Rornanescu,
Coçu, op. cit., in: AHAI, XXII/2, 1985, p. 852-853.
Cantemir. Montesquieu şi Marsigli, Bucureşti, 1944 (extras), p. 413-434; M. Gubogtu,
Démětre Cantemir, orientaliste, n SAO, III (19611962) p. 129-160; T. (;cmit, Ştiri
15. CBRV. PSALTIRE, Rrnnic, 1736
noi din arhivele wrceti privitoare ła Dimitrie Cantemir, ín: AIIAĘ X. IASI. 1 973, u.
CBRV 15, p. 20
438. 443; At. Andronic, Dimitrie Canternir -şi unele probteme de ktorie universală, ii
-
ránduri pe pagină; Li[ocul cărçii 137 x 90 rnm; oglinda texrului 103 x 70 mi-n; tipograť
Cantemtr, ţstoric al imperiuiui Otornan, ín Studii, 26, 1973. 5, p. 987-988 (care iĹ
consideťâ pe D. Cantemir, un premergător al luiMontesquieu); 1.C. Chiţirnia, Đirnitrie
Dimitrie Pandovici, diorrhositor Ivan Făgărăşanul. Constiruic o rceditare, fiind în ordine
Cantemir repreientint al epoci[ sale în phrn european, în RJTL. 22, 1973, 2, p. 184; a III-a, după cele din 1724 (vezi ipoteza lui B. Theodorescu, Circułaţia vechii cărţi
A. Decei, Diinitrie Cantcmir, priiice de Modavie, orientaliste, in rns. (vezi comunicare
Bisericeşti. Contribuţii la un catalog, în BOR, LXXIX, 1961 nr. 1-2, p. 184 i din
su%tinut Ia scsiunea şiimińcă “Ccntenarut Canteniir" a Insnwrului dc istorie “. iuta i 72 5.
Eroi'i (le numerotare: 21 in loc de 22, 24 ín loc de 23, 23 in l()C dc 24, 23 in oc đc
i insciwtukti de srudń sud-et europenc, iunie 1973 Vezi rccditrca partiaL. Dimitrie
.
filoiogiei, Seca I-a" Witcrawra naionahi, uni'ttsalä i comparacá. 28-29 ocr. 1982. Cathkma 4; E 45v56 Caťnisrna 5 f 57-71 Cachisma 6; f. 72-84- Cadiisma 7; 84-96
in BUG. 1982, p. 97-8 (privind paterniratca rcmilui “Viaça !ui D. Canternir". arrihuitá Cathisrna 8; f 96-108 Cathisma 9 f. iO8-l21Carhisrna 10. 121'- 136; Cathjma 1 i;
hdbitabil iui A. Canrcniir: Grigore P1oeteanu. Noi rnărturii privind co'i] opcrei lui ť. (137 149 Carhkma 12; f. 149.159v Cathisma 13; f. 160-170 Ca±i%nia 14 ť. 171-
-
Dimitrie Cantenir. in Wnra, S.N.Tg. Muteş, XPv 1984, nr 165; V Cndea, Manuscrsul 182 Cathsrna 15; 1 82v_192 Cathisrna 16; f. 192-204' Cadsma 17; f 2o4v213
original al “Istoriei Imperiului Otoma&' ín: TR, an xIII, nr. 280, 15 no, i94 p. Cathisrna 18; f 2l3v225vCarhisnia 19; t 225v235 Carhisnia2O; f. 235'-238 Cântarea
13; ldem, Extraordinara biogra& a unui manuscris. Istoria imperiului Otoman. în: lui M()ísi dupä ce s-au afundat Faraon; f 238243v Cántarea a doua a lui Moisi dc ta a
MI, an XIX, nr. I (214), ian. 1985, p. 15,1; Une remarcable dćcouvertc concernant doua lege; f. 243'-245 Cântarca 3; f. 245-248 Cântarea a patra. Rugăciunca prourocuui
ľhistoire et la cultwc roumaines: le rnantiscrit original de ľHistoire de ľErnpire Avacurn; E 248-249' Câiirarea 5-a. C]rarea Srnnui Isaici pror)rocui: f'. 249'-25 Cántarea
Otturnan de Dmiitrie Cantcniir. Lritcrviu [uat de Vatcntirt E Mihecu prťcoiuui <a Rugaciunea lui iona f'. 251-255 Cámawa 7-a. RugácitLrlca fii1or 3 cocuni; t 255
Vnit Cándca, in Ra. no. 4(365). avril 1985. t 19-22; Ai. Diw. Cä1torii, imagini, - 257 Cnrarea 8. Cántarea celot trci sfinţi coconi; t 257-259 Cnraťea 9-a. Canrarea
constantc, Ed. Eniinecu. Bcurcti. 1985, p. 126127; Huh iřcvor-RDpCI. Diniitrie prea sfntei de Dumnezcu Náscároarjj: f 259-274- Pentru Pulieleu cc se cânrá 1 Praznicek
Cantcmk a Ottotnati History and its reception in Engianđ ín RRH, XXI\- 1985, nn. 1)unnczcicşti şi ac Născároarci dc Durnnczeu şi la aie alror sfinti rnari ce sd pi'azmesc [îu
1-2, p. 51-66; I). Caiitemir, Isroria Irnperiuiui Otornan. Prefaţă (I manuscrk descopeir
- colontitlu “Psalmi alcşi"; f. 275-280 Pripealele la Praznicele Durnnezeeşti".
n fondurilc documeiirare alc Universitătii Harvaťd (Studiu introductiv de \ Cândea, N()ta corecrorului (Lavrenrie Dimitrievici ?)‚ f. 280 “Tipäritu-s-au aceste Psakiri
ext ates. nurc, variante şi tťaducere dc Dan Sluşanschi), in: Manuscriptum, art XVI, nr. prin osrenclile diortosirii popei Ivan Făgăráanu".
2 W$5., p. 17-42,vezi titdiu iuiA Pppidi. tttnđ rcrna “Crcştcrii şi descreterii" Nora: De mençionar că tiprimraconsriruie un coJigateditorial, astfel: l] ] Psaitirc,
in istoťiograf privitoare a Irnpcriul Otoman scrn!i.iarc de M. Beza Rárnnic, J 736, ed, a JIJ-a; 2 ‚ FiJotei, Pripealele la Prazniceic Durnnezeieti, Rámnic.
U rnic hąorc şi dcscicrę a palawlui felo.ir ca iia dar ii calittc dc proprietar
1736.
Bibĺ: de.scrierc curnpictá. in: Eugcn PavcL Douä cornpletári Ia BRV in MA, XXI\
ti i)m rie ( wrnir. ťidica: in rimpul urarw1ui \l icci ai iIJ -c i “dánjit' c
1979, nr, -9, p. 715-716; Descrżere incompletă pe baza unui exernpiar acefa1, n
lĹcci d'pa h..iinrea'' principeui, in: op Sin;ion, Lumea ca ors. Üraşe nhdele.
Pap, Psaltirea lui Dirnitrie Pandovici, Contribuţie ĺa BRV în AMN, V 196, p. 539-
voL 3. Ed .Sportflťkun, Bucuteri, 1986, p. 155-1 56,
549; Eugen Pavct, Căteva adăugiri şi precizri la Bibliografia româncască veche1 ín:
T (cnil, Stiri noL... n AIAI, C. 1973. p. 435-443 (aLlucc doc'i pnvind calitatea CL, an XX\ nr. 2 (iuHe-dec.), Fd. Academiei, Bucurşti, 1980, p. 236/2, poz. 1; alte
de dri nu dc prnpnenr palarului đe a Ç)oţ-y ( stanti pl a Iui ( ‘uremir rcerine'. Fl. Dudaş, Cärţi vechi ronineti din Ţara Hategului ín lumiiia Catalogu]ui
PI Cernt'odeanu. CJtori de smdii in URSS. n Rđ t, 40. nr, 1987, p. 645,47;
.
Rámnicului, cditar de erornonahul Lavrentie Dirnitťievici dc la m-rea }Iurczu. clironom nesemnar, ncdaratä); f, 224: fronrispiciu cu Iisu Flrisros, nrr-un nicdalion inconjurat
al rflaflu%crictor ciscopu1ui şi care a indepiinir si funcria dc diorrhositoi de rnonve ŕloraie identic cu cel de 13 f. 9; f. 118. 165 Marele arhiercu Ikus Hrkros
Ornamentică: itc,çmnarä, ncdatarä; 232 Sf. Grigorie Dccapoliru (semnaă Mihai) { Rinrccanu,
f. 418' Buna Vstirc (nesernnatä, nedatară), idenrică cu cea din Acari8t, Rmnic, nedatată
-
9$v, 104, 136,
1736, f33v; f.143 Sf. Grigorie Decapolit (Mih., nedatată), identică cn cea din Acatisr, Iniriatce ornatc încadrate, de culoare roşie, f 3. 6, 9, 30', 34, 80',
Râmnic, 1736. f.232'; f32' Înălţarea crucii (“Mihai Rârnnic", 1736); f.1 15 Sohoru
-
138, 150, 166, 170", 175", 183, 197. 198v, 205, 218", 224, 231v, 243.
f4v Iisus pc Bibl.: A. Florescu, Contribuţii Ja “Bib1ior-afa rornânească veche": un “Acatist"
ingerilor (“Mihai",1736) f. t Ĺ} 87 Viaţa Sf. Nicolae (“M', nedatată);
-
-
tron (“Mihai Ar. Rám., 1737 ťł Preacuviosul Simion Stá]pnicul nesemnară. rcdatat;
-
tiprit la Râmnic între 1737-1739, in MC. m XXXII, ni 3-6, apnlie-iunic, 1980, p.
491-494 I). Teodorscu. informaţte bib1iotka; F1oresci-( R. p.81-107
f 16 Naştcrea ‘sctoarei de Dumnezeu (ncsernnata, 1edararä); f49 Sf. ioaii
-
-
150 Aducctea sf Fecioare la ternptu (“NI", nedatată); ť 163 Sť Apostol Ajktrei ‘Mthai,
-
tiedaratä); f 180' Sf, Sava (“MK.". nedatată); f. 254 Naşteťea Lui Iisus (“Mihai Ar.",
-
-
-
375v + 205 p. + 1 f. portret.
nedatată); ť 274v Tăierca împťejur a pruncuiui Iisus (nesernnată, nedatată); f. 279,
-
Sf. Vasile cel Mare (“Mib. At", nedatată); f. 309' Borezul Dornnului (“MA, nedatată;
-
nedaratá ; f 343 Sf. Atanasie i Sf. Chirít natriarhii Akxandriei (“M.A.". ncdata ; f
incă 2 pagint. pe care continuă Slujba Sfintei priceşranici cu RUĘciunea Sfánrnlui Chiril
-
de mucenici din Sebasta Ii Ať', nedarată); f. 429' Sf. Marile rnucenic GheorghiL
-
Hunedoara.
“‘Mit Ar." ‚ ncdatară; f. 453 Sf. Consrantiii şi Ekna Maica sa (nesemnarJ, nedarară) ť, De menţionat că exemplarul coinpler are [2]+ 246 p.
476v Naterea Sf. Ioan Botezătorul (“MihAt". nedatată); ť. 485", 493 sohoru Sf
Bibl.: ugen Pavel, Adăugiri şi precizâri la BR\ p. 239-240!5-6; E. M()s()ra, D.
-
Apostoti (“Mih. At.", nedarată); f. 511 prooruc Ilie (nesemnară, ncdatată); ť 539
-
-
573v, AŁ Lapedaw. Daniaschin, episcopul Ornarncnrica ripărirnrii citprinsá n BRV II 227, p. 62-64, CBR\ p. 188189, mai
-
Bbl.: Antologliion, Rámnic, 1737, p. cuprinde şí urrnătoarcle gravuri, llementionate inc; a f. 3', 23', 58', 78, 96, 1 15 i 134
şi dascälul. p. 577-578; D. Łupan, Ł. Hareganu, CVR - Muzeul Unirii, 11, iri: „Apulurn". “Sť Treirnc" (nescrnnarä, nedatată)
XIII. 1975. p. 36L Ftorescu GR. p.$l-107 Diorthositor: Lavrenrie Dirnitrievici, ierornonah. Modelul utiizar: un Ocroih rus,
tradus de Darnaschin, episcoput Râmnicului.
16 CBRV ACATIS'Ę Rârnnc, 1737-l73i. L)escricre pe baza unui exemplar difl Bihlioteca Mu7,eului Btukenthat, nr. il1\ 205531,
1)escrierea prirnară in: CBRV 16; p. 21-23;
-
Ráinniceanu. Dc precizat câ ulima pagină. 178, are pe verso două nore: prirna, cuprinzánd
Desaieťc (exempLarul de ta biserica Sf. Nicolae-Basarahi - Calaťar, juđ. Olt: ohinuire1e scuze penrni grcc1iie de ipar. iar a doua preiuar dup o vigneră:. continnd
244 245
numctc cctui care s-a “oslenit şi purlar de grijä" la aceasta carte “Ioachim Icrornonah"
-
VII. Chez Nyon Pre, Ptace Conti á Sainte Monique. (traducere dedicatá
vezi ecrnpar descris existent în hihlioteca Muzeului Unirii, AIha Iutta, c()ta CVR 7). -
atiresa accswia).
Izvodu! T,'aducerea din stav a Peuricostarului (?) a fost efecwat de Daniaschin n c nsecinţ propLinenJ umjtoarea descriere »bhografic:
cpicc'u Rámnkuluí. Diorrhositor Icromonahul Lavrcntie Dimirńc'ici dc la Ediţia I (in 4): —
Hurczu. clionomul nianucrtselor episcopului Damascbin. 1. CANTEMIR, Diniitrie, FHSTOIRE DE L'EMPIRE OTHOMAN. torncs
-
Saniaritcaiica ( nesernna, nedatată) f 29 Credinta Iornei “I IhTi1.", 1 743 f.52 1743, traducere de abt-- M. de JoncquiëFes, tipografia 8aitard
p. 318'-52-].
- -
et fUs. nrajele ed.itorilor librari [L.E. Gnctii, Le Cierc çe ct fils, Savoye, Huart,
\inđccarca slahno'u!ui (nesernnară. nedatarí); f. 105 Iisus Samaritcanca ncscmnat.
- şi
Baroi. Nvon.
ncdatată';; Ĺ 125 Vindecarea orhului din natere (nesernnatä, nedatatu t 144 lnIarca
-
1')omnului ncsernnatä, nedaatä); f. 162' Iisus se arată patriarhului Petru din A!cxandi'ia
J CANTEMIR, Dimitrie, HJSTOIRE DE L'EMPIRE OTHOMAN. tornes
-
[unJror nĘilor ncsemnarä, riedataď ; 3", 27. pa8siín—vigncrä: Doi ‘craťmi flconw'aÇi
4ó-4i, Pari, 1743, rrađuccrc de ahaele M. de Joncquiěres. Tipografia Bailard c
de ruii stitizare si strugure Dernrcr,7238ĺ1730"). ń. Tirajete editoritor librari L.E. Ganeau, Nyon Pćre, F{uart, Barois, Le Ctcrc
BihL: Penticostar, Râmnic, 1743, Al. Lapedaw, Daniaschin episcopul i dascălul, perc et fMs, J.N. de Clerc.
p. 57ó, 577 Florescu-GR, p81-l07. Recenzii: a) sub paternitare anonimă. autorul idenri6cai dc V Mihordea, ca 6ind
Ocravian de Guasco, publică o perinentă şi elogioasă “dare de carnä", CU \atoare de
23 1 11. CANTEMIR, Dimitrie, HISTOIRE DE L'EMPIRE OTHOMAN,
reccnzie, care conţine i o schiţî hiobibliografkă a autorului monurnentalei opcťe, în
-
I. Chez Louis Etienne Ganeau, rue Saint Jacques, vîs-â-vis â Saint Louis (in -4° 7. 1813. p, 55. . ‚
in -12°)
[sroricui H. Trevor-Ropcr. l'c]anscază tdce-a restiwrii parcr[ t1i traduccrii h'ance
«dcaia" [ui Desniolcri, datare: Paris. 22 [)ecemhre 1742. tiraul in 4° Notă: L.
ahtc[ui Octavian dc Gu,co carc îşi atribuia acest iucru in Prefaa “Satirelor" hi A.
.
11. Chez Le Clerc pre et fils, Quai des Augustins ä la Toison d'Or (in -4° ii'i
ca['arcie dc Ioncquići'cs. nin c, rađucen ín fraiicez din opcta ca remirian; au
12°); in \“ol. I ed. in-4°) se afiä o vineră scrnnat de tGScorin in Scułp".
de abatcie Pr\"osr (40'h tte abatele Jean Bernarđ Lc Błanc i de Jean Rou,ct
Iĺi. Chez Savoye, Libraire, rue St. Jacques, proche la Fontaine S.Severin
Lh Missv antc ‘auust 1737, Daca avem in vcdcrc fiprui c Oct'avian tic Guasco. ncagrcat
i'Esperancc. Fronispiciut gravat de EG Scotin. in Scutp" in
cercri!e ctnreti OlitUCJt flţl C bucura d o bună YcpJraie, tiJr UfljC ntm a ui A.
IV Chez Huart. Łibraire et Irnprirneur de Monseigneur le Datiphin, proche la
a ctcwat i'adiiceri t t'ale n fr'ancez i iatian, - masc in nn'i - đ'n
Fontainc S. Severin, â la Justine (in -4; in -2':
storia Jrnpcnului Otoman' hicw c'c nu cOrtL-st t. EĽw rcnc c tird ibita
Chez Barois, Qui des Augusńns, á Ia Vik de Nevers (in 4; in 12');
VI. Chez Jacques-Nicotas de Cterc, au dxiěrne Piiier de ia Grande SaHe dii w ca ( dei ctt rczervc senĹisc; i'i' d tribuirc pcrH[Li rahiceiii &anccŢe,
de Joncq'ui&cs a íwat ť.rc tlmai editarea trađiiccrii -nccze inregra]e, ft'urrü-id
Palais, dt côtć de la Chapefle, ta Prudence (in -12
.
pc itlc'aratul tradvcător ?
246 24 7
Bibl.: Riographie universałe ancienne ct moderne...1 Paris, Michaid Frrc. 181 3. BibL: C. 1ürcu, Cărţi, tipografl şi tipografú din Moldova în sec. aJ XVIJFiea in;
tOĺTi 7, p. 55; V Mihoidca. Note cu privire la Antioh Canteniir [Anexä].
Bucuueti. MMS, XXXVI. 1-2. 1960. p. 25; I.B.Mureşianu, lntregiri la BRM iri: vol. Carteaveche
1946. exna ťiin RI. \ol. \X1. nr. 1-12. 1945 p. 34 39; E. Pop. Dimitric Cantemir
.
- bisericească din Banat, Timişoara. Ed. Mitropoliei. 1985, p.77-78.
şi Academia din BcrHn, în: SRdI, tom 22, nt 5, Bucurcti, 196'). p. 842; P Utdur,
Diniitrie Cantemir precurseur des Lumires, dans le sud-est de ľEurope, în La 237 11. ANTOLOGHION, Râmnic, 1745
-
cutture roumaine ä ľĚpoque des 1umires, vol. I, Coordinarion: Rornul Muntcaiiu, BRV II - 237, p. 80-83.
Le Ëditinns Uiiiver, Bucarct. 982. p. 83: I {. Trevor-Ropei op. cit. p. (1 -62 noa Carrea (cu paginatia comp1er de 554f.) a uriiiiat traducerea ín mauuscri cfectuatň
34 M. Bordciaim, Contributi ţa Bihtiografia rornâncasc vechc. Un tiraj rwcunoscut de Iiaschin, episcOpu Râmoicului, păsrrată de Lavrenrie I)irnitiic\ici ieromonahul de
aJ traducerii in lisnba franceză a operei principale a lui Ditnitrk Canternir, Istorit ta m-iea Hurezu. auwrul ceiei de-a doua prefete. ín care accsta dovcdcte arnplc cuł]oşt!nĘc
Iiiipcriului Otomaii, w “CMăua bibiotecanilui", XVII, }O, 1964, ţ. 624-25. rcoigtce. Htek linltlarc conçm gravurik: Duniinica tuturor Sfhiţilor (f 4 ncemnar,
O prezenrare hihliografkă a ediiei franceze şi u relieiarc a personahtăţti curopcnc nedatată, idcoţ-icä cu cea din Penticostar, Râmnic, 1743). Foaia cu Predoslovia către
autorulu, în : Le Journal Universel oti Mémoires pour sen'ir â l'histoirc civile, cetitoriu, sernnată de Lavrentie ieromonah, esre identica cu cea din ediţiite datare 1745 şi
politique, ectésiastiqiw et tittćraire du XVIII-e sičcle. La Havc. 743, p. 439-44.; 1752. La f. 508, Nota (de 22 induri) diortositorujui “CretirnLlui cetitoriu", Exiră
l 744, p. 182-186 apud Gt Plocşreanu, op. Ctt). dcu riiaie cu şi ŕrá Notă.
Opera c rcrnirian face obiecrul aprecierii urior savanti germani (filosot şi ironci . Bibl.: Antologhion, Rârnnic, 1745 (Prefaa iui Clirneor, cpż5coput Râmnicultii:
r)ln LorcnJ vç) Moshem, Anron Ft Bi chu. johani Joachirn \Vinckcmann, .a. 11rctaa iemmonahuiui Lavrentie); Al. Lapcdatu. Dainaschin, episcopul si dasclu1.., p.
G, Floeşreanu, No mărttirii privind ecoul operei lui Dimitrie Canternir, in “Vatra", 577-578, C. Pascu, op. cit., puz. 46, p. 46; Florcscu-GR, p.ii07; M[inaş, CCRV - 18.
1984, ni 12, p. 165 Á şi B).
O apreciere coiitcmporan asupra omului ş operei: Dirnirrie Canrcrnir> - “un 238 JI. CANTEMIR, Dimitrie, GESCHICHTE ĐES OSMANISCHEN
-
senior foarte savant ş de un mare meriť', “membru al Societiţii regaie din Berlin ce REICHS.. Iiamhur. hei Chritian Herukl. 1745. ermaiiă,
a scris o istorie a Irnperiului Otoman", “care este o lucrare cxccleiiu", () arlănl in BRV 1I 238 - p. 84.
-
ublicaia oJaiidez BibHothěque Gerrnanique ou histoire de I'Allernagne et des Pavs iii - 4; paginaia lucrrii: 64 p. + 852 p. + [1}f. ± L23]f. :p1anc gravuri. porrrete:
du Nord, Amsterdam, ronic V1II, 1724, p. 196 apud Gr. Pkctcanu, Alte ecow-i ± 1 E hară; signaruri a - p,
europene alc operei hti Diniitrie Cantemir, în: “Vatra", 1985, nt. 2, p. 179 A. Traducerca rexrului din liniba englcză în limha germană. respcctiv realizarea cdiĘiei
geri]lane 1745, apartin cărturarului gerrnan Johann Lorenz Schrnidt (cu peudonimuJ
234 Ll, ĺV PSALTIRE, Iaşi, ]74
- Schrkier sau Schröter), care consideťa .şi totodată rccornanda lectonior opera cantemirian
BRV II - 234. p. 76 - 79 IV p. 240 di-ep “o care tră asernánae n domeniul ei".
Căt-tiiraru] grec Duca Sotirovici din T[asos, tipografparticular cai-c a dcpu o ampiă Lucrarea a fosr puh1ic-at. după asertiunca tui N iorga. suh survcgherca
-
activirare cdiwriai; a Iai, intrc 1743-1752, hcnefciind de privikgiut dumnici lui oricriralswlui nis \lernil1sk:
Conrantin Mavrocordar. De fapt tipăritura reprezintä un cotigat.
Prima lucrare cunoscută esre dedicarä de cärwrarut ripografdonmului ţării, đupă un În consccinţä, prupunern următoarea descriere bibliografică:
obicei vechi care spune cä “cele mai dinti ate nicşteşugului sau ale iiväţäturii lui sc cuvin i. KANTEMJR, Dimitrie, GESCHICHTE DES OSMANISCHEN
-
“Iururor de 1)umnezeu ctcdhicioilur cetitori. Duca Sotiriovici. ro ‚ăiiţarc i ;p, 841-852). Harnhuig. bev Cbrisrian Herod, 1745.
norocir&' C lisiLterart ca primul text urare tnlprtrnar La t1o). Ornarncntică: f 1.v - planşă gravară: portretu[ ui D. Canreinit scrnnat de “C. Frirtsch
Srilul rctoric se observä din Predoslovia către Dornn. Sc. 1745"; Srema lui D. Canternir, realizatá de acelaşi litograFşi texru[ german, cu caracrcre
Duca Sotiriovici este editor, tipografşi gravoť. gotice.
Cartea arc paginaţia: [6]f. ± 184f, fiind un coligat cditoriaJ: Ptea 1: p. 1 - (%ub rirJu - compoziţie; pJac gravată:un pcrot]aj h'mii3n aşezat,
1, - Bilic. VT. Psaltire; 2. Filotci. Pripealele, Iaşi 1 743. având in rnâna dreaţxă () cartc mailuscris?deschis. iar ri pac o cămil. tc fundU
Cuprinsu ť.16 - 184; Pentru polveku. pe ituii. Psalmi atci ta praznice ťÍ t6l-166; nroílndu-c tln Ora turccc. Seninăruri “CA. iicr dcli:] . ‘G.D. flcurnin
Pripealele praznicelor 169-'1; Inei11naJea dcca anlordc la Adam .i de a scui.';p.3:v gtica dedicawric apotcoza impircc aria Iiic[c71a. cmłi1wli: C.-\.
cu indicrnl, crugul soarclui, a lunii, a anutui, osnivania, pacra si slova amitui dc a J744- Wgiwr đciin. Hamhugi", “C.D. Heuinati, Chalcogr. reg. ri Acad. eorgia Augusta'; p.
1940; f. 172 numerotată grcşr f. (161'1750; Pasliatie (fi75184).
-
5: ctriiic de două tnňrimi capitaie (veriale) gorice ‘ (compoziţic “D"
fantastica);
Ornamenticá: Srerna — reproducere după Octoih, Biaău, 1700; proorr)cu1 David - ciozitie itoriat: doi osrşi turci); p. 1 1 iniţiaja “vV" pc un fundal cărrurňrcsc: carrc.
rcprnducere dupa Psakire Bucure.5ti. 1694. piia; dou ‘ďcşnicc aprinse.
248 249
Partea a Í1-a: p3-vinetă compoziţie mititaťă: n CCntni, uri coĺt aflar pc mau -
două sľeaguri; p. 770 “ignetä reprezcntáud un ancadramcnt fioral. n carc sc aHă un cort
-
unei ape, in care sultanul discut cu douá personaje. in dreapta un gt-up dc cămilc cu dcscĺiis intr-o tahra militarä. ín caťe ai'e loc o i'ntrcvedere la nivcl ínalt (sulran? paă?) cu
pJeníporeniari occidcnta1i Scmnátura: “M. TvroŕTfec."; p. 770-77 planşa gravurä:
iflSOţitOri; fl dreapra lateral douá persoane in faĘa unci frigári; pe fundal un \3
-
pc apá -
-
841-852:;
Troffsau pe Georg-Danid Heirnann, ambii renurniçi gravori dc portrete de per.aHtri. Bibl.: BRV I1 1234, p. 455. Vurrhaimer Smid, Tăimăcitoru] Bibłiei cel invăţat,
p. 12 13 planşă-gravură [1]: “Osman I"; p. 13. Letrina V (goticî )‚ mtr-j
-
cnnipoziţie: două havuzuri ciiindrice care au, in partea đc sus, [a mijloc, douä säb[i române, vot. 11, Bucureşti, 1928, p. 444, nota 1; Th. Graesse, Trćsor de livres rares et
încrucişate; p. 32-33 plană-gravură [2]: “Orcharť';p. 33 lerrină “S" (gotică), îuitrc
-
-
prćcieux, tone II (C-E), Milano, Görtich, 1950, p. 38; M. Gubogh[, Démtre Cantemir,
două corzi de viţă de vie, înfăţişând două trunchiuri de copaci; p. 46-47 p1ană-gravură -
gravură [61 “Murad 11"; p. 111 letrină “M" (gotică) compoziţie identică (vezi p. 47);
-
-
BRV IJ 240, p. 84-85; I\ p. 241-242;
-
într-un
p. 138-139 planşă-gravură [7]: “Muh'arnnicd 11"; p. 139 letrină “W" (goric) - Imprimarea a titilizat rnanuscriul rraduccrii din slavă, cfcctuar dc Daniachin
cadru tirnbrar de coroaná, având dedesuhr o pasäre cu aripite deschisc; ancađrrnent đe cpkccjpul Rrnnicu1ui. Origina[ut urilizat la trađucete: Ceasosiov slavo-rus a tosţ mcđiar
tuieri dispuşisuhforniäđelambrechini; p. 170-17() planşägravură [81: “Bajcsiid U"; p. -
de Lavrenric ieromonahul de Hurezi. ctironomul manuscrisului Iu Damaschjn.
171 ktrină “\V (gotică) cornpozitic idcntic (vezi p. 33); p. 212-2 13 planşă gra\'ur
-
-
- Omarnendcä: X-f8' Deisis; f. 353v Buna\stire; ĺ 438' Sinibolul mpräşaiiiei.
- - -
[9]: “Selim I"; p. 213 tetrină “S" (gotică), aflată intr-un cadru dc ţesătură (nenra[,
-
Toatc X. fiiud nescrnnate, nedatare.
rimbrată de un rurban; p. 260-261 planşă gravură [10] “Suteirnan"; p. 2ó1 Jetrină “S" -
-
BibL: Grigorie, cpiscopulArgeşului, Prefaţă IaLogic'a, Bucureşri, 1826; Al. Lapedatu,
Darnaschin cpiscopitl şi dascáhiL.., p. 575, 577; Elorescu-GR, p'81-107.
(gorică) în cornpoziţie: două personaje un harbat şi o fenieie în coturn wrccsc, avänd
-
- -
dcasupra o pisic; p. 328-329 ptaiişă gravură ĺ1l}: “Setim H"; p. 329 letră -V'
-
-
-
—
cadru tiwmor. avnd deasupra o cutiez p. 366-367 plaiiă gravurá L 7] “Murad 1111"; -
-
ravut'ä [18]: “ĺhrahirnz p. 386-387 planşa gran.ră [19]: Muharnrned IIIV; p. 387 -
-
letriiiä “N" (goticá), componţie ideuiricá (vezi p. 329); p. 408 vignctä reprezeutnđ uu -
uniitinçă (8-9); Acatisrui Sť Nicolae (9-162); Canon de rugăciuuc către ii[gcrul păzitor
alai al ţinui sutran, într-un ancadrament de lujeri. Semnănjră: “M Tvroff fec."; p. 409 - J
(lÓv-18); Canon de rugădune către roţi sfînţii (1 86-19); Molin'cle cel()r ce merg spre
foaia de tidu a părţii a lI-a; p. 411 vignetă: o tabără militară turcă (corruri, căruţe de - sornn (20-22); Molirva cătrc Duninezeu Sabaot (23v-25,; Minologhion, adică Sinaxať
campanic. icniceri şi spahii). Semnătură: “M T. fec"; lcrriiiă “D" (goticá), înrr-UĄ (25-26, neterrninan.
ancađramenr tepiezenrnd doi osta.şi unul occidenrat i atrut rurc; p. 562-563 niansa -
-
Bibl: Bodinger, CCRP'3-84
graur [201 “SLleinian 11"; p. 563 tetrinä “N" (goticä) in ancadrarnent. compozitic: - -
cn'irui ‘eżu1u đo pcrsnaj unui, scn'ind ceaiul, iar cetätak axánd ccainicu; deasupra
-
-
246-11, EVANGHELIE, Rámnic, 1 746
o măsuţá cuun .serviciu de ceai; p. 6[6-617 pianşa gravurá [211: Achrned 1ľ'; p. 617- - BRV Ii246, p.$S-92
letrină “U" goticá) compoziţic identică (vezi p. 355); p. 652-653 planşa gravură
-
- Ornamentică: X f. 4v Evanghelistut I()an (nesemnată, nedatată); f 16'
- - -
[22] “Musraťa 1ľ'; p. 653 letrină “E" (gotică), cornpozitie idenr.icá (vezi p. 363); p.
-
-
Evanghelisml Marei (nesemnată, nedatară); f.50v Łuca (nescmlută, nedatată), f. 89'
-
741. krrna “N" tgoricä). nr-n COfli)OZiC manná: un vas cu viĺc, a' ând dea.supra
-
-Ev. \‘1arcu (Popa \tihai Tpograť. nedarată:.
250 251
Fronrispiciui: 1isu în medalion cu rnoríve foralc, sernnat: “Coĺ stau!din. [ 1 746]" Prefaţa (nesemtată) a lucrării, este atrihuită cditorului, parriarhul Silvestru a1 Antiohiei,
Bibl: F1orecu-GR, p.81_107. care reatizac tuaducerca unor alte cărti a tui E. Argcnńs, Sintagma Kata tön aximön.
utitizată in acctaşi scop.
BibL: D Simonescu, Cărţi arabe tiprite de români in secolul al XVIH-lea ( 170 1 -
Exernplar: BAR
ľimprimerie, în RR, XXXVH,8-9, 1983, p. 121.; Joseph NasťaUah, L'impti[ncric au
Cartea reprczintă prirna parte a coligatului editonal.
Lihan, Beyrourh, 1948; v Chidea, Uae politique culturelle comniune roumanoarabe
Modelul utitint: Nectarie, PERI TĚS ARHIS TQU PAPA ANTIRRISIS, Iaşi, dans ła preiuiére moitiéu du XVIII-e si&le, în: AIESEE, Bulletin, 3, 1965, nt 1-2, p.
1682, greacă Ktucraťea patriarhului Nectarie al Ierusajirnului (25 ian. 1661-1669), cu 51-56; Basite Aggouia, Le livre tibanais de 1585 â 1900 [1982-19831 (lucrare
conţinut anticarolic) necercetată).
Traducerea cărţ.ii din greacă în arah., a fost efecruată în 1733 de către Silvestm,
patriarhul Aittiohiei, care a benefkiat de patwnajul material şi spiritual aJ Mawocordaţilor. 95-IV ARGENTIS, Eustratie, CINA CEA DIVINĂ, Iai (Mnäsrirea SE Sava,
carc -au aiurat un nou insrrument de combatere a propagandei catolice şi pentru aprarea 146-1747 fchrujrie 25. arahă.
ottodoxiei in Orient. BRV IV 95. p. 66-67
- -
Tipărirca a fosu asiguraă de culcgtorii ripograf diaconul Gheorghe din Alep i Excmplare clepistate: ín hibhoteca carcJralci Sf Maria din )amasc (Siria) i ín
Mibail Bazzi (Bazzi dc Kourt-al Dahah, de lângă Tripoli Liban. ce-au tcut parrc din
-
bibJiorcca parriarhului ortodox din Damasc
suita patriarbului Si!vestru. Modelul utflizat: ARGENTIS. Eustrarios (iatťoto()f din Chios. SINTAGMA
Opcra arahä exarnineazá, în trei cărti, deoebirile diinrc in\átăwra bisericii oricnrak KAtA TÖN AXLMÖN, greacă.
i ocrrina franciscanitot având un caracter net antiie7uit. Łucraťea, divizată în trci părţi, tratează dcspre misterul (aina euharistiei.
Principalele pwbteme dezbătute n ucrare: muhrarea primatului papci; despre azim; Lucraťea Iui E. Argenris a cunoscut o primă traducerc in timba arabă, din 1742,
ohicciul latin de a nu sc admite împărrăania copiilor. dccâr după împlinirea vârsrei dc 12 datorată lui Sofronie, episcoput m-rii Sf. Ioan de Acra.
ani; nulitatea boreu1ui romano-catolic; obiceiut de a nu unge pe unut borezat cu untdclemn Ediçia de la Iaşi, 1746-1747, se bazcazä pe traduccrea în arabă efecruată de patriarhul
şi obiceiut de a separa acrul botezului de accla al rninrngerii; despre preoţ catohci care nu Silvesrru, “pentru foiosul crcştinilor din eparhia sa".
se împárrăşesc diii mna episcopului, când fac serviciul Jiturghiei împreuna cu e]; ohiceiul Carrea a beneficiat de parronajul marerial at lui loan Mavrocordar Voievodul Moldovci,
de a stuji trei liturghi n zua Crăciunului; păstrarea âmhetei şi celibatui preotikr; desprc tipärindu-se în tiinpul mitropolirului Nichifor, prin strădania ripografîlor diaconul
crucca brodat Pc panroaJ papc; calcndaru1 greoťian. C0g din Akp i cugrul Mihail Dimirrie Bezi (Bazzi de Kourt-aI-Dahah. de iigä
Opera mai aks crvite I i 111) este imporrairä intruct srudiaz isroricul iiiJrraiei Tipoli Lihan. aduşi spccial de patriarhul Sitvcastru penru organizat-ea tiparuu arab in
-
caruhcc şi papite n Orient. In ea sunt demascate toae mijloacele utílizate de iezuii Ţärile Romnc.
penrru câtigarea adeptilor (adernenirca cu bani, coruperea ccinştiinei prin piomisiuru i Cina cea divină constiwie nicidecum o luciarc singulară n cadi-ul activităçii polcrnice
iptrc'. pracricarea tionajuJui; concesiunite fcure celor bogau in ri\-iflta t'oluirii cărnii anticatolice. ea a reprezenrat unul din instnrnicntele de propagand utitizate in cadru(
in timpul pombi : dc asemenea, c arară-irdircc-obrucţii1e fcnc couçiei cukurii ofeivci ortodoxe irnpotriva tezci despre primatul papei. urrarä in teritonul Aici Mici.
itaţona1e a popoarclor din Orient. Din accst punct dc vcdere, cartea Arbitntl adevărului Dc menţiuriat cä, in epocă au niai fost crLCri, rărnase în rnanuscris, care au Cn[flbătU
şi al dreptäţH capătă o semnifkaţie dcosehiră în lirerarura arabä a sec. al XVIII-kea, precum reza întâierăti şi infailibiliräţii papate, bunäoaťá cele reeditate de Ioif Marcu, uii prcor
i in cadrul interferertţclor cutturale româno-arabe. grec orrođcixdin Tripoti, susçinur de însăşi patriarhu1 Silvestru şi de S()fronie, care a dcvcnir
Descricrea bibliografică a părţii a I1a a cotigatului: episc()p al Ierusatimului, cornbătut la rându-i de parrizanut cat()tic, mc!kirul unir Abdallah
Zakher.
- IV ARGENTIS, Eustratie, MANUAL ÍN CONTRA INFAILIMLI- Ediçie ulrerioară: Leipzig, 1760, greacă.
IAflI 1'AFII, Iaşi (M-rea Sf. Sava), 1746, arabă. Bibl.: Dan Sintonecu, Cărţi arabe., p. 547; Ideni, Impression..., p 542-543;
Qmtwic parrca a doia a cotigatukii cdirorial flk Ghorghtá, Tipografa arabă dh Mănästirea Sf. Sava i venirea hii Silvestru,
BRV fl 95, p 66-67.
-
patriarhul Antiohiei la Iaśi. in MMS. XXXIV 5-6, 1958. p 421.; V Cndea, Dialoguc
Fraducerc d!n irnba arah. dc Maaad au din Damasc (iri 1740) i pLi!icată dc rournano-łibanais par le livre et flmprhnerie, in: RR, XXX\JI. 8-9, 1983. p. 12 l-
Sicsrru, pairiaihul Artiohic 122.; Abouisouan. C.. Une étape capitale dans les reiations Orieat-Occidenr: la
.\urotul csrc itit iat'ol ootdin Chio, ctc prezint u ciůcä donc (JmJno— naissance de l'irnprimerk atabe ea Europe occidentaie et balkanique, in Acw du
C.t(ncť wc pivind iIrt papci. Cor)qle inernarional de civiliatiori iąikrniques. Siuiia. i 962, p i 50-1 58.: (ndca \.
252 2
Une politique cuituretle cornmune roumano-arabe daiis Ia premiere moitié du XVIIJ- imprrnat-ca s-a fcut dupä rraduccrea făcută dc Darnascbin, a unui ungtnal ru: Ustav
e siěcle, n AIESFE. BuUerin. 111, 1965, p. 51-56. biscricesc, Nĺoskva. (ediţia posibitä;; 733 ( Undolski. c()l. 183).
Prof D.P Bogđan indic drep izvor: Polustav, Moskva. 172.
251-11. APOSTOL, Râinnic. 1747 Ornarnenticä: X f.241 Maica Dornnujui cu Iisus copil ťnesetnnară. iicđatat.,
- -
BR\' 11-251. p•94-96 identic cu cea din Acatisr. Rárnńc 1746; Frontkpiciu ť.67i 65 Iisus in mun''c tlorale,
- -
Ornamentică:X f4' Pugorárea sf. Duh (neernnat, ncdatatä. dcntic cu cca din
- - crnnar Costandjii. L?4161
Penticostar, Rmnic, 1747:; Ĺ35. 256 ViLYnetă Doi ser3trni inc(mjurati de tnjnze
- - BibL: A. Lapcdaw, Damaschin episcopul şi dascálul. Traducátonil cărtflor
sr[izarc şi rrugure, scrnnarä t)crniter, 7238"; ŕ 1,36,173184 Fronrispiciu IbUS ĹI -
noastre de ritual, n: Convorbiri Íiterare, Bucureşti an XL, I ianuaric, 1906, p. 575;
tncdalion iiiconura de motive florale, sernnate: “Coţsran Llin. [ 1.746] D.P Rogđau, Ráspândirea cării ruse..., p. 169; Florescu-GR, p,81 -107; Mălinaş, CCRV
Bibl: Ftorc'cu-GR, p.81-107. -23, p 49.
p. 18-27; Rugăciune de luni (p. 28-36); Rugăciune de rnarţi (p. 36-46); Rugăciune de
Un exemplr existenr în biblioreca Muzeuhii Unirii, Aha Julia, c()ta CVR ] 9, spre-
micrcuri (p 46-52); Rugăciune de joi (p. 52-56); Rugăciune dc vineri (p. 56-57);
deosehire dc f1c]e iudicare în BR p()sedă o foaic în ptus, nenumerurată, plasată îurre Rugîciunc de sârnhătă (p. 57-76); Rugăciune îii t()ate iikk săptărnânii către Născăroarea
p7O şi 71 Mai există şi alte erori de tipaĘ unele pagini neavâtid imprimar nurnărul, însă lc Dumnczeu (p. 76-81); Rtigăciune rnai înaintc de márwrisire (p. 81-86); Alră rugăciune
nurnerorarea nu suferă, ea Cofltinuă corect.
cu'e prca Sfnta de Durnnezeu Născäroare, foarte de folos ruturor cťeştrnitor (p. 86-
Ornamenticá: X. pÔo Închipuirea Sf. Disc; p.7O sf. Ioan Iatoust; p.l28 Sf.
: Invăăwră cum şi cu cc socoreaiä să cade c se intrc creştinui în hiserică.
- -
-
-
1
Vaile; p.l94 Sf. Grigore. Toate X, sunt nesemnatc, nedatate. cuns[iwind modelpentru
-
Ornanienticä: Vigriete: vas cutlori sriti.ar p. 88; vas Ct] flOri f81. Ftúpk
-
Tirajul đc 500 exernphtre a titlului i prcţul de cre 7 parak pentru fiecare exemplar
nekgar (vezVĽSiwedrea. Tiparul bucureştean, p. 873, 918 i 933. sunt ekmcnteie 261 11, JV TRĺOD. Bucureşri. 1747.
-
Bb1: M. flcurariu, recenzie Ia D. Poenaw, op. cit., in BOR. aii XCII, 9- 10, Ornatnentică: a ť. 1 75, xilograntra “Râstignirea".
1974, p, XV Cercetároarea craioveancá Aurćtia F[orecu, ridicá prohlerna unui fais riporafc,
utihuiud ripăťirea ta Blaj, pe baza urrnăroaretor cot1idererite: paginaţia, oglinda texu[ui
259 II MOLJTVENIC, Râmnic, 1747.
- şi xitogravuritc sernnare de Perru Popovicí Rârniuceanu.
BRV 11-259, p. 101. La f. 1O texrul polernic Pentni ca1vni ş luterani învăţătură
- BibL: C. Pascu, CRV Sibiu, poz. 50, p. 48; A. Ftoťescu, Triodultipărit la Bucureşti
-
Diorhositoru (corecrorul) Łavrentic Dirnitrievici, ierumonahul de la Hurezi, ili anui 1747 (cornunicare ştiinţitkă susţinuti iti Sesiunea şriinţifică “Valori bihio6c...".
clironomul naIrnscLiselor răposatului episcop I)amaschin Ghuhest, recunoaşre că Fargovişte, 1983.
254 2S
267 11. CEASLOV Bucureşti, 1749.
- Paginaţia: [1 ť + 215 E (numcrotare dublă a E 15 şi rcperarea numerotăru đc ia t
De menţionat la reiaţia din BRV LI 267, p 109, că úpărimra rcpttzintä cdita a II-a. 20 a f. 207).
Bibl: B. Theodorescu, CirculaĘia cárii.., p. 917-918. La f. 207 Cererea de icrtare a greşe1itoi text irnprrnar separat după formu[a dc
-
rkile đecçjrati'e.
Bibl; I.B. urcsi-anu, Cartea veche bisericcascä din Banat... p.78. Psaltire, Rrnnic1751.1764; Ceaslo Râmnic. 1753, 1787, 1792; Triod,Râmnic. 176U
MoLitvenic, Râmnic, 1758,1768.
272 11. CANONUL a cctui dintru sfinti p-ărintelui noasrrn. Spiridon. cpicopul
-
Bibł. Elcna Dunăreanu. Contribuţii la Bibtiogra6a româneasc veche. Două
Tniiithunđii. făcăroriului de minuni.!Acum dinrăi tátmăcit şi tipărit: in zilclc prea tiparituri româneti in colectiiie BibUotecii ‘Astra" din Sibiu, ín VB-PCN. IJ, Bucweşti.
Luminawlui Dornnului nostru i oblăduitoriij]ui in a toatei Ţrii MO!d()\jL,: IcM.R.vv,: p. 270-271; Florescu-GR, p.S-]O7.
muropolit find Chir Nichifor Pelopponisianul.1 Cu che1rui1a a prea cinsinilui i đe hun
ncarn durnisalc (ustachi Razu, el xüiiiic.De Duca Sotiriovici, ripograĺil.'de la Thaos. 274 11. CEASLO\ Iaşi, 1750
-
intru a cü-uia típografie, in iai, \etLat 7258 175O. in BRV Ii 274, p. U2-113. paginatia este indicată: [21f. + 555 p.
-
BRV II 272, p. 112, rcdă Ĺitlut cu crori đc iecrură, fră să aihj vrcun cxcrnpiar la
-
Douä exemplare existenrc in biblioteca Muzeutui Uniťii, Alba futia, cotele (Vą -
indemná, ci pľektându-l dupä un srudu at episcopului Metchiseđcc Şrefnescu, 12, CVR 501, auînrre p. 102-103, 107-108, 115-116, i41-142, cátc un capitol inritulat
-
Dcscrierc hibiiograficä (după exeatplarele din BCU Cluj Napoca şi BCU “M. “Mejdoceas", alcăruit dii.i cre 5 p. nenumerotate.
Eminescu" Iai): 1 f. (f. de tirlu) + [t8]f+ lf. atbă
-
Cele parru capitole arnintite care cuprind în total un nurnăr de 20 p. nenurncrotate,
Signaturi: A'2, B'-2, V'2, D'2, E'-2, Z2, reclamă, tipar negrit; nu au fost specifkate în BRV
Indpit: «Luna tui decembrie 11 zile»; Asadar, exeniplarul cornptet ar avea paginaţia urrnătoare:
Finit: «Întru pornenire vecinicä». [2f+[20}p+555p.+1p.
Formatul hroşuni caťe cuprinde Slujba Sf. Spiridon şi hiografia sa este in 22°, şi BibL: D. Łupan, L. Harieganu, CVR Muzeul Unirii 11, în ‘Ĺkpułum", xIII,
- -
Formaru 28 x 18,5 cm (in 2°). cu 33 rânduri pe pagină, plri colontitlul (deci 34 de l979,p.42O
rnduri mprcunä) Pe verso—ul prirnei foi (signatura A1) () vigncta cu morive fk)raIc,
avnd in ccnnu stampa bisericii sf Spiridon đín Iaşi. 275 11, CBRV- 275. EVANGHELIE, Bucureşti, 1750
-
ĺniţialc!e sunt fvurnos ornatc. La dccrierea din BRV 11 275, p. 113 i D Poenaru. CBRV- 275, p. 193, dc
- -
Bibl.: M. Borđeianu, O carte veche puţin cuĺloscuta, in MMS. an LII, ri. 1-2. rnentionatca ripäriwra are 1 f+ 182 E ÷ [191f. Nu arc la sfârircuvinrcle: “Precum cei
km.-ťchr.. 1976. iaşi. p. i62 D. Hanga. oP. cit.. p 134-135. poz. ó. tráini doresc rnoia să.-şi vadă", arărarc in BR\ Prohabil că este o aträ editie.
Exemptare aRate la: 8ihlioteca judeteană Brao suh cora D. 36067 cxernplar
273 11, IV CATAVASIARIU, Râiiinic, ]750
-
comptet); Biblioteca Patriarhiei.
BRV 11 273. p. 1 1 2. iv p. 244. Excmplar descris: Biblioucca ‘\tra" Sibiu.
-
Bibl:. Ion Roman, Cornpletäri la BibIiografa românească veche, in LR. an XI\
Tithil comp!et: CATAVASIARJU acum a dotia oară tiparit/in ziłcle Prea nr 6, 1965, p. 709.
Łiiminatului Domn.'Io Grigork Ghica blago1ovenia şi porunca si
chicltuiala Sfintei SaiedeDumnezcu iuhitoriuiĺKirGrigorie Episcopul Rnmicu1uiţ 276-H, IV FLOAREA ADEVARULfl, Blaj. 175Ç)
In Sfrnta Episcopie a RrnnicuTtűĺ1a anul 7258,s-au tipäiit de cucernicul intre,Preoţi BRV 11-276, p.ll3, fl p244.
Popa Mihai Atanasie/PopoviciTipograLl RámniceanuLj Carrta a CUfl()SCltt đoiia cdiţiŁ.
Tipografi: prcot Mihai Aanasic Popu\ici. diorthosior: 1atcntic Dimitiicvicí Tithtí ed.I: [Aaron, Petru Paveí], FLOAREA ADEVARULUIJ pentru pacea şi
ieronntia[i. dragostea/ de obştc,/ Din grâdinele sfhitclor/ scriptu.ri, prin mare/ strădaniia
256 257
cucearnicilor/ între ieromonaş, în Mänăstirea/ Sfntei Troiţe de la BlajJ acurn întâiu Frontispiciii: I-f.2; II-f.47', 91v,137,184v,229v,271v,314v Iisus şi motive t]oralc, sernnat:
cukasă,J carea luminat arată cum/ că UNIREA attă nu iaste ťără/ numa credinţă i “C(os) t (an)d(in)" [1745].
învăţă-Jtura sfinţilor párinţL/ Tipăritu-s-au îii Btaj,/ în anul Domnului ] 750,/rnartie Cadru: (sus) Sf. Treime încadrată de M. Domnului şi Sf. Ioan; (jos) Sf. Nicolae
30. încadrat dc M. Domnuiui şi Iisus; (în stânga) SE Cozma, IosifMouah, Mitwfan, Ioan
Predoslovia ed. a JI-a: ‘kccastă cărticicä, Floarea adevru]ui umiră, s-u fot üpärită
Ztatoust; (ín drcapa) Sf. Ioan Damaschin, Teofan Mcnah, Teodor Srudiwl, Grigorc
inria dat, iar aici n Btaj, la anut 1750, rnarde 30"
Bogos1o semnat ‘Diiac(onu1) Costandin rip(ograf) Râm(nicean)", nedatat [1750].
Meiită á justifice în plan dogmatic acwt unirii cu Biserica Rornei, Ftoarea adevăruhii
Reedirar in tipärirurüe rámnicene: Antołoghion, 1752J766; Triođ, 176] ‚1777;
u este o traducere. ci o tucrrc realizarä după tm plan ońginal. pe haza unor fragmeiire
setectate dio tiprituri ortodoxe din Muntenia şi Moidova, cotnentarc reodenio, Penticostar, 1767; Minei oct 1776; Minei nov. -1778; Minei dec., ian., febr., rnartie,
-
susţinându-se vatabilitatea cel()r patru puncte esenţialc pentru susţinătoru LTnirii. 1779; Minei aprilie1 mai, iunie, iulie, august,1780; Evangbelie, 1784; Pcnticostai
Un exemplar din editia princeps (s-a aflat în posesia dr. Iuliu [bdorescu (1922), 1785; Antologhion, 1786.
ajungând ulterior în colecçiite Bihliotecii Muzeułui Naţional Maghiar din Budapesta. cota Bibl.: A1. Lapedatu, Daiiaschin episcopul...., p. 575; Florescu-GR, p.81-107.
58O0 cercetat în 1943 de cätre Carlo Tagiiavini.
Descrierebibl.: in-8, 1l0x153 mm; textpe [21Ĺ-4-62f.. ŕ1 Foaia de titlu E[1- 105 W CEASLOv Blaj, [1751-1752]
-
2v] Predostovie cătrc cetitor (18 rânduri pe pagină) (cu indernntd adresat ctre iuhitonjl
-
La descrierea din BRV IV 105, p. 70-71, sá se menţioneze la ornarnentică,
-
rgi oláb könyvek, p. 46; Lupeanu, Căhuza BlajuJui, p. 50; Łupeanu, Xi]ografii, p.
Vezi Mircea Ioan, Tipărituri apărute la Blaj in priniii 25 de ani de activitate a tipogratki 12, reprod 1; Oprescu, Grafîca, p. 191, reprod. 84; Tomescu, Arta tiparuiui, p. 31;
(1747-1771) relevate de un docuinent de epocă, în: AMN, XIX. 1982, Ctuj-Napoca,
Tomescu, lstoria cärçii, p. 102. rcprod. 77; C. Tatai-Balta, Consideraţii referitoare la
p687_692 • imaginea xilogravată a Blajului din sec. al XVIH-łea, în: RMJí. Muzee, 2, 1985, p.
Excmptarexistcnt ín Biblioteca Országos Szécliénvi Kön\vtá Budapesra. proveiuença
colecçia Gheorghe Todoreszku, 1922. ex. “unicurn".
BbI: Fi. Zgraon, Floarea adevärului (1750) cdiţia princcps KIT5O, I-H, ir LR.
-
2) Maica Domnului cu thi în braţe (5,1 x 7,8), senmară n dreapra, jos: “Vaicu",
XŁII, 42, 1993, ur. 3 p. 123-128; nt 4, p. 171-176; Ioan Chindriş, Cartea româneascá datare “1751"; Fecioara cu Iisus se profileazä pe un fond ornarncntat.
veche la Budapesta, în ‘cadeniica", vII, 2 (74, dcc. 1996, p. 11. Reiniprimare: Doctrina christiana, Blaj, 1757.
Bibl. i reproduceri: Łupeanu, Xilografii, p. 13, reprod. 2; Muştea, Xiiogravuriie
277 11, IV OCTOIH, Râmnic, 1750
-
ţăranijor, p. 37, reprod. 1;
BRV II 277, p. 113-119; [\ p. 2; CBRV p. 193-194.
-
-
$ Iisus Hristos în Grădina Ghetsimanj (64 x 9,3 cm), (p. 102), scrnnarä in
TipMiwra auti1zar aduccrca unui Octoihslavon, efectuarä k Damaschin, episcopul dreapra, jos: “Vlaicu", datată “1751". Lui Iisus Hnsros i se \‘csrcsc patirnile; un inger ii
Râmnicuiui, intăreşte credinta de upunere faţä de voinţa tatăhii. arătánd cu mâna potirui uferintcj; in
Diorthositor: Lavrcntk Dżmitrievici, icromonah la m-rea Huezu, cironorn al jur seraŕinii şi heruvimi.
rnanuscrisutui tui Darnaschin Bibl. şi reproduceri: Lupeanu, Xilografii, reprod. 3; Georgescu, Blaj, p. 9.
Ornainentică: X, f.184 Maica Dornnului cu pruncut (neseninat, nedatat), identicá
-
4) Iisus în faţa lui Caiafa (6,5 x 9,5 cm) (p. 172-173), într-un jilç cu haldachin,
cu cea din Acatist, Rârnnic, 1747; Catavasier, Râninic 1747.1 75O,1753,1759,I769 şade arhiereul Caiafa, în fata lui sră Iisus escortat de ostaşi şi slujitorii iudeilor. (Matei, cap.
Psaltire, Rârnnic, 175 L1764; Ceaslo% Râninic, 1753 1787, 1792; Mo1itvenic Rârnc, 57).
l758,I68; Triod, Rárnnic, 1761; Ĺ10 SE Ion Darnaschin (“Po Mihai. [lpograf 5) Biciuirea tui Iisus (6,1 x 9 cm) (pl. inrre p. 82-183, scrnnará in drcapta, jos
Räm", nedatată) f48,92,1g6,23Qv273v,3 15' sf. Treime (nescmnară, ncđatat).
-
“Vlaicu". Iisus Hrisros având cununa de spini pe cap este hătur de soldaçii tui Pilat;
258 259
6) Rástignirea Íui Iisus Hristos (6,3 x 9 crn) (pl. intre p. 196J97), scmnată în Datarea apariţiei tipăriturii: 1751-1752. (v discuçie ad-hoc ín: C. Etai-B.
drcapta, jus: “Viaicu". Iisus Hristos dezbrăcat dc haine este ţintuir pe cruce; Aurorul este Xilogravurile lui Vłaicu de la Blaj (17511752), în: AMN, XX, Cluj-Napoca, 1983, p
iafluenrat de xitogťavura ucraineană (posihit rnodet în Evanghelie, Ixo\ 1655:Rstignirea 823, nora 2.)
realizată în 1639, de Ilia Ariagnoste). In inteťpretarea temelor iconogťafice ale xilogravurilor senisiate şi datate, Vlaicu a
Bib. şi reproduceri: Lupeanu, Xilografii, reprod. 4; C. Taraii3altă, Xiłogravurile părăsit rnodelele tradiţionak de sorginte bizantínä utilizate până în acel rnomcnt in spatiul
Iui Vlaicu de la Blaj (175 L-1752), în: AMN, XX, 1983, p. 830; C. Tatai-Baltă. Gravorii riparului rornânesc şi s-a inspirar cu tatent de realizator tehnic direcr şi ca pagiuator al unei
în lemn de la Blaj (175O]78O). Addenda, în: ‘Apulurn". XXII. 1985, p. 195. tucrări imprirnate, atunci când apelează J.a rnodelul ťenascentist gcrman imprcgnai cu
7) Iisus Hristos pe cruce (6,3 x 9 cm) (p. 238), sernnatä jos: “Viaicuľ': pc cruce, tehnicile rerniniscente aie goricuttii târziu, darorat luiAlbrecht Dürer (autor a doua !ucrări:
deasupra apuJui tui Iisus Hrisros este aşezată fHactera cu iniţiaiele INRI. Jus, la drcapra Đie kleine Holzschilittpassion, 1509 şi Die Grosse Passion, ].510).
crucii, sokaţi tťag la sorţi cărnaşa Mântuitorului, iar Ia stânga se află Fecioara şi E\ Ioan; De asemenea, Vlaicu n-a abandonat definitiv spiritul tradiţiei, al inHuenţei bizantine,
în pianu[ al doiłea din dreapta se vede oŕiţerul cu lancea.(Luca, cap.13) intrucât la reatizarea xilogravurii Maica Domnului cupruncul, urmează tipul iconogra6c
Reirnpdrnare: Strastnic, Blaj, 1753, Orologhion, Ceaslov, 1 766. după canonut ermineutic al icoanei româneşti populare locale de ia Nicula, după ace[
8) Luarea de pe cruce (Infăşurarea Iui Christos în giugiu) (6,1 x 9,2 cm), ťxemptar al Hudighirriei (zugrăvită de preotul Luca ín anul 1681)care a intrar în mcrno-
(p.258)semnată în dreapta, jos “Vlaicul". In faţa crucii, “Fecioara ţine în braĘe tnipui ria posterträtii ca fiíiid o icoanâ ŕcătoare de miunt, graţie tăcrămärii ei de la Nicula, la 4
februarie 169Ł
neînsuHeţit al lui Hristos. alătun de însoţitoarele Maici Domnutui. Sunt prezenti: Josif
Aadar, Viaicu a dat expresie artisticä uiei teme de facură pupulară, uferiud ovariantă
din Arirnareia şi Ioan; sub bťaţut stâng al crucii sunt doi îngeraşi.
cuită, rransfiguratä şi irnprirnatá a acestei nov t 1ii reltgioase.
Bibl. şi reproducere: Lupeanu, Xäografîi, rerod. 5.
Asupi-a i-egiunii din care provine într-adevár “rneşterul" Vtaicu, cercetătorul C. Titai-
Notă: BRV 11, p. 70 descrie xilogravura astfel: Infurarea lui Christos în giułgiu.
Baltă opinează că acesta ar 6 rnai degrabă un arde1eai decât de la Râninic, iporcză care
Arn avea astfel o prirnă imagine plastică în viziunea lui Vlaku asupra ternei GiuÍgiul
iTlrtă să fie reçiiutä, întrucât e rnai credibil ca un xîlograf ardelean să fi cuno.cut şi
hii Hristos.
adoprat registrul tematic iconografic renascentist de sorginte gerrnanä, decât UD xitograf
9) Coborrea în morrnânt (6 x 9 cm), (p. 258), semnatä în đreapta jos “Vlaicur,
muntean care ar fi părăsit întempesti singular, spirirul tradiçiei bizantine i slave transpusa
datatä 1752: irnaginea cste domiuată de trupul neînsufleĘit al lui Iisus Hristos, atătun de
n aťta graŕică româncască.
care sc afiă Maica Dornnului, Ioan, Nicodim şi Iosifdin Arimateia.
Acest lucru dcrnonstrează marea disponibilitare rnentalá şi practică a artiştil()r români
Reimprimare: Strastnic, Btaj, 1753.
dintr-o parte a spaţiu]ui rornânesc, începând cu rnijlocul sec. al XVIII-lea.
10) Învierea iui Flristos K6,2 x 9,2 cm). (p 388), seninatä n dreapta, jus: “Vlaicui";
Asupra panorarnei Blajului, recte a catedralei Sf. Treime, Vlaicu a priniit sugcsrii
Iisus se inaltä hiruitor din morrnânt; paznicii sunt copleşiţi de groază. venite din Occidenr, de tip iconugrafic apusean (C. Tarai, op. cit. p. 820-821),
Reirnprirnare: Strastnic, Blaj, 1753 BibL: C. Tatai-Baltă, Xilogravurile lui Vlaicu de la Blaj (1751-1752), în AMN,
11) Sfânta îrnpărtăşanie, (6,5 x 9,3 cm) (p. 216 şi 606),sernnată in stânga, jos: XX, 1983, p. 823-833.
“Vtaicul"; în cenrru se află potirut, iar deasupra agneţut; jos. ta mijloc, sc află o canä,
struguri şi spice; la dreapta un soldat cu suliţe; la stânga Sf Veronica cu giulgiul fânt. 280 11. PSALTIRE, Râmnic, 1751
-
12) Chenar mic, sernnat si datat în stânga, jos “Vlaicul, 1752". BRV 11-280, p12O
BibL: C. Tatai-Baltă, Gravorii, Blaj, I, în ‘Apulurn" XI1/1974, p. 631-640, ŕig. ] Ornarnenticá: X; f.8r David Prooroc “Pop Constandin tip, nedatată; f253
I 1 în discuţie opera gravorului Vlaicu, care dovedeşte rcale ca]irăti artistice în manierä
- - -
Maíca Dornnului cu pruncui" (nesewnară, nedatată, ideuticä cu cca din Acatist, Râmnic,
nuvă tradtionată, intiuenţat de arta bizantiQă Kv. Maica Donrnului cti 6u1 în braţe şi s 1 746; Catavasier, Râmnic, 1 747.
a inspirat din gra'urite occidentale renascentiste de provenienţă germană (\ Crucificarea, Bibl: Fłorescu-GR, p.8l-1O7.
Biciurea, Invierea)
1n ansamblul operei !ui Vlaicu, xitogravura: Mănăstirea de la Blaj, ocupă un loc 281 11. IV ANTOLOGHION, Rârnnic, 1752.
-
importaut. ca de attfc ín însăşi grafka de carte dc !a mijlocul sec. al XVIII-lea, in poŕda BRV 1I 281, p.l2O-l21, IV 281, p. 245.
- -
đc6cicnţeior, evidentc in ceta ce pťi\Jeşte încadrarca în spaţiu a voiunielor arhiwronice, Paginaçia cumpteră: [3]E ± 546E Pe verso f. 546: “Textu] bogorodicebr"
cdate într-un stii Iimar destul de naiv. De inenţionat că, tipäritura conţine la E[3'} gravura Dtuninka tuturor sfinţilor,
Alte referinçe: Gahriela Nica, Widor Ncdclcea. Manuscńse şi cărţi vechL Catałog, ncseninată, nedatatä, identică cu cea din Penticostar, Rârnnic, 1743; Antologhion,
Bibliotcca judcteană Dotj Craiova, 1977, poz. 15, p. 21. Rârnnic, 1845, iar föaia având Predoslovia către cetitoriu, sernnată dc Lavrcutie, este
Notă Jntwcât xilogravurile Ccborârca în rnormânt i .in ;ilic chetiat sunt ciatate identică cu cea dn ediria datată Râninic, 1745.
l 752", opiniern pentru posihititatea unui tiraj din 1752, prootnânci datarea zipriwrii: Bibl.: C. Pascu, CRV- Sibhi, poz. 46, p. 46; I.B. Mureşianu, Crnea vechc..., p.7$
Í751-1752. 79 Fiorcscu-GR, p.81i07.
260
(1751), (6,6 x 10,5 cra)
TÁRNOSANIE, Iaşi, 1752 1) Mănăs&ea din Btaj catedratc cpiscopale din Blaj, “Sf. Treirne",
flU
Obs. 1nţişeazä etevaţia vcchii in6UeLlĘa
283p. 121 efltiCităţi, de fapt o versiune a aVOfltIUŁ carc sufcťit
manuscris, vczi Ia BAR, Ms. roni. 498. corepundc integra cruCe (6. x 9 cm), (p. 95): 3)
Coborrea in
a vedutei 2)sus pe
Turcij. Cârţi, tipografl şi dpogralii dii Moldova in sec. al XVIH-lea. in rnodelutrn occidental lui Hristos ţ6 2 x 92 cm (p 17 .
(6 x 9 cm); 4) fnvierea
I, 1-2, 1960, p. 28, nota 23. niormânt (1752) 5nrreeditatc după cele din Ccasttn
BIaj. 1751.
logľa1ritC rncntionate
Notä:
o n-aiă (gravor \laicU): un iner in zhor. care Ęinc in rnáini
31 - CBRV AARON, Pemi Pavel, FLOSCULUS VERITATIS, Vieniiae, 1752. Tiparira rnai coflţtne
ghirlande de ori. 12
latrnă. Bta (1750-1800), B[a. 1929.
.
LupeanuMC h Xi1ograi de la
CBRV-31, p.39-4O. bt.: A1. Blaj I, ‘pulum". xI1!1974, p.
631-639,
C. Tatai, Gravoťü,
Ediţia bazată pe propria traducere, în latiná, a rporpiei sale Floarea adcvrti1ui, Blaj, descrierCa şi rcpľoduCCre rcferitoare ia
jmagea0g vată a Btajului
it3i-Battă Consideta
l 750 imprimată sub patronajul episcopului Petru Pavel Aaron din Blaj. fg. 1, 7, 9, 10; C. 1985. p. 73-75; Pascu, CRV
Sibiu, p. 51, poz 58:
-
2,
-
eronat datarea 1753), Znovic P&chşanu. Tipografia din Btaj. în: “Boabe de grâu'1, V TiriflJra j pagitlaţia de sfârşt.
cxernplar (icornpkt) de la BCU Ctuj-NapoCJ cuprinde în l
1934, nr.2, p.107; F1. Zgraon, Floarea adevärului ediţia princcps (1750). in LR. Un vasdor (in COtOfltittU ‘Râd1iaa
-
RanduiaIa la blagOsIO\tflie
XŁJI. 4 (1993), p.l7l-173. un capitol tirnlat:
fnçirea vaseIoť.
135. poz. 7; Eugen Pavel Adăugiťi şi preciz&ri
284 11, CBRV ABUNARE DE MULTE ÎNVAŢĂTURI, Iaşi. 1753.
-
Bibl.: Mosora Hanga, oP. jt., p.
BRV II 284, p. 121; CBRV p. 194.
-
la BR\ p. 240;6.
Pr. Proť M. Pácurariu în recenzia sa, p. XI\ precizeazá cá avcm dc-a facc cu oeditie SLAVONk, Rámnic. 1755
11. SMOTRITK I, Meletie, GKAMAT1CA
dín anul 1 757, deoarecc Însăşi foaia dc ritlu menţioneazá c “s-au ipărit intr-accst chip n 295 -
295. p. 196-197
BRV 1I 295, p• 132; CBRV
-
zilek lui Io Scarlat Ghica Vv", care a domnit din februarie 1757 pânä ín august 1 758. -
-A
Rccenzenrul subliniază faptul cä datarea este 1757, căci tot atunci mitropolitut Iacob Signawri: a a Ą aB AE- Aç - -
La'rerttic
Bibl: Florescu-GR, p.81-1O7. slavonc (nemenţiOfl ilisă) a fbsr
Tipografui şi corectorul Graniaticii
Huťeii.
290 11, W STRASTNIC, BIaj, 1753 Dimirrievici, ieromonah in m-rea 1cpuiI lunii august
de nrnp: sfârşiwl Iunii iulie
-
-
rârnniceană care a întâmpinat piedici în expeditie pentru Karlovitz. 1. CANTEMIR, Dimitrie, THE HISTORY OF THE GROWTH AND
-
Ornanientică: Xilogravura Mănăstirea dhi Blaj (6,6 x ] 0,3 crn), sernnată “Vlaicut".
sirjač () sočtnenď'; f'. 238r241v “O sinraksi obraznoj; f. 242r_255v “O prosodii StLhotVOrnoj";
-
literaturH romne vechi, Buc., Ed. Minerva, 1972, p.53-54; Čedornir Denič, Ecliţia de La descrierea din BRV H 300, p. 134, trebuie rnenţionat urrnătoarełc elemente:
-
la Râmnk a Gramaticü slave a lui Meletie Smotriţki în 17S5 ( comunicare ta al III-lea Tipărirura aťe 2 f. numerotate (nu una), verso-ul foii dc titlu este alb, scara se afiă Pe p. 2
Congres lntcrnaţional de studii sud-esteuropean, Bucureşti, sepr. 1974); Paul Mihail, numcrotateă, a cărei verso estc de ascrnenea alh.
Date noi despre ediţia de ta Râmnic a Gramaticii słave dtn 1755, în BOR, an CXVI, Bibl.: C. Pascu, CRV Sibiu, poz. 60, p. 51.
-
nr. 1-2, 1978, p. 149-151; Gh. Mihailović, Srpska, 18 v., poz. 31, p. 44; Floťescu-GR,
p.81-107. 303 11. DOCTRINA CHRISTIANA, Blaj, 1757.
-
De rnenţionat următoarele elementc: p. 370/34, poz. 2; descriere şi reproduccre, în: C. Tatai, Gravorii, Blaj I, în ‘Apułum",
-
1) Librarul scoţian Andrew MiJ1ar, considerat drept cel mai rnare editor englez din XII, 1974, p. 633-635, fig. 1; C. Tatai-Baltă, Xilogravurile lui Vlaicu de la Blaj (1751-
secolul al XVIII-lea, caťe a imprirnat opeťa unor erninençi literaţi Thornpson, Fielding, 1752), în AMN, XX, 1983, p. 832.
J ohnson. 306 11. MOLITVENIC, Blaj, 1757.
A. Millar a fbst continuatonil pťin preluarea în anul 1755 a activităĘii casei ediroriale -
Noua Iistă dc subscriptori (prenunieranti) a ediţiei includea, de asernenea, oserie de M()sora, D. Haiiga, op. cit., p. 135, poz. 8.
personatităçi englczc (Siť Robeťt Walpole, pťini-minisrrut Aiigliei; ducelc de Newcastle;
lordul Hardwicke, lord-cancelar; lordul Harrington, secretar de stat; lord Chesterfield ş.a. 308 11. MOLITVENIC, Kâmnic, 1758
-
3) O dovadă în plus a apťecierii pozitive asupra scrierii cantemiriene, ediçia din 1 756, In BRV II 308, p. 142-43 se indică 4 f. + 284f
-
o aHăm indirect pe baza corespondençei unui contemporan, Jean Bernaťd le Bbiic, cătrc Un exemplar existent în biblioreca Muzeului Unirii, Alba Iuiia, cota CVR 30, cu
un aniic al său aHat la Paris. er()ri de numeťotare, ar avea conform numerorării corecte, paginaçia de 284 f. +
-
4) Tipărirura constituie de fapt un coligat editoťial, contrnând, în principat, opera tui 6 f.,
adică 290 f. şi nu 284f..
I). Canternir, atăruri de schiĘa biografkă a acestuia, redactată dc A. Cantemir, în vcrsiunea Xilogravura Maica Domnului cu pruncul (nesemnată, nedatată, idenrică cu cea din
N. Tindal (inclusă ta p. 456-460). Acatist, Rârnnic, 1746; Catavasier, Rârnnic, 1747, 1753; Psaltire, Râmnic, 1751.
264 265
cd a Ji-a. (BRV II 397; Lcgrand-Pctir-Periior, op. cit, JI - 8S); \ncĘia, 1802, ed. a
BibI. Łupat, FLwganu. CVR. Muzeul Unirii - 11, n Apulum", XII. Q75. iJ1-a BRV - I1 655. p. 43 Ghink Mexa' Elĺeniki hihl-J p@. 138 p 23.A.
- -
3ó5-366 Finrcscu-GR. p$l-iO7. Cim. oP. cit., p. 216-26O Votos, 1933. ed. a IV-a D Simoncscu. iii RR, IV
1934. p 294:;
3O ĺI, 1\ MARLIANUS. Amhrosius, THEATRON POLITIKON. Iipsca.
- [: ediţi in românete; Buzău, Tipografa Episcopiei, 183S. traduccre şi prcluciarc
. Tip. Jcan. Gorloh Emaiui1 Breitkopf. greac (api). cd. I. uc Grigorc PÍcOtanu, toni 1-111.
jfl
-
[b Ĺ --5O4 p Bibl.: Himu. Teatrul poliúc ai lui Nicolae Mavrocordat şi rigina1ut latin, in
BRV 1I - 3i0, p 43-i44: fl p 248; Jegrand-Petir-Feťnot, BibL hetl. $ I - “Razc de luniină", IX 1937, p ó8 discuţic hihĺiugratkă pcrrinentă, n \ti:ijna
517, p. 485-486. Camarino, Traducerea greacă a “Teatrului poHtic atribuită grcşit lui N. Mavrocordat
piswla dedicanrie a iui S. Pissidcios către C. Mavťccrodat Vv la f. [2, 3, 4; aviz şi vershiniie româneşti, in RIR, XI-XII, 1941-1942, p. 21ó-2ó0.
cătrc cititor, ŕîlele 15-6], tabla: ŕ [7-8]. Pc foaia de titlu se află sigiliut niănăsriru Notre
Darne din Iřkkos. 37 CBRV PSALTIRE, Btaj. 1758, ed a II-a.
-
Traducerea veîiunii greceti a operei lui A, Marlbnus, a fbsr atribuir eronat lui Poenaru, în CBRV, Adăugiri 37, p. 46. rnenţionează o Psaitire, BIaj, l 756- 1 764,
-
Ni:olae MavrocorLlar V\ de către hihliografi şi istoricii itcraii ed a IJ-a, ins. avem de-a face cu o identifkarc precisă datort lui ľinis Furdui: Psaltire.
Adcäraru r cror estc idendfcai ca fínd IQan A\rjmic preot, predicaroiul curti Bla, 1758, cd. a II-a riprită sub eicopu ľen-u Pavel Aaron dc Bistra exc;iipar
)mnesri din Bucurcsú. care a efccrua rrancrierea iii reacă din poi1t!ca lu coiac &arnentjr dc numai 3 filc. rerul paginacici tipsind. existent in ť ndu dc Carw rnncaca
1 avrocordat \echc a Sectiei 4anuscrise şi carre rar&' a Bih[iorecii Acaderniei, itiala Cluj-Napoca
In prijinui acetc paterniräi a traducerii. aru1Ttenrejc sunt urmätoarek: Ribl: Tirus Furdui, O psaltire necunoscută tipărită in 1;58, Ia Błaj, dc Iktru
a in ritLu ccor ;Tanuscťie existente Fa BAR. c spunc ca trduccrca -a rfecraî Pavel Aaron de Bistra. Contribue la BibHografia románeacä veche, cOniulUcaľc
de In Aramic, tit dr hü \. Mavrocurdat nu esrc in mciiionar; sustinută ta Se.siunea de comunicn din com. Bisrra, jud Alha, la JS tbruarc 192
nici un sro ic, biogrdr, clcric conwmpuran Ditnttic Notaia Co sarri D:.uionc Idcin, Tipärituri románeşti vechi în coĺecţiik Bibliotedi Acadeniiei fiLiała Cłuj, n
Mţhal Schcndos nckbech) nicí biograti E. Legrard nu-i arribuie Iui N Ma'tocordar volwnuĹ Centenarul prirnei biblioteci publice din judeţtil Gaiaţi, Galaţi, 1bliotcca
ace;ră rraduccrc; “VA. Urechia", 1974, p. 103 (reproducere).
c) liinba popuLr (apl) a traducerii este rncornpatibilá cu aricismut utilizar dc icohc
311 11. CEASLOV MIC, Bucureşti, 1759.
Mvrocordat -
Aceasră ediţie menţionară de BRV 11-311, p. 144, estc contestată sau, dup cum
d) editoitil er!fip1 i,ideios, clcnc, cărrűrar din sec. XVIII, călugăr i jrhimjndtír
oprncază B Theodorescu, ea trehuie radiată şi înlocuită cu Ceaslov mic, Bucureri. l 749,
i:i m-rea Kvkko diii su!a Cipru; n 1 774. mitropuht ;]j Arghirei a atrbur cronat
nkt U P WUCi JJ ii u iibri
edĘia a JlJ-a.
trducei c N -b1(C r(are C)l idecitu c
.
iu; ‘eac i
Tiraju[ cărtii circa 108 exernpiare Despre un rart [darat !aşi. 29 sept. 179' al
icb di poiitic ‘nşti. rcd cud tiu-r circuaÎia i Uniiflrca loflĘ;•r Jc
-
unei cornisii de dregărori logokĘil Radu Racoviţá. tcn Roset, Ion Bogdan; hatmanu
(‚lKlwta hazarc tctL -ciigioase
Vasile Roser; vel visrieniicu1 Ion Canta, 1ogott de taină, vel 1ogofir Constantin Lcondari;
\ľsiunea imprimará preintă o;nkiuni1 adăugii i cornpletări ale tcxruki iitcgrai al înainrar do!nnului Ioan Thcod()r Calimachi şi intărit de acesta cu anaforaua carc put pune
rrjducerii grcccşti duä rigiíialu latin al c)pcrei hii Marhuiu. Accst ucvu parularizea7á ca aceasră carte să fie vândură cu 1O lei, veniiid ín sprijinul ŕînanciar aJ Mitropolici şi fiind
edia diu 1 758, indicnd o ptetucrare mai ahrcviată a cdiwrutui Scrafm Pissidcios pusă la dispoziţia hisericilor motdovene
Modelui htin utilzat: MARLIANUS, Amhrosius, THEATRUM POI.ITICUM, Bibl.: C. Turcu, Cărţi, tipografi şi tipografii în Moldova íii sec. XVIII, in MMS,
Roric, Bpis aficici CorhHeti, 163 1 ed. I Legrand I'erir Pcniot, BibŁ heH. 18 s
‚
XXXVJ, 1-2, 1960, p. 21-24, 29-31.
L p. 485-486);
Mt ediţii: 1icr. np. cit Dmbsci
. Sumpt. Gcorii Forrcri, ! (55. Ob 314 JI. Liturghii, Rámnic, 1759
u ccrn1tr ex:a, 1 ‘2E, n bib occa hi Ccntnt n Mavwordar \v, carc ar purut La descrierca din BRV lI 314,. 146-147. să se rnentionczc urtnátoarck raţiri:
-
ti tht- edita iiiz !cntr rradtt grccete; Jdcm op. cir.. hia. 692 v.
ta f. 24 loan Gură de Aur', a Ĺ29. Inchipuitea Sf. Disc; !a f 62 Sf. Vaile"; ía 94;
Lnd-ľerir-Pernr, rp. p. 5t Grigorc" fiind nesernnjic i nedatare, prc1uae din Linirghii. Rârnnic. 1 759 i
Ed;ii tcrioar (dupä Lntermcdi;ru grec: fronicji scrnnarc de “C din".
a : rn grac (aplä: Linca, 1766. Ľp 1GE Betkop :\ \ťo, ( kc. iI
Dc preciiar cá pc pagiflă unt 23 i nu 30 de rândurL
26, p 59 - atiud L nd-Pet-cťnot - I - 17, p. 485 :cWţie poibiH ; Iipca i 775,
267'
266
Bibl: C. Pascu, CR\T Sibiu, poz. 63, p. 53; E. Mosora, P Hanga, op. cit., p. 135, Anonirn"?); descriere în C. Tatai, Gravorii..., Blaj-II,in ‘putuni", XIII/1975, p. 722,
poz. 9.; Florescu-GR, p.8l-lO7. 726, fig. 1 indicä tehnica care trädează reminiscenţe bizaminc (faldurilc mantiei) şi inHucnça
artci occidentate barocă (ţinuta personajului, încadrarea figurii în spaţiu. proiccţia
315 11, CBRV 39. PASTORICEASCĂ DATORJE LDaroriile picoţitor!
- perspectivică a interiorului, elementele arhitectonice, cartuşul baroc cu inscriptii).
Pästoťiceasca dumnezeiesrii rurme vestită]. BIaj, 1759, sub episc()pul Pavel Aaron al
Fägăraşului, tip()graf Petru Sibiarrnl. 326 11, TRIOD, Rârnnic, 1761
-
fosr dcsctisă scparat de BRV II 315, p. 147; Z. Pâc1ianu, B. Thcodoťescu şi G. Hâncu (nesernnată, nedatată, idcntică cu cea din tipärituri râmnicene; Acatist, 1746; Catavasier,
(descriere bibiiogratică detailată), informaţii pr&uate de D. Poenaru, în op. cit., Adăugiri
-
1747; 1753; Psaltire, 1751; Ceaslov 1753; Molitvenic, 1758; ť158, 3Q8v Răstignirca -
- 39, p. 47 şi Indreptări 315, p. 198. lţti Iisus (Popa Constantin, nedatatá); f.258, 269' invierea lui Lazăr (Popa Constantin,
-
nedatată); E 278' Scenc din viaţa tui Iosif (ncscrnnată, nedatată); ť 286 Cinci fete
- -
118-IV CATAVASIER, Rtnnic, 1759. inţe1eprei cinci fctenchune (nesemnate, ned f. 291 Spălareapicioarelor (nesernnată,
-
Ditorită acestor erori, Uf1 exemplať corect nurnerotix ar avea ín realitate paginatia: 1 In -4°, [2f. + 261 f. ± [14] ilustraţii intcrcalate (cu figurile a 3 personajc regi.
f. ± 5Ü7 p. ± 219 p. + 39 r
-
cnezi, đespoti şí arhiepiscopi sârbi, ak căror slujbe sunt cuprinsc îti cartc, însoţite đe
BihL: L. Haţcganu, l). Łupan, CVR Muzeul Unirii \ XVIIj1979, poz. 2 a í 2
- -
vcrsuri đc taudă, precurn şi chiput lui Sinesic Živanovici, cti ()pt VCtSUľj dedicarorii ( tnainwa
h, p. 393-394.
La ornamcntică, de prc izat: xilogravura “Sfânwt Ioau Damaschin" I 1 x l 5,9 crn), l 1 ) reproduse după cx. de Ia Bibtioreca “Matica Srpska", cota P 11-663 vezi Gh. Mihăilă,
-
Iugoslavta (2 exeniplai'e); Colecţia de isrone śi arră bsericcască din orau SzeĹlt Endie,
climaä; pe gciiwtchi ţine o caťte, aátţđ în rnâná o pană cu c'.te scrie un text.
-
Umarja.
Reuiipnmre: OCľOI}{, B1a, 17j O. 1 ĺ83, l8.
Cartea arc o deoschită valoai'e: ciinunt ei depäeşrc cadrut rcligios, hagiugrafic,
Bibiiog afle (şi ‘eproducere) BRV IV 44; ()prescu, Graŕca româiieascá ín sec. aţ
având ccrte calirăţi titcrare, consriruie chiar im vaoro manifçst polític a poporuiu! sâ:h,
-
XIX—lea, I. Bttcureş. 1931 (abrviat Opescu, Grafia i), p. ] 94 (autorui find notat ca
268
criv conrjnc uri mornent istorico-cuhural se[Tuułcariv itflpäcarca đřn anul 507
voievoztĺ Radu cel Mare aI Ţării Româneşti cu Bogdan at III-tea
aI MoJdovci, štampane u Rimniku u Bibtioteci Matice Srpske, în “Bihliotekar", XXVII, 976, nr. 3-
4, p. 377-384 Gh. Mihailovic, Srpska bibliografija 18 ‚ poz. 43, p. 55-57; Eugcn
rnediator fiud viiu)rul mitropolir at Ungrovlahici. Maxirn Brankovtct.
t-rťcrenă cururUă Ajádeanui, O interesantă colecţie de istorie i artă bisericeasc, n vIB, XXIN. 4-6.
Lucrarea consttuic o tipárirurä carc ilunicază cadnil đe
1981, p 407; Dinko Davido Srpska graka XVIII veka Matica Srpka, Nuvi Sađ.
FOfli l f1O—rh ä.
1978 456 p. ± 412 ilustraţii}, - apud rccenzie Ľ Mihaii. ín: RES1E. XVIIJ. 4, 1980, p
Orginau], prohahtl uilizat Lle episcopul Sincsie Żi\anovici, niniscnsul eNistent la
xe 767; G. Mihäilä, Între Orknt şi Occident. Studii de culturá şi literaturâ rornáná in
rn-rca Rak(nac din Sreni datat 175 (cxireut actualmente ta Muzeui Risericii Orrodc sec, al XV-lea - a] XVIII-lea, Ed Ruza Vânturilot Buc., ] 999, p. 169-178.
sârbc din Betgrad, nL 244). ( Dj. Trifunovici, O Srbljaku. p334-335).
Titäiiwra cte cunoscură si uh titłul: “Pravila molebnaja" sau Srhljak. 124 - IV BUCCOW, ‚on Adolf. PROCLAMAŢJE CÄTRE POPORţJŁ
Cartea a fost cjniandţtat ( ingrijită) de Siiicsie Żivanovici, eptscopui Aradutui, cu ROMAN DIN T NSILVANIA. BIaj. 1761 aprilie 9
sprijinut şi in tirnpub cpiscopului cărturar Grigorie Socoeanu ai Rnmicului. a\intl Tmprirnawl csrc c taic vo1nrá de dinicnsiuni 38 x 48,5 cm, indoitä Ja mijoC Şi
patrunajul spirituat al rnirropohtutui Pavcl Nenadovici de Karlovitz. forrnând 4 pagini. Tcxwt este hiJing germalio-wrnân, imprimat pe p. 2 şi 3, paginile 1 şi
Lirnha de redactie: slavona sârbo-rusă, lirnba oflcială a hisericii ortodoxe sárhe. 4 fiind albe
Alte ediţii: ed. II Vcneţia, Tipografa Diniitrie Tcodosije, 1765, lavo-srbo-ms; Femn)nj l 5Czs. care conrine sigUż ci.:tura atograLî a gcwt-a1uIui lkîcco;
cd, a Iii-a, 1861, .ta\o-sarbo-rusá, sub ngriire mirnpolitului \ühajło, carc a adugat a fäc' pJ te dm colecĘia Prof. Silviu Dr:' ‘:i. acwairnciitc Ia MuzeuJ de istoric at
aitc1O stujhe niai noi. U'aphnici (.h-Xapoca rir. jił 2 I .4S- Jt tenipiai': BAR. iI. Cbj-apuca. con
Husraçiiie đin tipăriturä sunt atribuire Iui Joscpt Lind v D. Davădo O. ciL ). CRV - 931.
Din cuprinsui cărçii (texte rnai iĺnporante);f. l79r_19S. t. 1 iTeodosie de la I Iítandar, BbI: FL Pap, Foi volante din sec XV1H-X1x in posesia Muzeuiui de istorie
Slujha Sf Sirneon (a f. 1821193v - Viaça pe scurt); f. 135r156v, nr 9 - Todosie de la Cluj. in vTII, 1971, p. 223-224;
Hilandar, Stujba sf. Sava; f. 56'-óS. m-. 4, Danilo 11. Slujba arhiepiscopttui Arsenic; ó9
199t21, w 12-
- 88. nL 5 - Đanilo de ta Banjska. Slujba regelui tStefani Milutin; ]25 IV CATAVASJER. Blaj, 1762.
Anoriim dc la rn-rea Ravartica, Slujba cneazului Lazár; ť 88 - 1O2, nr 6 - Grigore 1i BRV IV - 125, p. 77-79 estc tndicat: 3j E i- 570 p.
Carnblak, Sujba rcgelui Srefan Dcčanski; f 260'-26P, nr. 18 - Auonirn Lie la m-ľea Dević, J Uri ťxeniplar existent în bihliocca Muzeului Unirii, A1ba Iulia, cora CVR-172,
Viaţa Sf. Ioanichie de la Dević; E 3$r - 56r, nr. 3 - Anonini de la Kupinovo, Slujba despotuJui 2nconipkt, cu erori de tipaĘ arată că un exemplar complet ar avea cu 4 p în phis. deci 572 p.
Srefan Branković f. 157-178', ni 10 - Anoiiim de la Krušedol. Sujba Viaa Prin urrnare, ripritura arc pagi:aia: L} f + 572 p
arhicpiscopului Maxirn Brankovici, f. 219r232, nri3 - Aiionirn de la Krušedţ'I, Slujba BibL: L. Haţcganu. D. Lupan, CVR - Muzeuţ Unirii - \ n ‘uuni". XVIL
Anghehnei Branko'ici (Ia f. - \riaţape curtj f. 114:134nr S -Anonirndc la 1979, p. 395.
Knišedol, Stujba tui Jovm Branković; f. 18r37, nr.2 - Anonirn de Ia Sisatovac, Slujba
247254 - 331 - fl. ACATISTIARIU, Blaj, 1763.
cneazului Stefan Stiljanović (la f. 238247r - retipárirea textuiui “Viaţa"; la f.
Cuvântul de laudá); f. 1r18r, nr 1 - Paisie Žanjcvac, Slujba Sf. Sirnon (regcle $refan BRVII-331,p. 160
Provenčani) (la E 233238rViata .Sf. Simon); f. 1O3-113, flL 7 Paisie Żanjevac.
-
Ornamenticá: xilogra\-ura Bunavestite I,ó,3x 1Ocrn 1E.":
Fccioara Maria aşczat in genunchi n faça unci rnute pc carc e u carte đ Juä i
Slujha rarului Uro.
1orí, arhangictuI Gavriđ vesrcte narcrea lui Iisus. Deasupra, Dulu Sfăsir in foimd de
BibL Gh.I. Moisescu, Şt. Łupşa, A1. Htipaşcu, Istora bisericü române, 11, Ľucurcşti
porurnhel, încoiijurat de un oval din care se îndreaptă raze de lutnină spre capui Fecioarei".
[19571, ]958, p. 249-250, A1. Sacerdoteanu, Tipografla Râninicului (1705-1825), in
Reirnprirnări: Orołoghion, Blaj, 1766z Penticostar, Blaj, 1768.
MO, an XI1, 1960, ni 5-6, p. 291-349, (nr. 60, p 329); descriere şi dicuţie după ediçia
BibL: AL Lupcscu-MeIinXi1ograide łaBiaj (1750-1800),BĘ 1929, rcniLuce
istoricutui litcrar Dj. Trifunović. Srbljak. Slnžbe, Kanoni, Akatisti1 Knj. 1-111. PrireWo
nr. óz C. Tatai. Gravorii - 11, in Apulurn". X11I, A Iuha. 1975, p 722. 27-728, tg. 2
Dj()rdje Triťunović. Preveo Dirnirrije Bogdanovic, Prevod redigovali D.Ľ.. Dj. ‘h., Beograd. upiueai atipra tchnicii adoptatc, carc evocä ambiança gran1r)or Jiri Rcnaterc,t gctnaiiä
swdiüe: Dj. •
1970, 512 ± 504 ± 486 p.; O Srbijaku, Swdijc, Beogtad, 1970, 498 p. rzie).
Trifunović, Vechea poezie rcligioasă sârbă, p. 7-93); idern, Note despre operele din
Srbljak (p. 269-366); Idern, Notä asupra cdiţiei (p. 491-495); D. Bogdanović, Canonul 333 - 11. IV DAMASCENUS, Ioannes, OPERA PHJLOSOPHJCA ET
literar bizanún in słujbele sârbcşti din Evul Mediu (p 95- 125 :; I). Stcfauović, Meiodica TIIEOLOG1CA, P 1, Biaj, 1763. lariaá.
vechiipoeziireligioasesárbeştip. 127-l40);DesankaMilošević.St]nţiisârbiínpicrura BRV 11-333. p.150-i61; JV p. 322.
veche p. 141-258) .a-apud G[t Mhilă, Colaborarea tipograt]că Arad - Râmnic A descris un exernplar intün'plet. având ó + 445 p. E:cinpiawl ccrcctar la
(1761) şi un episod semnifkativ din istoria Ţărilor Româneşti, în \ut. VB-PCN, [I, Oťadea are 7] f. + 445 p. FtJa în plus se aă in fa foii đe titlu şi conţine pe vcrso o
Bucurcşti, 1983, p. 279-307 (discuţie hibtiologică perrinentă), Kornclia Olar, Knjiga • gravură iiifţindu-J pe Ioan Danaciin b rnaa dc scris. iu plus, pe foia đc tiriu, hi
270 í-iul texrului, Jupá Arinn Do:uiti MiX LXUf" e aŕá mpinurc cu ou kcrek
ea ta inväăruri ş [a râduiaIc
adaos in rătmăcire pentru scurtarea ti,mbii romncti asijder şi
SDB" Paginaia ConinL llurncroase greşeli. I)eşi cifra finată indic 445 p.. caiica arc ín nu s-au pus nictlecum -au
rorat 444. p. petrtt prosritnca prcoi1or pcnrru ma tesncle ior. Tará cek ce
lc slujcsc pre acesrc tocuri.
Oradca: Bihlioteca Episcopici Ortodoxe Românc, iiw 2206J1. Iäsar unile penrru cä sunt arhiereşti iară alrete penrru cä nu
Staiştt şi lui 1) u>niiiceu rnărirc".
IB.Mureriu. oP.
DAMASCENUS, Ioannes, OPERA PHILOSOFHJCA ET THEOLOGJCA, Bibl.: Eugen Pavei, Adäugiri şi precizări la BR\ p. 240;6;
11, B]aj, Ĺ'63, tarină. cit., p79.
În BRV-II 333, p. 322 a fost descris un exemplar incomptet, având [8} f. + 447 p.
342 11. EVANGHELJE, Blaj, 1765.
Exemptarul cercerat a Oradea are Í91 f + 447 p. Fila in ptus se aflä în faa foii dc rirlu şi
-
ceadinOctoh, Rârnnic, 1742; f3, 23v,40v, 58v, 7$, 96, I15, 134 SE Treime, (nesernnară, eus, Geographia
1683 (seninarä de Damaschin] G[herbest]). Alte analogii, vezi Ptokm
-
şi superioarä dc
Saridut Tipograf'. E\ Joan. inrr-un oval ncadrar n pärçilc inferioară
-
ncdatată"); f.212 tvlaica Domnutui cu pruncul (nesernnată, nedarară. identică cu cea din pc o
rnotive decorarive. int'iişarc de bátrân în poziţie rezematá. ţine în niâna stángá
-
Acatist, Râmnic, 1746; Catavasier, 1747, 1753; Psakire, 1764; Ceaslov, 1753;
-
dreapră ine
cat-re deschisă, asezará pe masa pe care se mai află ustensik de scris; ín mâna
Molitvenic, 1758; Triod, 1761 un
pana de scris í are la picioare vuirurul (simbolul său), iar picionit srâng î[ are ridicar pe
Bibl.: C. Tatai-Bairă. Gravorii, Blaj III-a, in ‘Apulurn", XV 1977, p. 708-709, fg. g'ul
scncřz deasupra nicsci pe un suport se zărcsc cele douä tablc dc piatrá cu Dccalo
-
1; (arribuie Xil. Proorocul David lui Petrti Papavici Râi'nniceanul); Florescu-GR, p8'.
-
\echiului Testanient
107.
Apaťe in: EvangheHe, Blaj, 1776, 1817.
b) (p. 48) “Ev. Matei" (16,4 x 25,6 cm), seninată la rnijloc, jos: “Sandul T".
337 IV EVHOLOGHION, Bucureşti, 1 764 tcr
Marei cste reprezentat într-un ova) încadrat de un parrulater. iar întie oval şi patru!a
.
Dup BRV J\ 337, p. 250, carrca cuprinde [4j f. ± 569 p.cu grccti dc paginaie r cu crei arcadc, nánd cu
sUflr morivc decorative stilizare. Matei se aHă inrr-un pridvo
-
de la p. 561. Exemplarui de la biserica düi Beriu, judetul}łunedoara, are [4] E ÷ 569 =568
rnána scángă o cartc descliisă aşczară pe o masă pe care se mai ohsenä o paná dc %cris, un
p. Apat- urt'ntoarc1e erori de nurnerotare a paginitor: 63 Îfl l()c de 65, 115 în ioc de 155, cuçit şi ocälirnară; în rnâna drcaptă ţine o att panä pentru scris; în stânga gravurii apare
-
503 în loc de 504, 504 în loc de 505, Ia 514 s-au inversar stovele cifře, 564 în Ioc de 561;
sinihohil evanghe1i.rn1ui, un înger, iar deasupra acesruia.se zrcte un peisaj cu clădiri.
p. 562-566 sunr ncnumerotatc, 555 n loc de 567. 569 2n loc de 568. La p. 555 =567) c (p. 117) -“Ev. Luca" (16,4x25,6cm), semnatăamijloc;os: S.T' (S.TSandu
sunt darc amănuntc pnvind traducerea Moiirvenicului, pe care autorii BRV nu 1eau purnt
Tipograf.
rcproduce. Epitogu csce asemánăror cu cel din Motitvenicul cu Liwťghie, Râmik, 1706:
Ev. Luca este reprezentat intr-un oval încadrat de us patrulacer, iar între oval şi
“Insă sá ştii şi acesra, că de vei cerceta pre amănunttił rânduialele şi tălmăcirca acesrui
parrułater sunr rnorive decorative stilizare. Luca se a6 într-un pridvor cu rťei arcadc;
M <o>Ri >tveflic şi de vci potrivi cu niscarc izvoade s]oveneti. vcri de unde af]i tinrte. atruri dc simhotut sáu (bout:, şi masa pc carc sc ałlă o carte dcschisă, o pană de ‚%cris, Ufl
şi nu ă va pOtflvi, sa nu re pripeşti indată a defăirna, căci noi arn urrnat
ciirir i o cähniaräz in nina stângă tinc o cartc deschisă, iar în rnâna dreaptă decuperită
-
.-‚‚
7,)
1814.
Apaťe în: Evangheiia, Blaj, 1765, 1776, 1817; Apostol, Blaj, 1767, 1802, Impťimare pentru prima darä în Ceas1o Blaj, 1751.
“ST" (ST!
d) (p. 211) “Ev. Marcu" (16,4 x 25,3 cm), semnată la mijloc, j()s: Bibl.: descriere şi reproducere în C. Tatai, Gravorii, Blaj I, íri ‘Apu[um", XII,'
-
Saodu Tipogťaŕ) Ev. Marcu, într-un ovat încdrat în părţile inferioară şi 1974, p. 633, 637-638) fig. 7. Un cxcmptar existent n biblioteca Muzeultii Uuiru, Alba
superiuară dc
[nJEÎVC iecorative. Marcu se a ín1r-u pridvor, tin care se văd în partea srăngí iioriL Iulia, c()ta CVR - 153 (incornptet şi cu erori de tipar în numerolare), indic o poĹbilă
pc u maă
dc.iiuťi şi dădirt; aflat în pLcioare ţine cu ttuna stiig o carte deschisă rczcrnar paginaĘie de 796 şi nu 799 p. curn indică BRV II - 346: [4J f. + 799 p. + Ĺó!
paria dc scri. iat la
pc cre sc rnai găseşte un cuĘit şi o cătirnară; in tnâna dreaptă ţine BibL L. HaĘcganu, D. I.upan, CVR Muzeul Unirii ‘4 in ‘pu[um". XVII!
-
-
‘Apuum". XIIIĺ1975, p 724-725, 731-740, rg. a-d. Bogorodicine1e prestc tot anul").
Dou exeninLare descrisc. unut existcnt ta bibtioteca Bnikenthal-Sihiu arc 4f
+ Bibl.: Eugen Pavel, Adăugiri.... p. 240!6.
363 p. + 1i f e ccto: scuzete pntrU greeh1e dc tipar i numeic rporafutui
\CZi (‘.
Unirii \!ba
Pscu, CRV Sibiu1 . 55; tt exernptar comptet, din hiblioteca Muzcuhii 348 11. APOSTOL. Blaj, 1767
-
363. ar
cu weeh de ripar ín tlumeťorare. desi uttima pagin numerOtat este d n BRV II - 348. p. 172 cstc indicat paginaĘii 1 f ± 14() numcroaw
.
- 1. hi
rrehui ă aibá doar 4if. ± 37 p. D. Lupu1. L. I-Iaeganu, CVR - Muzeul Unirii Un exemplar cxistenr in bibtiotcca Muzeului Uiirii. Alba IuHa. cora CVR - 5 19. cu
piiium". X1F1974. .370; CTatai-Ba1tL Gravorii in temnde IaBÍaj (1750-1830), er()ri de ńpar b oumerotare. aitete decát cee speci&atc in BR\ are o pgioaçic tali,
Addend, in XH, A. Iuha, 1985, p. 195. ca1cuţaţ corcct, de 151 f. ş nu de 140 f. m att exemplar din aceeaşi colcce (cota CVR
- 525, cu accleaşi erori de tipar ca ccl amintit mai ínainte, are la 138 formua dc frit a
343 11. ÎNDREPTAREA PĂCĂTOSTJLUI, Iai, 1765) ed. 1-a
-
cďĘi. Tcxtul fiind eistent doar pc 1 37 p.
BRV 11, 343, p. 164-166 Bibl.: L. Haeganu, D. Łupaii, CVR Muzeul Unirii V, în Âpulurn", XVIIĺ
- -
Bibi.: TG. Bulat., o carte bisericească pentru Banat tipărită la Iaşi, in anut 765, 1979, p. 397.
io MB, 1970, 1-3, p. 138444. Un excrnplar conlplet ar îrebui ä aibă 162 (163?) f. numerotatc, connând erori de
ripar (dublă nunlerotare şi reluarea numerotärii de Ia f. 50 până la f. 138. (f. 138 este
345 11, 1V ANTOLOGHION, Rnic. 1766. uttima fHä menţionatä în nurncrotare, conçinând notiçc cu obişnuitele scuze pentru greşelile
tn BRV 11 - 345, p. 170; I\ p. 251, e indică: [3j f. + peste 571. de tipať). Vezi exemplar existent în biblioteca Muzeului Unirii, Alba Iutia, cota CVR -
Un exernplať existeflt ta bibliotcca Muzeului Unirii, Alba Iulia, cota CVR - 370, 369.
coinplet, hinc conservat, cu eťori de tipar în numerorare, are însä în plus faţă de cxempLarul Bibl.: D. Lupan, Ł. }{açeganu, CVR Muzeul Unirii I, în ‘pulum", X11f1974,
- -
Forrnawi crţii cste 92 x 145 mm, dc pese 306 f Exemplarului ii psere ťrirnJ,
Tipa iii inrrcgirnc ncru, cu 17 rânduri de texr pagină. ugtrnda paginii 1) x 1()3 n'trn.
349 II CEASLOV, Bucureşi, 1767.
-
iud. Gaari. otă «Popa Consrandin, riptgraful Rmnce'anub. ce-i aă nurne!e pe p:tina dc
ririu• ďi ]a tuminá şase căni i or et, n 1 767, anui aOaťiĘei Cealu u!ui, ccrc
44 CBKV CIASLCflT :Ce are n iiie shjha de zi/şi d oaptc. dup r.ii:dtiiaia
—
\idc al Tirnioarei, permisiul]ca đe a hiinţ ici o tipografie. La ‚tcasa c(mvtjnre
a ţ'rca
Srei Biserici;Acu(rn înrac .‘t chi.î Tvpärir nrru a Do(ao Dnmnic participá i protopopul dc rnai rărziu al .khadiei, \ico[ae Stoica, cel care cncn]eaz
iniinatuui Dernn I' Scarla(t Gi iorc Ghici ‘be)v(od) JCu B1 ago(s)kneiir
Ş(
‚-‚..
2 76
acest fapt plin de sernnificaţie pe ftla Cazaniei râmniccne din 1748, aflată în cnlecţia de (1705-1768), în: RIR, XV 1945, p. 278-280, 284-286, 369-371 şi A. 1)ecei, Din
()biecte de arră a arhiepiscopiei Timişoaťei şi Carausebeşului. tipăriturile orientale la Buctireşti în secolul al XVIII-lea, în RJR, vol. X'v fasc. 111,
Bibl: B. Mureşianu, Circulaţia cărţii în MB, an XXĘ 1978, nr.7-9, p. 448-449;
‚ Bucureşti, 1945, p. 369-371;şi nu după vechite traduceri datorate lui I. Biaiiu, N.llodoş;
M. Păcurariu, Recenzie, p. XV Bibl: I). Simonesci, Impression ‘
p. 69-70; Idem, Cărţi arabe p. 549-
550.
358 11. MOLITVENIC, Râmnic, 17Ď8. Anexă:
BRV II 358, p. 182-183; CBRY p. 210. I. Foaia de titlu
Două exemplare existente în biblioteca Muzeului Unirii, Alba Iulia, c()tetc CVR-22 «Învăţătira Creştinească». Aici se găsesc cărţile care sunt trebuincioase credincioşt1or
şi CVR-376, cu unete erori de tipar, au paginaţia care merge pânä la f. 359; Vcrso-ul credinţei noastťe ortodoxe, acetca a căror cunoaştere e ()btigat()rie pentru mántuirca oncărui
acestei fîle are imprimat 340 în lüc de 360. Prin urmare, un exemplar complet ar avea creşrin. Şi índcosehi dascălii trebuie să le predea. prin întrehări şi răspunsuri, copulor
70v,
+ 360 f. numerotate, şi nu L4]f+ 340 f., câte indică BRV Ornarnentică: ta f. creştini. Iii vremea fericirului, înălţatuiui şi preaputernicului, din mila Iui Dumnezeu cel
Frontispiciul este semnat de “Codin", iať Ia Ę 318 o gravură micä: Maica Domnuţu.i cu
‘, Preamărir Ioau Akxandn Scarlat Ghica Voievod, a rniiostivului I)omn al n()stru, care
Iisus în braţe (nesemnată, nedatatá, identică cu cea din Acatist, Râmnic, 1746; Catavasier, srăpnee întrcaga Ţară Románească şi în noua rîparnąă a nearnului ortodox, înfiinţată
Râmnic, 1747,1753; Psaltire, Râmnic, 1751,1764; Ceas1ov, 1753; Molitvenic, 1758; uh mitosriva 52 domnie; şi pe tinipul sinţici e Mtropo1iw1ui Ungrovlahiei, cinstitul
Triod, 176Ł Griorie; .i a fst tipărită Ia Bucureşti de cic invçaru Gheorghť. fiul lui CoĹisrantin.
BibL: D. Lupan, L. Haţcganu, CVR Muzeul Unirii 11, în ‘kpulum", XIIiţ
- -
1768. Acum ínrâia oară fiind tălmăcitä, din 1irh. niotä greccascăpelirnba rurcească, şi
1975, p. 368-369; C. Pascu, CRV- Sibiu, poz. 76, p. 59; Florescu-GR, p8l-lO7. a fosr îndreprară cu multä luare arnint şi a ;br pusă pe cele dou imhi spťe fo1osu
creńni1or de către ieronionahul Parrenie Meraxopulos din coniunitatea marei rnänăstiti
359 11. PENTICOSTAR, Bucureşti, 1768 iiupárircti a Preafsinei (Fecioare) din Şumela.
BRV II 359, p. 183-184.
- 2. Versurilc:
De rnenţionat ca nurnerotaţia este dcfectuoasă şi că lucrarea are următoarek gravuri «Doamne, Durnnezeule, priveşte din ceruri
nemenţionate în BRV la f. 1, Învierea (datată 7250), la f. 29, Necredinţa Tomii (datată Primeştc rugäciunea poporului tău credincios
1749), Ia f. 52, Scenă după înviere (Obs. Gravurile de la fHa 29 şi 52 sunt semnate de Dăruiere din mila ta putere Principilor!
Petru Mihail Tipografi1 Râmniceanul), la f. 76,Duminica Slăbănogulni. la f. 102, Fii cu grijä faţă dc cei afurisiţi şi biruie-i!
Dusninica sasnaritencii,la f. 141, Inălţarea lui Iisus, la f. 155", Când s-a arătat Iisus Dă-le ani de-a rândul rronul glorios!
patriarhului Petni de la Atexandria, Ia f. 179, Soborul Makii Domnului, iať ta E 204, Şi t-i să ajungă la împărăçie în divanul räu!
Duminica tuturor sfinţilor (seinnată Bacov)
Bibi.: C. Pascu, CRV Sibiu, p. 60.
-
<Bucură-te, Măria Ta, fericit şi aobil,
Principe al meu, mai milostiv şi mai vestit decât Dumnezeu!
360 11. ÎNVÁŢĂTURA NOASTRĂ CREŞTINEASCÁ A CREDINŢEI
-
preaslăvitul Durnnezeu să vă ţină pururea
NOASTRE ORTODOXE [DOCTRINA CREŞTINA], Bucureşti, 1768, ediçic Puternic şi tare, prin porunca sa, pe tťon,
kaťamanlidică (grcacă şi turcă). Spre Iauda şi bucuria creştinilor
La relaţia diu BRV II 360, p. 184-188, de adăugat şi următoarele elernentc:
-
Şi vccinicul belşug al religici islamului!
1) Această lucrare ťeprezintă prima carte karamanlidikă irnprimatá, cu ccrtirudine, la 3. Prefaçă:
Bucureşti; «Salutarc cu iuhire rutur()r creştinilor ortodocşi, deta ieromonahul Partenie!
2) Titlul turcesc at Iucrării este: “Ta]im Mesihë ortodoxos mousuinîn gmanětnîzën «Doriid de multă vremc să arăt fraţilor mei crctini din pärrile Anatoliei iuhiiea mea
htktialě olan kitalerë mpouxata". din adâncudle rnele înHăcărate, pe cale duhovnicească, nu rni-am putut ajuuge sc()pul,
3) Lucrarea esre un Catehism, necesar mai atcs profesoritor care învaţă în şcotile cu decât acum (când), prin mila umană a Preaputernicului Durnnezeu, a fost infiintată de
c()pii creştini. Traducerea din greacă în turcă cste datorată călugărului Partenie cătt.e milostivul Pťincipe, înălţawl şi puternicul Ioan Alexandru Scarlat Ghka Voievod,
Metaxopoulos, de la in-rea Şumela (regiunea Trebizonda), chemat exprcs ta Bucureşti srăpânitor al întregiiŢării Rornâneti, din marea lui dărnicie, riparniţă neamului cteştiu -
pentru terminarea imprirnării cărţilor karamanlidice. Acesta a compus în lirnba wrcă un aceea pe care a adus-o Ioan cu prisoselnica sârguinţă śi oboseală şi marea clietuiată a
()magiu versifkat, dedicându-1 lui Alexandru Scartat Ghica Vv Tării Româneşti. prcaínvăçatului Gheorghe al lui Constantin, ca să tipărească felurite crţi spre indetu1area
Imprimarea se datorează şi tipografitlui Ghe()rghe Constantin, numit ewnat Ion Fati creştinilor ortodocşi iar eu, väzând această sujhă cu chip dumnezeiesc, am kar la o
-
Sincđuui din retigia noastră ortođoxă, pcntru mântuirea sa, ađect crędinta. spcraliĘa. Sighioara, Copic foto BAR-BihI. Veche 357 I (Vezi desct-icrc i în O, Ghihu, Contrihutä
iuhirca şi faptele bune şi celc şapte taine ale sfintci noastre biserici şi rnarite praznicc. Ia istoria poeziei noastre populare şi culte, în AARMSL, S.HI rorn \JI (i934-1935,
precum şi celelalte obligaţiuiu. pi-36; cd. [a lI-aJ BAR, itiala CIuj-Napoca, Ancxa 111, cota R. 2631-2 151; cd. a 111-
-
Dcci sä ştiţi că nu voi prcgera dcloc de a tMrnăci şi a da la tipar điťeťite cäľţi. Iar dacă a cc cuprinđe 1 4 poezii rornâncşń şi 3 poezii in maghiar. Inđreptärile trädcază cndiiiç
-
tirnha mea e cumva slabă şi cu grcşc]i. vă cer iertaťc tuturor, cci Jlumai Dumnejcu de a apropia liniha poeziilor de Iimha líterarä. Ła p. B2, r:ndtil 1 aflăm fwina poak alhc
Prearnăritu[ nu greşeşte. Şi iarăşi vă rog ca această carte duhovniccac oferiră vouă din fl l()C dc Poaiye ályhe din ctąclaĺtc două cxeniplare carc ndic pe celc duuă cdiţii.
acca.tă hihire a mea adâncă, deşi e niică priii întindere, să o cereţi şi á o priniţi ca pe un Exemplar descris: Muzcul aţional Budapcst, Colccta Tođorcscu, nr 5001
rnare curins şi s o cetiţi mereu íntrc \Oi Şl să o predaţi copiilor \‘Oştri. liCt ci sä devină Dcscricre în A. Vcrcs, BRU 11-870, p.l2l-122).
persoanc toiosiware Iui Durnnezeu Preaniărirnl şi oamenilor. Li ccnsťciji, )(‚5ttJ bihiiui-aĺc đin BRV JV- 142, p $ 86 trcbue
-
Iar sroi-ta infiării marei rnänăstiri a Prcasfinrei Fecoare de ía Surnela cc se afiă ta r pCĺi.i dsnnctc i cazu! dtluh cle canc ce cunoaştc rjc cđiii:
Trapezuiit, impärătcască si patriarhiceasc a Domnului Stäpâiüror, aa curn arn arätar-o la 142 (1): CANTECE CÁMPENESTI CU GŁASURI ROMÄNESTĘ (1ij.
sfársitul accstci cărti, i-o inchin ci. Si cctindu-i neconrenir marea «cfchk» cu credinră. s-o 1768. rornâno-nagbiait -
gäsirn pc ca aici sprijinitoare i ąjutătoare. iar in ziua judccăçii đc apoi sä găsirn sfătuitor 142 (2): CANTECE CAMPENESTI CU GLASURI ROMANEŞTI, [CIuj,
cmnrul Dornnuhii Durnnczeu ccl Prearnrit. cu ruám11tea fîerhintc (ca să ne punä dc 1 768 sau 1768-1800. rumuu-maghiará
a cli-capra insui iuhitorului Fiu al lui Dumnezeu. Amin». (Traduceri de istoricul Aurel 142(3): CANTECE CAMPENEŞTI CTJ GLASUR.1 ROMANEŞTĘ [c:hj J.
Dccci l 768 au 1768- 1800, romăno-niaghiară.
Notá: Ia BAR, Fil. Cluj-Napoca. Cota CRV-574 cxită un exempiar đin Carrc:
361 11. Hrisant NOTARAS, TRATAT DESPRE SUPERIORITATEA SF.
-
IUNTYETS KIMPTENYESTY, {Cłujj, 1768 lf 4- 19ŕ )ro\cł1ifld di Bl[!ioĹeca
ORAŞ IERUSALIM ŞJ... SE MORMANT, Bucureşti, ediçia a H-a. 1768. bstului Liceu Uniraťian Cluj.
La rctaçia din BRV II 36] p. 188-190, trebuie să adăugäni unnătoarele ełemente:
-
planşe).
f()st irnpriinară în slava vechc (vezi sctisoarca patriarhuhú Paisie, Bucureşçi, 1768, stavoneşte.
cf. BRV II 363, p. 191) şi în turceştc, cu caractere greccşti (ediţie karamanlidică);
-
2) Ediţia aceasta karanianlidică se datorează tipografiilui Ghcoťghc Constantin; BRV IV 143, p. 86-87.
- -
3) rit1u1 Scrisorii enciclice în versiunea karamanlidică, în turceşte este urrnătürul: De mençionat la ornamentică:
«Tévri Mektupun aghinî tzůmle Moyurîn hristian ler Aghios táfos Zotm I. Xilogravuri semnate de Petru Papavici (Popovici) Râmniceanu:
iartimützto». 1) F()aia de tidu, sernnată jos, la mijloc: cde Petnj Papavici Tipografu Râmniceanu»
4) 1aducătonil prezurntiv în turccştc al Scrisorii estc Parrenie Meraxopoutos, (fost Obs.: ornamentele arhitectoncc sunt in stil baroc, finii dii medalioanele taterale aparçin
ciev al Acadeniiei dornneşti din Bucureşri), cMugăr în m-rca Şuniela din Trebiinnda, ce sc iurnu ortodoxe).
aŕb în 1 768. ła Bucuresd. Rcçdirări: Triod1 Blaj, 1771; 1S00 18I3 Penticostar, Blaj. 1808.
BibL: D. Simonescu, ĺinpressioii p. 70-71; 2 3 Necredinţa lui Toma (darată 1 768
-
2 1' si Vindecarea siábănogułui t
5'. senlnate “Petru P Tip";
142 fl CÁNTECE CÁMPENEŞTI cu GLASURI ROMÁNEŞTI, [Ctujl.
-
centrate, spinrnalizate; ťcţclc nu sunt nuanţatc. iar pnl şi barha surit rrttc mii muJr BRV IJ - 364, p. 191
iinir Iri ciuda accstui tpr. ;erscinajcte reiev o anurnit iQdividua[izare: unťlc M'iit prhitc Ornamenticä: xilogravura Bunavesrire (verso foii dc tittu, snuiat. de Pcrru
in ciniprofiI din dreapta au din stăiiga. aJtclc au ariruduii &osnaĺc si fc di\ersc .[Uł Iiporatuľ' ( P Papavici tip. Rärnniceanu, este arialogä cu cca diii Acarisicr, Btaj. 1 763. a
uncir; au barbá. altcie int imberbe, wicie íntţieai btrni aitele rned. Pnan cotume lui Ioanichc Endrédi, carc a sen'ir probabil ca modcl.
anrict sau brzantme, alc cáuor tatdun urmeazá uneori in Ĺflod arbirtar tomictc CO1MllUi. Lucrarea cte trihutară gravurilor din rcnaşterea gerrnană rărzie.
Plariurile sunt comprifllate, iutctpretarea pcrspectivicá se rezutnä la o \agä ploiccţic BibL: C. Tatai-Bakä, Gravorü Blaj-IIIĺą în ‘Apulum",XV/1977, p. 712-713, fig.
iIuicnisrä. I)e fctură hîzantină este dispoziţia pe verticală a personajelor şi a clcmcntelor 12.
arhiwcturatc, crâiid dGcimea pl_ill etajarca planurilor; modul dc snhzarc a fiatmcntdor
iaguce coline. düirne i a vecratiei fort, cOaC. 365 II EVANGHELIE... Kaiocsa, 1769. romana. oľrůgrahe maghiar.
-
Ĺ)etaJii rcalitc şi pitoreti: ziduri crcnctare, c1adir purrănd cut)oIe şi acopcrişun iłl BRV 11-365. p.l91-l92
dcuâ ape. wrnuri. itáiia şi bazinut. preCum O senc dc ohiccw dc uz calti. Editorul Evangheliei, Dävid Biro 1715-1773, predicator la Kaiocsa, a sr timp
patuĺ, carja, picicrul de !cntn), din xiiogravune: Vindecarea oťbuĺui din natere. Iisu dc 22 dc ani in scrviciul ťamiliei łui Iacob Bibici (?-17540), conIicr regal Ş x'iccspait al
i sunariteanca, Vindecarea slábănogului. Comitarului Arad, şi aJ cărui soţie Margareta Tornejan a sprijiuir editarea Iucrrii.
Xilogravurile din Periticostar se disthig prin fineţea desenuiui şi precizia exccuçiei. Izvoare “tilizate: Biblie, Noul Testament, Bălgrad, 1648 si Biblie, Buctreşti, ] 688;
11. Xiĺogravura semnată de Ioanicliie Endrédi: Buna VestireI (tipul iconogralic Missale Romanum.
crt dc (: !aaL hl. . (verço fcii dc rizju (63 x 0 cm ťmna “11" Predicatorul piaiist a utiłizat cu inici modicäri Noul Testanient đc ia Bätgrad,
;\riĘi aitcrirc i- ącarisriarw, B!aj. 763; Oroioghion, Blaj, 1766. 1648. revizuit cu traducerea din Bibtie, Bucureşti. 1688; Missale Rornanum (texr caiioic
111. Xilogravură sernaatá dc Sandul tipngraf: Invierea ( ] 14ň x 10,3 cn. iarinesc, urmat in caiendarul generat al pcncopelor. introducid () mutimc de niodihçij
catá la SI.; Jparite anrerioară ifl: x\postok, BLij. 1 767. łingvistice caracreristice graiului diri Crişana.
BihL: C. Pascu, CRV Sibiu, poz. 77. p. 59-60; CJtai, Gravorii BIaj 11, tl!a,
-
- -
Bibl: Vio[eta Barbu, O eta$ a constituirii terminologiei religioase catoiice în
în ‘Apulurn". X111ŕ1975, p. 722, 725, 727 - 728, 741, ńg. 2 şi Ę rv71977, p 709-712; 2 lirnba română (1760-1780), în: Revistă catolicá. Verbum, an I, 7-12, pi23-si;
11. Giuscppe Piccillo KCarania-Italia), Evanghelianil de la Kalocsa. in: AnaieJe Univcrirăţii
Jin Tirníşoara Scria “rinrc Fitologicc". XXXIIL Timşoara, 1995. p.225-239.
144. - Iv SANCTORUM PARENTIUM NOSTRORUM PACHOMI[
AEGYPTIACI, DOROTHEI THEBANI ET THEODORI STUDITAE 369 I1 PIGAS, Meletie, ORTHODOXQS DIDASKALJA.., Bucurcsri. 1 769.
-
i'aginaçic: cxemplar incornpkt, sprc đeosebire dc cel prezerita în BRV IV aănd 145 W CATAVASIER, Rămnic, 1769
7]f. hrninarc şi pcste 528 p); cet vázut de n()i are ĺSV i pesw 528 p.
-
)orotbei.
BRV IV - 147, p. 88.
BihL: Dudaş, CCVK lumirü, p. 371/35, poz. 5. Scriere atrihuită succesiv de istoricul C. Erbiceanu şi dc hibliograńii AĹ T Dumitrcscu,
lu Naun R: niccanu.apoi ui Icnăchiţă Văcărecu - ultimul fnd rcrinur si íutegrar iii
BRV [V - 147 ns cu rczen-ă asupia clenientelor: autot locaiizarca şi datarca imprimi-ń.
282 283
RcĺuIatck ccrccLritOr !cccntc mŕrmă ins iuorc7a lui At.ĽDumir-escu Acm dc Dc rnentioliar c.. hatt MOlđO\Ci tnclus łfl íucrarc ľCpľCZii1t o hwh
fcc cu () pocm patriütici wflotonianä \crłcatá. adaptarc a unui mar rcccc. arrbuĹ ftá đc origtnalt[ autorului i deosebit de cca editarä n Olarldd Am%rcrdam. i 757 -
ui Rias Vëtcstinli, scris n uru Jnu!ui 1OO. de un anonitn. ce a cditat-o. dc acmcnca ŕiptu1 că nu iridică irnparĘirca in districze. suhl.ns. Graxorul liárţii: EN Rolf&n.
‘uh anonmtr. Exemplar cxistent: BAR. coia CVR 3(7 A.
\uton1 moL{eiului “Tťámbiţei romncti", idenrifkar in pcr ara cárWJtuUl i Edirii tiintiflce: Dimrric Catnemir. Descriptio MołdaviaţDesci-icrca i\loiđoveL
-c\ouofLirulJi grec Rgas \Lestinlis - Fçréos (vezi rcza L. Vratossis), nccxcIu7id 1jduccrc đup uriginatuf lariti de Gh. Guçu. Jntroducerc de Maria Holbau. (ctitťiu
insä posibila pateniitare a lui Adarnantios Corav cu rnarşul eterisr “1âmhiţarc salvatoare [sroric dc N. Stoiccscu. Studiu carografc dc Vintiä Mhäilcscu. Indicc dc Ioana
a grccilor" (i 821). pťin fihera nnei traduceri inteťpolate (vczi teza A. CamarianoCiuran. Coostantincscu. Cu o notă asupra eđíiei de DM. Pippidi, Ed. Academiei, Bucurcti,
Texwl “Trâmbiţei rornâaeşti" a fosr cditatla Iaşi, 1821, Tipografa Em. Vcinardo;. 1973, 402 p + 1 h D. Kaitemjr, Descrierea Mo1dovei rraduccre dc Petrc Pandrca,
Bb1: Adriana Carnratio-Cioran. Despre poema patrioticá antiotomană prcä de A Kišine; h)57, 206 p.
F amhita ronnnească" n MIM II ‘ 197 45 464 ‘uci \\ 192 n 1 ] BibÍ. l \lĹica. op. cit.. p 4(5 B.P Kirohu Drnitre Kantemir, foHdorist, in:
;\l lstorht literaturii române de la orgini până ta 1830, Ed. riintc i Materialy 1Iaunoj Konfei'encij Kiśitw 974 p. 128-12'), D\ Kovai. Ekrnente de
bicic!opcdc. Bucurcri. 1977, p 576-577; I. \‘nnoussis, Rias, Un patriot grcc din puhlicisticá ir crcatia lui D. Cantenúr. in: Mateia1y..p 141-146 EG. I)odjn.
principate, rtaducre dc Aranase Papapaiiu, íevizutä dc autot Edwra Emncscu. co]cc: Probţme dc ct.kurä şi folcior, in Des:ťiei oIdo-ci, in: Materialv.... p i5I156
Ccui3ra", Bucureti, 1980. p. 281-284 Faptç si idei nlisre áin t nirä a 1u Dirntrie Cantcrnr,
Dccricrca Mo[đovci", in: Curs. Problcme .mtinlt a1c prcdąrii hiologiei (Culegerc
374 11. BUCVAR, Viena, 1771
- de probłeme de biologie generală), voi. i. aca a I1-a, U vcritjtca A[. Ioan Cnza" -
BRV II - 374, p. 195-196 Sasi 1978, p. 657-677.
Reprciiut prin-ia carte irnprimară dc Iosif Kürzhck pemru coJi1e ortodoxc dn
1i-at, traducrc a BukvaruIu sârb (Bukar' ili načaLnoc uenie hotjavni' učitja kn' 378 11, RAVVI, Samuil Jidovul. ALCĂTUIRE INAURITĂ, J3, 771
-
pismeni aveii() e±skimi.. Vicna, 770, Cf Gh. Mihaihici. Srpska bibl. XVIII vcka BRV TJ- 378, r 97.
B-d. 1964. 9O i ni o reedirarc a Buc'aruţui iccan dn 175 1. cjn a atr'L.t O
i.
Mniettţ urWza: THE(JTOL, coos PO1MA HRISOUN, 1pca.
Ghih Din toda iterjtuii didacticc românesri, Bucureşti i95, p 8 . !cirkopĘ 1 769
‘1odciii coiiun l Bucvarelor scric de 1. Kurzbück Bucvaieic : 77ć3 ;
Obs. Un iuanuscris romanesc CXIStCI1t in hibiioteca M- i Nc?m. om. 199, sec.
RitanC: XiX i880' däi-uit de N Creţulescu la 27 auut i82: Rav Saniuil, A1ctijjre atirit1
BihL: u!c Bocan, Contribuţii ta bibłiograta titeraturii roniâne din Ban prcscrisă tic pt-urosngheJul Ntrcts Cretulescu) având urmăr arca descricrc: Cunt cirtc
în epoca luminHor, ín “Batatca", I Rcşiţa, 1971, p. 4?5 486. cirirori atcăwir de ierornouajul Nichifor Iotochi KP. 5-8); Cuvänt alcäwit dc Torna
Mandaşcu (sic) (Mandacaşu, suhl. ns.).
375 11. [CANTEMIR, Dimitrie] Demetrii Kantinirs, ehernaligen Fürsten in Traduccrea trehuic atribuită lui Thoma 1)imitriou din Caswria, vtor Jogofît, i nu
der Moidau, Flistońsch-gcographisch - und politische Beschreibing der Moldau, hiiTorna Mandacassis (Mandacaşul).
nehst dem Lehen des Verfasscrs und eincr Landkarte, Frajkfurt und Leipzig, 1 77), Thorna Dimirriu esre. de iscnienea, traducărorul in rnanuscris aI scricriki- lui Elio-or,
dc G.F W1er, rrađuccc germani dc J L 3wd1uh Istoria ethiopica BAR. Ms rorn. 355, copic primirä dc Grgorc fhcvic iia í(;gut.t'I
BRV i - 375. p 196-197 Gngoras. inr apnlie 1 772 - marric 1773 ‚ prccun i al In'äţáttrii Ecatcrinci a II-a.
p mcru iui Dimvie Canremir a fost rcaizat đc Josepli Fricdrich Rcin rv
_$C
imprirnată la Ĺai. 1773.
dn Augsbun Bib1.:Nct()r \ornicescn, Manuserisele arhiereuluj Narcis Crctuţcscu din
Repiei a ii-a cdiçi inregn!ä in rdinc cric, ascmenea consti1ic hib1iotecaM-rüNeuur, nMMS, XLW 7-8, 1968. p. 431-433 N. Gaidagk. Contribuţii
t )deIul ruwror ediţiilor uheroare: în rusi. ( Moscova, 1 79, rraduccrc Vasik Lcvhi) i ta isroricul Bb1iotecii centrale universitare din Iaşi, n AIIAI, XIH, 1976, p 1 14 şi
ir romnă (i - Scrisoarea Motdovei, M-rea Nearnt, 1825 aug. 19, traduccre din gcrrnaii urni, A. Sirnon Toma Dimitriu, n DLRO - 1900,p. 281; St.S. Gorn'ei. Un cărturar
deVasiieVâniav; II - DesctktcaMoidovei, Iaşi, 1851,traducettdeC Negruzzi),prccut'i uitat; Logofătul Crigoraş, in AITAI, XXIII/21, 1986, p. 681-69O NAUrsu,
a fost utihzat de lcan Ioti Carra, în: Histoirc de ta Mołdavie ct de la Valacbie, vc7i Icrodiaconul Gherasirn Putneanu1 de la Episcopia Romanului, u11 scriitor căutat
ciiţiite frnccc ľaris ‚ 777, cd I; Pri 1778, ed. 11; Neuchâtei. i 78 L cd. ItI i dc timp de un seco şi umătatc îi vol Contrhuî la itrw3a titeraturii române. Sttdji
31lĽU1 aut 1ucr ii iice Sroria deUa ultinia gucrra. \cnc,.t 1 776. care şi note fđoĺogicc Ed. ‘Crúrűca', Iai. 997; p.285-3l9.
p hca excerpte.
Tipi-itira constiruie un iarediwriai, ntmcr cowe alîtun dc opcra ct1tcmirim
si tc:inl biogric lui D. Car'Rh, intocmä dc etschmer.
284
380 - JI. INVAŢĂTURA ECATERINEI a II-a, bi, 1773 2 Izvonil cel de viaţä dätător. scinnart de “Pcrru P'
BRV II 3X0,p. 201-202; CBR\ p. 212
-
Maica Donniukii cu pruncul ín brate. intr-o ariwdinc declaniaroric. ađc pc rron
Iřaducroru1 esre Thoma Dimirriou din Castoria. boat ornamcntai, plasat dcasupra unui hazin dclimiiar prin iifl curbc. Gra\ura
Bibl.: Si. S. Gorovei. Un cärturar iji AJŁM. XXIIJ2. 1986. p. 690, I. itnprcsioncază pin aspecwl astos şi oarecurn licizarit. Unul dinn-c cei cc bcau din “apa
Pcnain, Soarta unei cárţi ruseşti din 1767, Motdova şi Ţara Románeasca (Jnväţátuta \iCiÍ" St hi sctutprotil dorsa! carrc priviror'.
Ecaterinei a JI-a) în: Iiterar", Cluj, 3, 1951) Bibl: C 1rai-Battă, Gravorü, Blaj, iIIa, p. 718-719, íig. 15 i lô.
Iius Hrkros a\ând in niâna tág crucea, cu drcapra hinecuvántánd. csrc aczat inrrun Q jsă hi iua1c c ůă Jc accară tipărrură. ncri-cnd s- identifkc aur(-,ruL
o\al nconjura dc mońve decorative. inrretaiae dc opt mcdalioane. ill carc sun rccutc. traducoţ-ul cclor rc ersiuni hIi\isticc, prccurn -i prccjiczc daraica mprimării.
n Hmba s!avont denumirile stujhclor cuprinc ín Poiustav; Jeasupra capului Mánruiwrulw CooboHnd roate relaţiilc bib1icnrathe. bhIiologicc Ş toric-docuiiiciirarc.
un ingcr. de iâíi aripile CätUia pomesc dou panglici cc cuprind un fragmcnr dc rcxr in cn(icăIn iiuicaga bciitcá 1tar: t ;.iiii ísi poatc aŕia ui rpuns cdficaroi
lavori;) din Apocahpsi. [‘arcrii-ca auror a Cate1iinmhti ar-br airnandriruiui rh
Obs. Ornamente tipic baroce, dar cu inscripţii slav()nc. ivaii Rajic, care i-a redacrar in sárha.
Bibl: (descrierc şi reproducerc): C. Tarai, Gravorü, 11, în ‘Ap1wii", XIHţ1975. iraducerca diu sârbă în románeşre a fos: cłc. Jat, în prncpai, clc Dirnitrie Eustjtievici
p.725, 741 742, fig. g.
-
Giiđ 7 caproc) şi, parţial, de Nicoiae Stoica de llaţcg (2 capitoc din partca na1ă a
•
Rclaţiilc posturikr bibtiografice din BRV 11-385, 4S5, IV 405 i CBRV 405,
- -
emnarä Pcrt-u T.". care are un caracrer solenm: iisijs Hrisros rstignir in ccntru!
“
trcbuie unticatc pentrJ BRV IJ 385.
cornpoziriei; Sc ohservă prcocuparea pentru dispozia simctric fata de criicc: a ţnsernnelor
-
după obiceiul orientaI ilişirarca personajetor este izocefală; ornul care estc in copac tăind cwat de istoricii 11). Suciu si R. Consrantincscu. docurnciu carc privca ()ra[nzarca
ramuri. rine in rnnă o securc aurenticá 3) Luarea de pe cruce şi punerea in mormânt iuv:tămâinului şcolar primar in Baiiar, sub patronajul ctcrului orwdox i uritizuca
p. 120), semnată de tcrrn Popovici TipogaFul. Catehismuhi (riLiĹig deja cđizar hi 10000 dc cxernplarc carc asccra dhüzarc laicca
11. Xilognvura realizată de Sandul Tipograf: Jnvierea (14,6 x 10,3 cni) (p. 166), dara.
seniiiată la mijtoc,jos: “S.T" (= SandulTipograf), reedirare după: Apostol, Blaj, 17()7. In consecuiţă, propuncni următ()aťea rclaţie bibliografká:
Bibl.: C. Tatai-Baltă, Gravorii Blaj-II şi 111, în: ‘Apulum", X11ţ1975, p. 725, 741, [RAJIC, Jovan], CATEHISM [SARBESC, ROMANESC şi GERMAN].
tg. 7; xvĺ1977, p.7l3-718, fig. 13 şi 14; C. Pascu, CRV Sibiu, poz. 83, p. 63.
-
tiaducători: Dirnitrie Eustarievici, Nicolae Stoica de 1Iaeg, Theodor 1ancovic dc Mirievo,
Viciia, Tipogr2tia J. von Kurzböck, [1776, slavo-sârh, gerrnană, rornn;,
383 IJ. ACATJSTJER. Blaj. 1774.
-
BibL: IuUu \uu. Şcoik ronâneşd hânăţene. Orăşic, 1896. p 1U2; () Ghibu.
BRV H 383, o. 203-204.
-
stcna [ircraurii didac(ic wrnanesĘi, 111, p. J 1: N. Aihu, Istoria invätärnánrului
Ornarnenticá: Xilogravuri realizate dc Petru Papavici Rżmniceanu; rornânescinTransilvania páná la 1800, (‘hij. 1944. p. 31ó-3i7 G. Mihai!o\ic. Srska
1) Foaia tie tirlu semnată dublu: “Perru PT.: “Dc Petru Papavici Rám. Tip gafu', e bibiiografija XVJII veka, Beozrad. 1ó4, oz. 132. ‘,. 131 -132 facsimiluj foii dc tiru:
rea[izată in srilul trnui carrns bawc, cu jocul ptctoric al unor volute ‘cgetalc;
286
L. Protopupescu, Contribuţii ta istoria învăţămntu1ui din Transilvania (1774- 1805), 391 11. LJTURGHIE, Blaj, 1775.
-
Bncureşti, 1966, p. 129 130; Nicoae Stoica dc Haţcg, Cronica Banatului, cdiţic 1).
-
BRV H 391, p. 212.
-
Mioc. Bucurcti, 1969, p 202, 210; I). Mioc, Istoria Banatului iugoslav în cronicile De menţioiiar la ornamenrică, xilogravurile: 1) Cupa ímpăităaniei Kp. 58); 2-4)
ĺui Nicolac Stoica dc Haeg, în voturnul ad(-i Sirnpozijurna" (Vrac, 22-23 V 1970). Cei Trei ierarhi, tkcarc xiloclişeu reiizat de Pctru Papavicifiipografut (dimcn,iunile
“Iberrarc. Panćevo. 1971. p. 2o6-2Ü7 N. Bocşan, Literatiira românä ii Banat, în sunt alc unei pagini îl]trcgi
‘Biatica. IV Rcśita, 197Ą p. 486; N. Gavri1o\'c. O nunuuskorn Rajičevog Maloga Ake xi[ora'uri: sf. Ioan Ztatoust. strnnar Pctru P p. 70. Icu infăţisarc
ICitihizisaiCu privire la traducerea romncascá a Micului Catehim : abrat cc uma]ä, priirc caliiiá i rncditari\ă srnru[ inc srráns în năna E\'anhclia
Rajič. in ‘Zhoniik za toi'iju. Novi Sad. 978, p. I7 idcm. \Tersiunca románeasc a hineLi\'ănránd cu drcapta. Dc rcmarcar ridurile de pe fruntc, urnbrctc discrcrc dc suh
Catchisrnului Mic de Jovai Raici, ín MR. an XXVIII. n 7-9. i97. 358-368: Fi
.
guunä şi sârbă [Athha Sretnsld Karlovci, Arhv Vojvodine, Fond Ilirska Dvorska Sibiu, po 85, p. 65.
Deputacija, ancxa I, pacher 135674, nr. 364!1776; rnicrofilm Arh. Star Bucurcşti, Fond
Microfilme Iugoslavia, rota 93, cadre 446-471 j, datat 2 noiembrie 1776, Viena, prin care 394 11. EVANGHELIE, Blaj, 1776.
-
Irnpărätcasa Maria Thcresa, înftinţează prin decret şc()tii prirnare in tuate comrnelc hănäţene BRV II 394, p. 214.
-
locuire dc ortodocşi, învärmântut urmând s.ä fic organizat de cătrc cler. Art. 20, indicä: Ornarnentică: xilogravuri 1) Foaia de titlu, scrnnată dc “Sandutu Tipograf" 2)
-
“pcilrru citit s-a scos un Abecedar anurne, din care ain poruncit Să C i parră 1O.000 dc Evangheiiştii Joaii (sernnată “Sandul Tipograf"), Marei (scmnatä “Sandut T"), Luca
(sernnară “ST Marcu (semnată “S.T")
buci tinerimii sărace. Acest Abecedar ete destin'at nuniai uzuiui ínccpătorikr...); Art ‚
23: “penrru prcdarea relizci invăţärori vor fo1oi Catehismul adoprat dc SnodtJ de la Reedirare după: Evangheie, Blaj, 1765.
Bibl: (dcscrict-e i reproducere C. Tarai-Baitá. Gravorii, 11, n \puIunť, XflI
Carlovit din 1774 il eptscoptor neunii. care nc-a fost infăat, a cänji cditare nu numai
arn cđitar 1975. u. 724-725. 731-740, fig. a-d.
cä o incuviinăni ci nc pciitru a ne arăta bunăvointa şi dragostea printeasc ...
pc .spczele n()astre 1Q.000 excmplare şi le-am inipărţit, prin episcopii ncuniţi, săraciior din
395 11. MINEJUL PE LUNA OCTOMVRJE, Rrnnic. 1776.
-
accst neam din impárăia noasrrá. Iar pcntru a psrra uniforrnitawa ş ordinca. nici un I\,r
BRV II 395. p. 215-216;
-
-
invătător nu ‘a flosi la predare. rnai ales la religic. manuaic strine sau alrcle, urrnânđ Chcsaric Episcopul Râmnicului cste aurorul traducerii ntregii erii de Mineie (12
altminreri s fie tras ta rsptmdere. ci numai acclea pe care le-am ponincit noi. ‘ournc .şi al Pttdoso\ii1or, iaMineielc rârnnice cpe!ui)eoctornbtie 177ó>, noicmbrk
Notă: Aşadat- Catehismul sârbesc, rornăncsc şi german, edirar de vori Kirzböck
.
(1778);đeccinhtic (1779), ianuaťie (1779), ftbruarie (1779), rnartie 1779), BRV ff
\Ticna s-a irnprirnat inainte de apariţia dccrcwtui imprimat darar 2 nov. 1776, carc 415,419-422).
consfinţeşte şi atestă deja u reatitate (suhl. ns); C. Apreotesei, Contribuţia iluminiştilor Episcopul Chcsarie reprezinră u tnare pcrsunalitate a bisericii si cukurii românc ín
bănăţeni la dezvoltarea relaţiilor româno-iugoIave în domeniul înváinântu1ui, în: scc. at XVIII-lea, fiind considerat “ca unul dintre primii noştri Wosofi ai istoriei, ca istcric
Notă: Ist()ricul N. Bocşan opincazä penîn datarea 1777, cánd apare pťima ediţie Dc precizar că. în activirarea dc traducător al rextełor Mincie!ot cpiscopul Chesaric a
din scria Abecedarelor fclhigeriene (v. Azbučnaja dstica, tradus sau prclucrar de T hcnefjcjar de coinrjbuţjjle unor cărrurari predecesori (Dosoftci. log. Radu Gicccanu,
laiicovtci, I 777). atăturándu-se ipotezei L. Proropopescu, oP. cit. p. l 01. cpiscopul Darnaschin al Rârnnicului )
ifl cadrul parunajutui materiat al edirärii eruiui de iincic f ] 2 voluinc). iwgirtnnů
388 11, CBRV OCTOJH. Bucureşri, J7'4.
-
ihian }Iagi Con,,ra[irin Po a asiurar rnarerialut necesar (plurnhu şi costoruI rurnăiij
garniruiii de lttcra.
BRV II 588. p. 2Oó-210 CBR\ p. 212.
-
Tipăritura constituie ieeditare (“de iznoa\') a Ocroihului rninicc,rn din 1750 v. Bibl: G. l'epek'a. Mineiele de Rámnic, iĺi BOR, 1966. 3-4, p. 369-387 sttidiu
BRV H. IV -
reprodus in \‘Ĺl. Pcntrii o nouă istorie j literaturii românc vechi, Bticureşąi, 1 ą94 p.
-
23ó-2ó9 Al. Dutu. Explorári in istoria literaturii tomâi'ie, RucurcrL 1969. p. 2L53
Iinprimarea a uilizat ca izvor rraducerca slavonă efccruará dc J)aiiiachin. cpbcOpu
Dimirric flpnvici. La littératut-e rotiniaine t l'époquc des Lumkres, cd. ngiijirä
Rărnnicuiui, după un Octoih sav.
clc Joana M. Pcttecu, in vol. D. Pupovic, SĹ'udii Iiterare, I Litcratura română in Epoca
Bibl: Al. Lapeđaru, op. cit, p. 576.
-
288 2 89
r
LwniniIor (iuj. 1972, p. 193J94; A1. I)uvu. Cultun româna in civilizaţia europeana crc Feodor Iancovici de Mirievo, dircctorul şcotikr neunite diţi Barur. flxr rârcc
moderná. Bucurcti 1978. p. 135. 167. 171, 1 73 Mihai Miw, Chesarie din Rrnnic
.
(paginaia cu oţ).
intrc ľitagora şL. Ioan Barac, n vol. Oarneni şi fapte din secotul aJ XVTIJ rornânesc, Cuprin: Parrea I (p. 6-40). ‘Tâ1curi1e ininte rncrgătoarc"; Paitca a II-a, Cap. I
-
-
Buc.. Ed. Atos. p. 126-162 śi note la p. 217-243 (cu hibhografie; PProfDŁ Mircea “Penttu ccatc par.ru speies aritnerici şi numcrilc iiitregi de ace]aşi fcliu" Partca a III-.
Pcwari, Un negustor sibian, ctitor de bisericä şi slujitor al culturii: Hagi Coiistantin Cap. H Pcntnj numerilc cetc nuniite" (de.spre numcrclc cot&pkxc; dc.prc moncdele .i
-
Pop, ír “1egrafut roman", an 147, nI.. 29-3(), Sibiu, 1 august 1999, p. 1-3. näsunie pcntw gťeuătI din epocă), Partea a IV-a. Cap. tIĺ “Pentru oarccj
-
şi
pcntru regula Dctri". KDespr sirnbolurile utilizate in Arirmctică. şi despe regula ac trei
396 IŁ OCTOIH, Râmnic, 1776
-
sirnptă).
BRV II 396, p. 217.
-
Prohahil, rnanuscrisul origmal gcrman dup care s-a tradus în rornâneşre esre din
Cartea are următoarele gravuri, nemenţionate în BRV: la Ĺ3', 23, 40, 58' 78, 96, anut 1758, 6indcă rnatematicianul Ion Ionescu a aflar exernplare irnprirnate carcavcau
115v, t34 se aflá câte o gravură mică a sf, Troiţe.semnată (tc Dim. P()p. Mih., [Wdatată, Prcfata darară 1758.
Ia f.2275v se aflä gravura Sf. Ioan Danaschin (gravurik unt semnatc LtC “Popa
Bibt: Gcouge Şt. Andonic, Istoria maternatidi în Româiiia, vol. I, Ed. Ştiinţifică,
Conrandnu Mihait Tipograŕi1"). Bjcureşri, 1965, p. 94-96; C. Bocşan, Contributü ta bibliografla Iiteraturii rornân
Ribl: Pacu. CRV Sibiu, poz. 9O.p. 67 Ftorescu-GR. p.SJ-lO7. dii Banat in epoca łuminilor, “Banatica". I\ Re.şiţa. 1977. p. 46-487.
.
Ornawcnrică: p. 404 Bunavestire (iOx 6.5 crn); p. 432. -Iisus Hrîstos Fäcătoriul
BRV H 397, 217- 218.
-
a toatá fâpnira 6 ó crn p. 470 Hristos pâineacea de viaţá 1O x 6,5 crn; p. 513
lrađucătorui este picowl Ioan Avrarnie. prcdicatoru Curi dornneşi, şi nu vouvoduI
-
156 IV ANTOLOGFIION, Rârnnic, 1776 IJn cxemplar existent în bihliotcca Muzeutui Unirii, Alba Iua, cora CVR 141
BRV TV 156. p. 92.
-
iocornpler, depăşcşre numărut fiklor 348 indicar de BRV ulinia ŕlä exisrenră fiind
- -
SciIa de P C ranricscu Iaşi. accast.x editie estc posibilă. \zi B. The'tt cscu.
-
Reeditarc dupá: Evanghelie, Blaj, 1765. din Triod, Rânrnic, 1761; f. 258, 269' Răstignirea lui Iisus (“PC", nedatată), idenrică cu
-
Bibl: (descriere śi rcproducere): C. Tarai, Gravorii- Bla-II, p. 724-725, 731-732, cea din Triod, Râninic, 1761; f. 278v Scene din viaţa lui Iosif(nescmnată nedarară),
-
‚
Íg. a. idcntică cu cca din Triod, Râninic, 1761; f.286 Cinci fcte inreleptc ş cinci fcte nchunc
-
(ncsemnaă, ncđarată), identicä cti cea din 1řiod, Râmnic, 1761; f 1 Vinieşul şi faricul
-
400 11, IV ARITMETJCA, Viena, 1777. Diin P()p. M. Tip.", nedatatá) rnodei pcntni cea din Triod. Bucurcti. 1798: f291 -
290 29 1
Dimtric) ip ogra) Predoso\ia diĹ I 779 estc cunoscurá i ub sintagma “J7\-ođu dc la Rm[ic".
Frontispiciu tunerca in rnormnt ii mcdahon tlorat, scrniiar consntuind un modct si tinđ clusă ín cdiiie Psakirei: Ráwnic, 1784 (BR\ Ii 480; -
1777 in: Triod, Rámnic, 782. Sihiu, 1791 (BRV H 546;; \Tiena, 1793 (BRV II 56$ Bucureti 176 BRV IJ
-
-
-
1773 703;, Buda, 1808, BRV II 703); Sibiu, 1811 iBRV JIJ 798; Buda 1813 BR\ 11J
415 H. MINEI PE LUNA NOIEMBR1E, Rămiiic,
-
-
-
832); Buda 1817 (BRV III 944); Rámtúc, 1817 (BRV II 955); Bucurcsri, 1820
-
-
-
-
Buzău 1841; Sibiu, 1847, 1848; Bucureşti, 1856; Sibiu, 1857 Ktista dtipA M. Mitu, op.
-
Donmului “DMih.TR', :icdatată, idcntic cii cea din Ceaslov, Râmnic, 1 77)
419 11. MINEI PE LUN•A DECEMBRIE. Rámnic, cuvant
Bibl: Fidor cdeicea, Cáni románeşti vcchi. Pređo.slovii. Anwlogic
-
Ioan Barac,
Râm:-ic intre Pitagora şi
-
uiii Oameni i fapte din secouł a X\Ui—ita rOmanCc. Bucureri, Fd. Aw.
Rmniccan, ednt, idenric cu cea din Ceaslo. Râmnic. 179
h99,p. 136i46
Bibl: Hoťcscu-GR. p81 107. -
BRV 11-422, p241-2 coniisie dc specialişri carc au avur o bună pregătire juridic şi au cuncsciu hiiie łimbie
mcä cu cca rcacá şi rornan; de asemenca. c mai ađrnite c nrc alcuitor;: pravilc: 5e
Ornamtntic: X- f 4 Răsuiiiiea tu Ii'u “PC'. cdaá
mr
-
ín iazerul Sevasiei nescmnată. nedat). Pravilniceasca condicä a fost aicätuită in 1775, dar a tost promuJrar abia in 1780.
NotiĘ ĺccroiog đatat 7 jnuarie 1 780 de ! f4 lilrnară-
contiWie pťimUi evpJr ii momenwl cinđ Twcia. tlupa tratarui de la Kuciuk—Kainari. a ncbuit s cedeze đin
tcrrninat dup $ )puzitia •a co:ura drepwiui Ţării Románeşţi de a-ş ťacc Icgi Lü Jpv( harca ci, ticiiđ
iprmat n crLca romäflčascä, de ascrnenea d jndc c rnprimarea
anuatic 1780 (suhlns DRB) atťc1) posibită publicarea ptaici. Cuprinul pravilei a,e uti pronunar caracer đc c[asi
Bibl: Florescu GR, 81IO7
-
Pravila s-a aplicar până ia 1 sept. 1818, cánd a intrat in vigoarc Legiuirea Caragea,
pentru une!e dispoziţii ce n-w f()st abrogate prin Legiuirea Caragea, PC. a mai fosr
423 11, IV PSALTíRE, Rrnnic, 1779. aplicată până ia 1 dec. 1 865, când a fost ahrogată expres prin CoduL Civii.
BRV J 423, p. 244245; IV p. 257-259.
-
Notä: Pr soru! CA. Spulber, în Basiiiques et coiţtunics roumaines, Bucureşri.
()!anţă ín ist'a
Pređťh via rniat dc episcopui Cwsarie are O (icoseh im 945. u. 68, ďriiiă t. tln ()al cdľU Ftnuł r f cc'iahont b rcd cra:ca PC din 1 780, d,
iirerauuťii cigioase ro iwtL curtoscnc1 25 ediit dironi utcrion ai accstw rext kis:mv atr đe wporranr 1957 rn w ;inu cama dc
TnrC nuiiiar
Psaltirea prefaat de (hsarie, ia Rănmic in 1779 “a cunoscut cct tai -iceast upoziue. Dacă thii 1ůnuJi crtu ieci au cdo-ronni esc bairc rrcu dc
Râmnic, Sihiu. Bucuçcri.
dc editi imp dcauroapc un secol in diferitc !ocuri din ţirä pecizat.
Bu?ău) i ii nt:i ĺBUi, \iCii)
2)2
ŢţinuĹj çra numele dat hiđeoh.tc negutorior care f.keau co[nerç cu IinkuJ, pc
434 11. MJNEIUŁ PE LUNA MAI, Râmnic, 17$()
-
-$‘, 5f 4- 100 p.
BR\ fl-436. p.262-2ó4.
1:r) rnodc posibil urilizar: Gcorgius Gvör2vi Na Elementa ]inguae germanicae Ornamenticá: X - f3 - Rástignirca Ji' «PC'. iicdatară. idcnrică cu cca din
in gratiarn hungaricae et transylvawcae iuventuts, ex optilius auctonhus c('Hccta Triod, Râmnic. 1761); f.12 - Sf. Andrei ‘F Co ;tin ncđatatá).
Gcorgio Na ťransylvano dc Nagv - Ajta, Viena, 1775. Bibl: Florescu-GR, p. 81-)07.
] ucrarea claborară de cei d()i confei ai $colii Ardetene constiwie prima graiirică
a lirnhii noastre" 1. Iordan. ‘un adc'-ărat act de narere a linitici i tilolowci 37 - 11. MINEIUL PE LUNA Au•GUST, Rárn:ic, 1780.
niunale" 1. Coteariu. i. Dăniă:, iar micul “voca\ullar romiiesc şi latcnesc ídc circa 460 BRV 11-437. p. 265-267.
pagini marcheaz incepmui kxicogratei noastre tipărke, dcvansănd Glosarul de nlime Ornarnenticä: X f3 - Rărignirca iui Jkus PC.", icdatatá. identică cu cca din
-
dc pĺante at tui József Beuk, Nomina vegetabilium, Pojoiii. 1783. [in “Magvar iod, Rán-tnic, 1 761); f. 123 - Froowcui Samuii şi Sau uc.enrnarä, tiedatatá.
Kánvvház. Pozun 11, 1763, p. 404-432, 1ariro-maghiară-rotnână Bibl: Ftorescu-GR p$J -107.
Ediţie ştünţitică: Micu, Samuit, Şincai, Gheorghe, Elementa tinguae daco-rornanae
sivc valachicae. Studiu introduai traducerea textelor şi note de Mrcca Zdrenghca, Edir. 439 11. PENTICOSTAR, [Bucureşti, 1780,
-
Cluj-Napoca, 1980, p. V-XXVII; p. 1-1 JO (text facsirnilat şi traducerea). Descris în BR\7 - II - 439, p. 269 şi de D. Şandru, Indreptări la BRV în RIR, 1947,
Bibl: I. Iordan, Scurt istoric al principalelor lucrări de gramatică românească, în \oi. XVII, p. 138-156, este arribuit ca fiind imprimatä la Bucureşti.
“Urnba rornână contcmporană", ed. a II-a, Bucarcşri, 1956, p. 749; I. Coteanu, I I)ănită, Bibl: B. Theodorescu, Circulaţia...., p. 919-920.
Introducere în lingvistica şi filologia românească. Problerne, bibtiograe, Bucureşţi, i
1970, p. 21; NA. Ursu, Modelul gramaticii lui Samufl Micu şi Gheorghe Şincai, în 441 11. PSALTIRE, Bucureşri, 1780
LR XX, 1971, nr. p. 259-272, Mioara Avram, 200 de ani de laprima gramatică tipărită BRV II - 441, p. 269.
a ]imbii rontne, în LR XXIX, 1980, ni 6, p. 573-584; C. Pascu, CVR Sibiu, poz. 93,
-
Pe f.8r: “Purtătoriu dc grijä find rypografia, “Irimiia lerodiacunut Dvchiu Sflntei
p. 69; M. Bodiiger, Catalogul cărţiiorrare şi preţioase, BCU, “M. Eminescu', Serviciui \ Iirropuli"
bibliogra(k, \ol. 3, Iaşi, 1976, poz. 181, p. 146; CÚl]stantin Simionccu. Primagrarnatică Nunierotaia este dekctuoas. La f. 8' nenumerorarä se află gravura: Proorocul
tipârit a lirnbii romne. in ‘Bihtioreca", Buletin iu 3. 1978, 39; B()dinger. CCRP:3 David, Poarra fii de tirtu este semnará de “Stanciul tipograŕüt'.
- 1SL Bibl: C. Fascu. CR\7 - Sibiu, poz. 97. .72; I.B. Mureşianu. Carteaveche..., p79.
MARIA TEREZA, (.JRBARIU pcntnz Banat, Viena, tip. Iosif von Kuuzbock,
1 780 octomhne 17, b. ťoiuánă, caťacterc chirilice, 28 j f 3 f. (p. 28 flUmeroa[ă
294
cronat p. 14); signaturi a h4; ornarnentică (p. 1) frontispiciu stema impetială
-
-
443 11. BUCVARIU, Viena, 1781.
hahshurgicä, flancată dc ghirlande dc flori. BRV II 442, p. 270; O. Ghibu, Diu istoria literaturii românqti, în AAR, MSL,
-
Cuprins: Întia despărţire. Pentru sessioane şi împărţirea lor (Paragraf) 1. Pentru s. 11, rorn XXXVIII, Bucureşti, 1916.
sorocită împárvirea părnânwlui în sessioanc (p. 1-3); (Paragraf') 11. Pcntru pottiviťea Cuprins: 1. alfabetul cu literc chiriiice inici şi mari, de tipar şi de mână; 2) ilahe
sessioanelor cel()r di al doilea şi al treitea cta8ă şi sprc ce iasre de rrchuinçá a băga dc seamă formare din difcrite îmbinări de vocale şi consoane; 3) cuvinte sirnple şi cuvinre c()mpuse;
Ja direptatca agcmsiroarc a dajnicilor (p. 4-6); (Paragraf) 111. Pentru pámânturik 4. diferitc sernne care se întâlriesc ta scrieťea cuvintelor şi propoziçiiior; 5) p. 14 parru
-
iudustrialnice sau cete ce nu sá cuprind în sessioană (p. 6); A doua despărţirc. Pcntru îflvăţături m()rale, pťezentate sub formä de proverhe şi zicăruri, inritulate: Pnrncul cet cu
fulosurik care sä cuvin dajnicului. (Paragraf) I 1)ireptatea pcntru cârcirnitul vínului (p. 6- inima dreaptă; Furul cel mic; Gazda lotrilor; Tot ce iaste peste măsură nu iaste
7); A treia despărţire. Pcnrru lenirie şi penrru jirohină. (Paragraf) I. Penrru dezvoită săuătos; 6) cinci povestiri (Scurte poveati, în care se combat diferite mentalităţi încă
Nearţcrea adajnicutui în pádureşi pentru adunarea lemnelor (p $-9); (Paragraf) 11. Pentni rnistice: ‘credinţa dcşarrä", posrurile, numărul prea mare de sărbători, supcrstiţia), elaho-
jirohină (p. 9-10); (Paragraf) 111. Pentru paguba pădureturşipentru gloahă (p. 10-1 1); A rare dc S. MaghiaĘ inrirulate: Petitru credinţa indeartă; Pentru ispovedanie; Pentru
patra despărçire. Pentru slujbele şi dajdiile supuşilot (Paragraf) I. Cum swn slujhcle după clacă; Pentru rătăcirea; Pruncul cel iubitoriu de osteneală; urmează: şapre tabele cu
ctasuri aăiate (p, 11-13); (Paragraf) 11. Cc iaste la darca roborelor mai deoschi a lua literc; tabcle penrru citir; reguii de orrografie şi fonetică; cifrelc greceşri, arabc şi [atine;
seama. (p. 13-14); (Paragraf) 111. Pentru vrearnea în care să dau rohorele (p 14-17); rahla înmulţirii.
(Paragraf) IV Penrru celelalre dăjdii domneştí (p. 17-18); (Paragraĺ) V (nenicnçionat, Notă: Ceie noua povestiri mora[e se regăsesc în rnanuatele şc()tare româneşri până iĹi
suhl.ns.); (Paragraf) VI. Pentru contťacturi sau legiuiri care se ating în jurul roboretor (p. anul 1826 (Bucvar, Sibiu, 1783, 1788, 1797; Viena1 1790; Buda, 180S, 1826).
18-19); A cincea despăr(ţ)ire. Pentru zcciuiala sau dijma. (Paragraf) I. Penrru dijrna de Asupra aururuiui traducerii, există rnai multe opinii: O Ghibu, susçinea, neargumenrar,
ohte (p. 19-20); (Paťagraf) 11. Pcntru zeciuiala hucatelor (p. 21); (Paragraf) 111. Pennu pe Mihail Roşu Marrinovici; P Rdu şi 1). Onciulescu susçin că ea este efectuară de Ioan
conscripţiasau luarea în scris a zeciuielii bucatelor (p. 21-22); (Paragraf) IV Pentru zeciuiata Földvari după inrcrrnediarul lui Teodor Iancovici de Mirievo, Azbučnaja dstita, Vkna,
vinului (p. 22-23); A şasea dcspărçire. Pentru covârşiri care să cuvin dornnilor pământeşti. 1777, care uriiizează, la rândui său rnanualui german al lui Johann Ignatius von Fetbigcr.
(p. 27-28). (p. 28 numerotateă eronat p. 14); lporeza cea mai plauzibilă (la caťe subscriem) aparçine lui V Bolca. caťe atrihuie
f. [lr] A. Tabela robotelor; f. [2r-1. Tahella penrru arenda neguçătortloť, care să cuvinc argumentar, paternitatea rraduccrii şi aadaprării rextului Bucvarului în limha română lui
la a patra Despărţire [paragrafa-1ui I-tîiu, Puncwl at 7-lea. Simeon Maghiar (Magyar) în anul 1781, după Bucvar, Viena, 1777 (la rândut său o
Notă: I)e rnenţionat şi redacţiile lingvistice ale Urbariuhü, Viena, 1780: 1. larină prcluare a Bucvarului german al ]ui J.I. von Felbiger).
(puhlicar fragrnenrar, în Carolus Pau1 Constitutio rei urbarialis regni Hungariae, toni. Ediçia Bucvarului din 1781, este paralelă cu cea sârhă: Bucvar' radi upotreblenija
1-11, Viena, 1817) (vezi BRV addenda: Urbaritun (pcntru Banat), Viena, 1780, larinä;
-
serbskago junošestva vă Hungarskom' Kral' evstvija i prisovokuplennyh' emu
2. slavo-sárhă: Urbarirnn, Viena, I. Kürzböck, 1780, 26 p. + [2Jf., paginaţie cu nurnemrarc predialah', Viena, 178], in 8°, 46 p.. Ambeie ediçii au urilizat modetui german originai,
arahä, sigtiaruri a- Q. (Vezi descrieťe în Gh. Mihailovici, Srpska bibliografija, XVIII rraduccrea românească fiind efectuată însă după interediaťui sârb (v. iporeza L.
veka, Beograd, 1964, p. 153). Proropopcscu, op. cit., p. 106).
De ťelevat sernnificaţia istorică a reglementärii urbariale pentru Banat, care s-a puhticat Manualui a fust destinat pentru şcolile rornârieşti din Banat, çinurul Oradiei şi
la 17 octombrie 1780 şi s-a introdus la 1 noicmbťie 1780; ea încadrându-sc ii ampla Maramureş.
operă de reglerncntare a raporrurilor feudale în imperiu, întreprinsă de regimul Bibl:V Boica, Şcoala normală româiă unită din Oradea, 1784-1934, Oradea,
absotutisrnutui irnperial, ca o exrensiune i o adaptare a reglementării urbariatc din anul 1934, p. 31-32; V Ţârcovnicu, op. cit, p. 198-201, 224-225 (plana foii dc titlu); P
1767 din Ungaria, la condiţiite specifice ate Banatului. Kadu şi D. Onciulescu, op. cit., p. 217; Şt. Bârsănescu, Đicţionar cronologic...., p. 43;
Bibl: Vczi srndiul istoric pertinenr semnat de acad. David Prodan, Reglementarea P1. I)udaş, CCVR lumini, p. 373ţ37, poz. 7; N. Bocşan, Contribuçii la bibliogratia....,
-
urbarială în Banat de la 1780, în ‘AHC", Cluj, tom. XII, 1969, p. 295-304 i p. 305- p. 488; Idcm, Ihuninismul româncsc din Banat şi idealu1 luminării, în: “Banatica", V
321. Anexä (transcrierea rexrului rornân al Urbaťiului Viena, 1780 după excmptarul Reşiça, 1978, p. 160
irnprimat original aflar din Biblioteca Academiei, FHiala Cluj-Napoca, Arhiva isroricä,
CotecçiaMike,Urbri ulasitasokMagyarországon, f. 256-172); A. Răduçiu, L. Gvémánt, 445 11, IV CAZANII, Rârnnic, 1781
Repertoriul actelor oticiale privind rrransivania ripărire in limba rornnă ( ] 70 1 t 847).
- BRV 11-445, p.271-272; I\ p.262.
Bibiiografic, Edirura Ştiinifică şi cnciclopcdică, Bucureti, 1984, poz. 31, p. 92-93 (caie Ornamentică: X -
rncnçioricază 55 p; Johana WoIĘ Din istoria vabi1or î Banat (1717-1798), iri ‘Studii Frontispiciu fl Iisus şi rnorive floraie, semnat C(os)r(an)d(in)", [ 1 745 ; f. 162v,
-
de istoťiea naţionalirăçilor conlocuitoare din Rornâtiia..." Naţioimtitarca gerniatii, vot. 164v, 172; passirn Iisus, scmnar “G(heorghe) (sin)p(opa) C(onsrandin)", [1781].
-
11, Bucureşti, Ed. Politicá, 1981, p. 85-86; D.Râpă-Buicliu, M. Jak \-szk% Contribuţii Keeditat în tipăriturile râmnicene: Cazanii, 1 78 I; Molitvenic, 1 782; Liturghii,
bibliografice şi istorice privind urbariile din anii 1780-] 785, în: VB-PCN-I1, Bucurcşri, 1787.
1983, p. 330-331.
296 297
r
355 Sf. Nicolae. p. 501 Naşterea lui Iisus datatá 1780), p. 543, flicrea imprejur. p.
Bibl: Ftorescu-GR, p85'J07.
553 Sf. Vasile. p. 614 Botezul lui Iisus. p. 649 Sf. Teodosie. p, 682 Sf. Atanasie şi
448 1!, IV MINOLOGHION. Blaj, 1781.
-
Chiri]ă. p. 696 Cuviosul Ehnie, p. 716 Sf. Grigore. p. 729 Sf. Joan Gură de Aur.
BRV 11 448, p. 273 I\ p. 262; CBR\ p. 219220 -
p. 745 Sf. Ioan Gurä de Aur. Vasile cel Mare i Grigore; p. 69 Maica Dornnului cu
-
Excmplarc ct pagímtia: 1) [1]f. ± 1143 p. ± 63 p. (nti tile) (FL Duda (ex. Bihlioreca
Iisus, p. 814 Mucenicii, p. 833 Birna Vestirc, p. S56 Sf. Gheorghe. p. 904 sf. Constmtin
EptcopLei OrwdoxeOradea)2 1l49p. ± 63 p. (ex. BCL Cluj) E. Mosora. D. Hanga
i Elcna. p. 952 Naşterea Sf. JoanBotezătorul. p. 971 şi 986 Sf Duh. n. 1023 Proorncul
Jn afară tie cxcrnplarete din editia darată 1 781, mai exisr un exump]ar provcnind diii Itie. p. 1080 Schirnbarea la faţä, p. 1093 Moanea Mariei. p. l 125 Tăierea capiilui Sf.
rca din Buza áng Fäget, ud. Caraş-Scvern), carc se deosehştc doar prn rexru [oan Botezătorut,
pdguli dc rirlu, care pťczintá cartea ca iínd dc ta Rárnnic. Foaia dc nrlu a acesruia a
Dc preci7at că gravuritc de la p. 1, 31, 64, 76, 2 13, 355, 501, 543, 553,
n[octtir prifl te:t oaia origuială, fîind este din alt trup de hrrie cc s-a a[ipit dc blocul cări {
dccuicrc .şi cowenrariu după C. Iirai-Balr:i: ] sutit semnarc de Pctru Popovici 1ipograu[
cu pagĹflaĘia şi texrul Minologhionului, Blaj, 1781. Rániiiiccanul.
ccst Minologbi.on, [Râmnic], 1780 are pagina foii de rirtu: Constiruie cartea cea rnai bogat ilusrrarä, ripărirá ta Blaj până în anui 1830. In
MINEIUL /Carele cuprinde ntni sine rânduia1a/D (u) rnnezeeştitor Praznice, \ouminosul Minologhion, Pcrru Papavici Râmniccanu sernnează doar o partc din cete
şi ale Stă-Jpánei de D(u)mnezeu Născătoarei, şi pu-/nkrea Fecioarei Marieî. Şi ale pcsrc 30 cte xitogravuri, ccletalte i se arribuie, inrrucâr sunt executate în aceeaşi nianieră.
sfinţilorţ cetor nušniţi, Ce să prăznuesc pre-/ste an, şi ale sflaţilor de obşte in/ fieşte Carrca cuprindc mulre chipuri de cuvioşi şi de sfini ortodocşi, de ex. Prea cuviosul
care zi./ AaĹrn intracest chip Typărit Rumânea-/şte, îiţ zilele Luminatului şi Prea Sirnon Stâlpnicul (senlnată “Petru T"), xilogravuri pe care P Papavici le copiază cu
Înălţamlui Domn/ IO Atexandru Ypsilat Voevod:/ Cu bl(a)gosloveniia, i osîrdia, şi deoscbită uşurinţă după modele luate în mod cert, din Antotogh.ionul râmnicean, 1 73 7.
tojată cbelmiala, Sfinţii Sale Iubitoriului de D(u)mnezeu,JKyr Chesaťk Episcopul In Minologhin se află rrei xilogravuri datate de P Papavici: Inălţarea Crucii ( 1 770),
Rnrnicu1uiJi s-au Typărit în Sfânta Episcopie a Râmnicului7La anHl de la FIs 17807 Soboni] îngerilor (1779), Închinarea păstorilor (Naşterea lui Iisus) (1780): pťimele
S(a)-u Tvpărit de Popa Cosrandin Typ. două, rcaiizate în spirirul tradiţiei bizanrine, suiir copiate de Papavíci după gťavuríle
Minologhion, Râmnicl, 1780, reprezintă un fal.% ripograŕk htăjean. Anrologhionului râmnicean, 1737, executate de Mihai Râmniceanu, modificánd iiumete
In pagina dc titlH SC rnençionează eronar Episcopul Chcsarie + 9 ianuarie 78O şi şi dara execuiei.
domnu “YpiJat" in loc de A1. Ipsilante. Xilogravura tnălţarea Cnicii (dimensiuni ieduse), pe un dublu postament ovaJ,
Exemplarelc đin i7 şi cel din 1780 au acelaşi formai w flio dc 1 }E + 1 49 p. + patriarliul Zaharia, ajutat de un diacon, înalţă, spre \‘enerare crucea Domnului,rcadusi Ja
64 p; tipar ncgru şi rou tcxt pe două coloanc (1B.Mureşianu). Jenisaiirn din Peisia de împăratul Heraclie, eveniment cc a avut ioc in biserica “Iiivierii lui
Pagma tic tithi a Minotoghionului are texwl incadrar lateraJ în chenar dubiu de Iisus" rhitecronica, dimcnsionarca şi dispunerea personajetoi precum şi cosmniele puľtate
compÚziĘc cipografc. iar în partea de sus treimcdatioa:ie despártte prii clemeflte ŕoralc. dc rncmhrii soborului preotesc i dc cuplut trnperial unr speciťk hizarine.
ia fl1ijoc IsH.s, la rnga SŁ Ap. Pavel, !a dreapra Sf. Joan, ar in parrca dc )O. trc cruci Xilogravura Soborul ingerilor, semnată şi datată “Pcrru P Tip. Rám., 1775", in
pť ŕO[id dccoiai ťl(ral. care ccara íngeritor esre grupată simetric in juru] ai'hanghclului Gavril, supradimensioiui
Iri exeinp ru arribuir in Fats Ráninicuiui, data I $0, texrul diii pagina dc nttu. cste, ierarhic (purrând in medaijon pe Iisus), precurn .şi veşminrek, dovedesre o puLernicí
iii ircgme. gra'ar intťo poan cu câte paru stinĘ lateriii, asem nătot-i chenanitui din influent.á hizantiná. Chenanjl gravurii esre însă haroc.
Triod, BJaj, 1813. Parrea de sus se nchcie cuun đccor din f'runzc dc acanr stitizare, iar in Xilogravura Incliinarea păstorilor (Naşterea lui Iisus). semnată şi datatä: “Pcrru
pai-rc-a de jo., b rnijloc, in medalion:Sf. Nicolae. Popovici Rm.Tip. 1780", ocupă un Ioc aparte în ansamhiu operei acesrui ripografşi a
Editia dc a Bbj. 1781 a constiruit o recditare iaegi'ală si fidelă a Antoioghionukii, atţç)r c()lifrati ai sái de la Blaj şi din alte ceiitre,
Rámnic, I 737, ncIusiv stihurilc de sub xitogra\tira Lte pe \CťSO Îiei dt tittu şi majoriratc-a Ia baza acesrei compoziçii xilografice a srat ccrr un model din rcnaşterea gcrmană.
xiloravur1l( r daroi-atc lui “Popa Iihai Atanasic Popovic Râmuiceanufl i carc. tn anii Xaştcrea Jui iisus., conf()rm iconogratei apusenc. are ioc inrrun staut. in cat-e vin să
l 779-1 ‘8 1 v')r cproduse i exccutate de “ ľcŁru Papavici7l povici.'Rámniccanu' au se inchinc păstor i nu întť-o peseră curn est'e íiifäçişatá în arta hizanrinä.
‘Pcrru P Tvp. Rm.. 1779", scmnatarul celor 34 dc xikgravuri de o deosebir valoare \şmintele personajelor. interiorizarea şi rniscarca acestora. eJemcntcle arhitecroiiicc,
ai'tisrc. uerareasp'aţiu1uj sj a pJasticităçii formelor, precum şi ínibrácărnintea pástorir tint
Xilogr.n'uiílc :niniccne din 1737 t-or fi [-eprodusc CU o nai marc cxecuie arkcä, specifk renascentiste; lucrarea impresionează prin precizia şi tflCtiCUiOzitatea exectlĘiei,
hi Minocghionii bIjcan, ed. 1780 şi 178 ] dc Pcrru PapavicTopovici; Rámniccanul. gravoruí utihzánd alături de liniile para[ete şi pe cetc íncrucişate care impuneau un
građ
Carwa LiLcutad arc 34 de gravuri: VCFS() tiilu-lisus in 1rnptu in faţa învăçătorilor; sporir đc dicuJtare.
p. 1, t96 Sniion Stá!pnicui; p. 31 Naşterca Marici, p. ó4 Iiiătţarea Crucii (scrnnarä TipograňiJ .şi gravorul Petru Papavici (Popovici) R'âniniceanui a urilizarmodelc apărurc
anter)r în crĘi1e bisericeşti, manifesrnd Üpţunc pentru xIogravuriłe rmnicenc
P', J p. 95 Sf. evanghelist Ioaii (senmar.X Pctru PT", p. ioó sf. Dirnitrie, din
sennrncnrat, dar şi penrru faprul că le-a apreciat rcgistrul tematic şi inrerpretarea.
p. 2 J 3 Soborui. Sfinţilor (datatä 1779), p. 232 Sf. Ioan Gură de Aur, p. 267 Sf. Grigore S-a mai
Decapolin'i. p. 282 Intrarea în biserică, p. 3()8 Andrei Apostatul, p. 342 Sf. Sava, p. đoedir un c()ntiiitiator al tradiţiei bizantine, exccurând şi conipoziĘii de inspirarie
298 299
r
reLiaccnNtă 5i barocá. accsťca dinurmă 5induti1iate ca model pcfltru difenti gravuri de Jn xilogravura A. personajele se profilcază pe un dalaj inflorar, privesc in si au
La Sibiu .si Bucureti costurnclc írnpárátcsn hogat decorare. In xilogravura B. cta!ajut estc inláairat, cosrurncle
Indiscutabil. P Papavici Râmniceanul este un tipograf şi ravor cdre a conrrjhuir a simplitcate. scrisut este redu la inirialc. iar fbndul dccorat cu triungbiuri haurate ortzunr2i,
rpándirea uror modele de ongine apueană in grafca de cartc riáueasc. ptI'%onajclc and privirca con\'ergenrä In arnhek xjlograÎH. rcprczenti luminoase. IC
Bibl: Eugcn Barhul. Cărţi necunoscute de autorii Bib1iografei româneşti vechi, aparc äictria caiigi-ařicä a Iui Sranciul. carc taic lcmnul cu hot.rat'c, fr eziri. Srilii.arca
In: “Bihliutcca n:\'crŞitátii Fcrdinand I". Cluj. 1935. cap. 111.. pHO. ni 26; C. Pascu. propovttonalä a chipuriior. a clcnientelor corpului .Şi costurnuiui, estc exĹar cu clarirate
op. cit., poz.9, p73; FLDuWş, CCVR-1umini puz8; E. Moora, I).Í-Ianga, i aminrcľc dc unek din operek a[e, dc exemplu Duminica tuturor Sfinţior. in carc
op. cit., pO7. 4, p.1 36; C. Tata-Ba1tä, GravoriiB1aj, III-a, üi Apulurn, X p.72O-722, suiit inchţşi şi cci dot impáraçi din Penticostarul hucurcşrcan dii 782.
ig. 9,20,2 ; Valcru Leu, 1. iua, Două Ealsuri t1e tipografiei de ta Btaj, semnatatc Biht; D. Morátcscu, O cdiţic necunoscută a “Práviloarei" din 1781, n
în jud. CaraSevcrin, [r"Banaťica", Reşiţa, 1983, p.383-393; ĺon B, Mureşianu, Carte Bib[k,rccf, 1 -2 Buc., 1983, p'51 cu iicsinü!ul cclur douá variante xilografice).
veche bisericeascá din Banat, Timişoara, Ed. MirropoHci Banatului, 1985, p73-75; C.
fltai-Balră, Gravodi ín leinn de la Blaj, Ed. Evenrus. 1995, p. 100J09, 183-i92, 242- 452 11, ĐUCERE DE MÂNĂ CÁTRĂ ARITMETJCĂ, Viena, 1 782, româno
-
gcrman.
257 KPetru Papavci tipografrâmniceari).
BR\ I1 452. p. 274.
-
De rnenĘonat că autorul lucrärii, care setnneaz “supt smerenie de M", este uculisrnl La 1 70', se aflä un frontispiciu sernnat “PK.", iar a f. 318" gravura Maica Donrnului
român IoaYI Molnar, cartca aceasta fiind considerată drepr pi'inia incercare 1iterar. cii ISiiR, setnnatä de “D. Mih. TR.", nedatatá, idcntic cu cea din Ceaslo Râmnic, 1779.
Bibl.: Vercss, BRU II 615, p. 1.; C. Pascu. op. cit., pa. 99. p. 74; Mircca Popa,
-
Bucuieś, 781. tp. Stanciu Popovici (Thornovici' Bucureteanui TiUul in extcnso: Patenş de to1ernţă reciprocá dat de irnpăratul Iosif II către
II 45(h p, 273.
-
supusii români de Iege grecească şi cetor w'iiti, Blaj. l72 augut 20. Cu tiariti[
in 4. [3 f. + 47 f, 26 nüiduri pe pagiiiä. tipar negru si
-
S e ľ] i n 3 ľ tJ U i
Ornarnentka: itcgavurä cu ancadramcit de fiori (ipor1.tlcc turnatc. repťzentănd iri foio. 4 p nenum.: x ‚1 cm.
Sť Impărai (:nrh şi hlcna, sprii.iniiid Crucca,având dca.upra pe Iisus Hristos 1)c rnciionar că accst ordin heťniat a cunoscut un tiiaj de 40() c:ernplare, olicira
binccw ntăiid: iniriaja “C" dc comre[c đc Oradea Mare episcou1ui bLjean, rea1iza rot n tipografa Seminarului ck
I)ou eNclnplarc exisrciite la BAR i BR, pt'czint particutar[tătL in oťnamcnnca !a Baj Bibl: CI Jiga. Ordine gubct-niale transijvane si atte puhlicaţii. Contribuţii la
-Jccstei XJ grwu[i mcnţonate. evtdenţiind in conse.inĘá đouá tirajc, notaťc con\en1onal Ribhografia româneascäveche (1766-1848). I, Socictatea dc ştiintc tilologice din RSR,
A şi B. ccsc i cral in apriiie 1781, dar succesive, lala Brasn Bibfloteca municipală Braşo Brauv. 1970, p. 3 şi nota 15
L. cxcmplarclc A. chenarul pag'inii dc ridu, din tkn t!poraticc. arc drncnsjunea Un cxcmplar cxistent n BCU Cluj apoca, BRV 456 A.
9X164 mm; 1up numele Popovici sunt pusc dou puilcrc. Fagina are btimca du!ui
Jc 99 ijn \htiui dccţrariv de ia p. 47 este cÜn,titui dc litci-a oT. aşezari cu iul in us 456 JJ, 1V TRIOD. Rămnic. 17X2
-
iar p p. 47, mori ul pci'1it are pami rândur. Excrn1)lanJl B are chenaiul paginii dc rir[u d BRV 11-456, p.22-2 28; P p.263.
05.: i 73 rnn đupá Popovici se niăuti cde đou punctc: haa chnanilui cstc rnia. Ornamenticä: X f.I. \me.şu1 şi tiriseu;
- - 175 55 R iirea
- Ii',u
dtntt-o sttccc,iune đc litcr (Şľ cu T-uI n o. Ĺa p 47, tncrivut fuat đccora vare tîe ť.293 Iiivjcrea tui Laăr; f.307 Inrtarea !ui Iisus in ĺcrusalini, 3 J 9 Scenc Lhli viaca [i
- -
-
lanđut'Ĺ pcrhitc şi i parrutca intäişează t.m crahrn CU rnustăţi, eIcrni t tumaL. Io'it 328' Cinci ťete întetepte şi chici fctc nehuc; E 335 Spälarea picioare!or; Cadti,[
-
«
Cck dou i[ogra'uri, dcşi dcosehite, sunt reprczcnir điţioiiak ale Sf. Consrantin Ii%us iíitre Sfinţi n rnedatione despuse in trapei); ťronrspiciu f8, passirn Proorocul
- -
şi Etena, operc [icscmnarc, dar cerre, ale lui Sranciut Popovic ‘Fhornovici) La exernp1aru Motsc. 1ius i pťooťocul IIic. Iöate X. semtiatc Ghc rgle l'cp Cost, ‘ľip.1' P()p Coiistandn
‚ xtogravura are dirnensiunea 70/100 rnm i aicadramenrut dc 97!114 mrn, íar la
TpograĘ', fiĹud realizate în anul 1782.
exernplarul B, acstea sunt dc 72/100 rnrn, respecdv 105ĺ1t5 rnrn. Bib1 Ftcrescu-GR, p.8i-1O7.
300
457 IJ, IV [ŞINCAI], Ghcorghe, ABECEDAR sau Alphavit, Blaj, 1 73, eđ.I
-
La descrierea din BRV II 457, p. 279, IV p. 263, de precizat că auroťul 1ucvri[ estc Compoziçie cu o încadrare proporçională mai arnplä i cu o respiratic rnai largă decât
Gh. Şincai, că tipärirea mai era numiră şi “Abecedarul cel Mare", manual dcstiiat cohi versiunea Bunavestire (I) (vezi Acatistiariu, Blaj, 1763; Orologhion, 766. Penticostar,
normate din Blaj. Textul este in parru liirtbi: română, latină, germană şi mg[iat. 1 768).
Ext'mptarul cornplet are 95!96 p. (ripdrr greşir 65). Obs: Uri excrnpiar dirt Eihlioreca Episcopiei ()rtodoxe Rornânc Oradca iĺw. 4O5
Bibt.: G. Tomuş, Gh. Şincai, Viaţa şi opet•a, EDI Bucureşti, 1965, p. 55-56, 243. are paginata: [1 Jf. + 478 p. + 11+ 224 p. Fila în plus de ta sfârrl priine numcrorăn
cstcalbă pe recto, iar pe VCťS() se atîä gravura Răstignirea, semnará “IE.".
L. Ptotopopescu. Contribuţii la istoria nväţămânw1ai din Transilvania (1774- 18()5),
EDI Bucure. 1966., p. 113; E. Mosora, D. Hanga. op. CiL, p. 136. poz. 15 D Rpd
Bibl.: C. Trai, Gravorii, Baj, 11. in: ‘pulunŰ. XIII, l975p. 72. g 4; Fl. Duda.
Buiciiu. Connibuţii privind CVR (1756-1828), ín “Poraisa" IL Turda, 1980.
CCVR lumini, p. 574/38. poz. 1O.
-
Editia sc'anukazä. In rcatiratc avcm de-a ťice cu PSAŁTIRE. Rmnic, 1 783, tipograf
şi că ediĘia esre a I1-a in ordine cronologic
Ct'nsrandin Mihai Ikpovici v. BRV IV 1 O, i 60)
Bibl: M. Tomuś. op.cit., p56. -
CBR\'-58 p.Ď162.
Tipăriuira reprezinră a d()ua ediĘie ťOrnflă. respecflv prima ediţie sihiaiid. De
Impnmarea căťtii este propusă dc Auretia Fĺorescu pcntru pru)3da: 1796-1 79,
rncntionar locul de imprirnare, ornis in ERV IL p. 280: “Sibiu".
cind r M-ul Dimrric Mihailovtci a lucrar in riporałia hucuretea, atături dc Gheoighe
popa Cstandiď.
461 11. PILDE FILOSOFEŞTI, Rárnnic, 1783, romn
Ornamenticä: ť.33$ Maica I)ornnului cu pruncul (D.Mih.TR.", nedaťat),
-
Mih. Tip. Râm", neditatu, idcnrică cu cea din Ceaslov, Rmnic, 779 f.2'• I)eisis
cdiçic râmniceană, având adaosuri la rext din partea lui Grigore Râmniceanu. -
Bibl: Aurelia Ftorescu, Gravura rmnicean (1 705i827), Ed. Aius, Crakva, 1998,
pruncul (D.Mih.TR.), idcntică cu cea din Ceaslo% Râmnic, 1779.
p.59, nora 77.
Bibl: A1 1)uţu, Coordonate ale culturii roniâneşti în sec. XVIII, EPL, Bucureşti,
1968, p. 49; Florescu-GR, p.8l-lO7.
63 CBRV PENTICOSTAR, Bucureşti, (7291)1783, ed. a I1-a
-
Sernnalar in D. Poenaru, CBRV 63, p. 64 (dupä relaţia lui L. Patachi, Listă, p. 5, nr.
464 11. ABECEDAR MARE, Bucureşti, 1783, grcacă.
-
Xilogravura nesemnată, reprczenrând inzerionil uliei clase, cti doi învăţători iti
doua coloane.
capetełe mesei şi unul la mijloc, repetâiid lecţia; de jur împrejui cei patru copii, Ĺi
BRV II 454, p. 275-276 descrie un Pcnricostar, BHcUreşti, 7290 (I782, ediçia
-
atitudini variate, au cărçile deschise, iar varga rnagistrului dirijează şi ordonează, ccca cc
-
304 305
r
Ierusalimului şi a toată Palestina, [Bucureşti], 1784. Luca (nesemnată, nedatară); f 89v Sf. Marcu (Popa Mihai TipograĘ nedatată). Gravuri
-
Forrnular româno-chinhc, in fotio, 31 x 28,4 cm, 13 rânduri rext propriu-zis. idcntíce cu cele din Evangbelie, Râmnic, 1746.
}n BRV II 468, p. 286, numai se rnenţionează, färá nici un fel de descriere
-
Excmplarul descris se află a biseríca “Sf. Irnpăraţi", com. Suceveni, jud. Galaţi.
bihbografică, ccea ce faccm mai jos: Bibt: C. Pascu, op. cit., poz. 102, p. 75; Ftorescu-GR, p.81-107.
Foaic volantă, formułar in redacţie rornânc»chirilică fiind forrnat din rrci secţiuni
disttncre pe orionta1ă. 475 - 11. MOLITVENIC, Bfaj. 1784.
Ornamenticá: 1 Xilogravură formată dintr-un triptic iconografc. unuL cennal. ia BRV H 475. p. 290-292; L\ p. 264; Veress, BRU-Ił-640. p30: CBR\ p. 222
-
törrná de scrniccrc, care contine rcprezenrarea tui “Is.Hristos binecuvântând'. avnd Ingrijiror cditie: S. Micu (?)
đcdcuht un sobor dc rei cete dc sFinţi, flancat, ia stánga. de scena “Ina1rii tui Is.Hs." Ornamenticá: Xitogravura din faţa rirhilui, semnată LE." (Ioanichic Endrédii. Pc
şi la drearza de “Sf. Iacov". vcrso foii de tittu se află Stenia Ardeaiului cu stihuri poĺiriccşti (asupra stemei impartcşti
Textui proPnu—i incepe cu intirnlaţia: ‘Avraniie cu m1a lui Durnjiezeu parrtarh al a lui Iosifai H-(ea).
sfintci şi dw rnnezeet(e)i cetăi a Icrusalimului şi a toatä Palestina. Uincrcnia iasrrá din Alre xik)gravuri: l ) Râsdgnirea (11 x 17 cm), semnată la rni1oc. jos: “I.E." (loanicbic
dani şi purerea". Endrédi). Iisus răstignit, arc alâturi pe Maria şi pc aposrołul Ioan. Ifl p[anut secund c
Expicir: nnu tot lâudat aposwl Iaco frarele lui D(u)rniezeu intru arhicreu ohsenă deralü arhirectonice. Scena estc cupńnsá ínrr-un chenar divizat in 16 compartimenre
at Ictusalimutui i tuturor sf(n)tilor. Amin. Jcar 1784". cu rcprezentări srnholicc ate patirnilor luí Iisus; in cetc parru colţuri, siinbokirite
Sub registnil textuiui Cărţii d iertare a pcate1or sc aĹâ semnárura patriarhului cvarigheliştilor. Sus, chiput tţti Iisus Hristos pe mararna S Vcronica i potinil sau pałiarut
A\rani, in greceşte, dcfäşurată pc roatá lungirnea texwtui. suferinţelor. Jos, cana din care i-a turnat apă şi vasul deasupi-a căruia s-a spălar Pílar, iar
Un exernpJar de brmular, cornpterat pe nurnele unui oarćcare “Bobea", se află in atăruri punga cu cci 30 dc argini cu care a fost vândut Iisus de Iuda; lateral: instrut-nenrc
cokcţta iioasrră. de tortură.
Este postbil ca această Carte de iertare a păcatelor dat de Avram, patriarhul Modełul utilizat: Răstignirea, în: Octoih, Iaşi, 1726. Reimprirnare: Octoih,
[Rârnnic, 1788 (fals tipografic; în rcalitate BIaj, 1 792.
IerusJirnu1ui şi a roată Palestina, irnprirnară la Bucureşti şi darată 1 784, să fie ideiitică in
Bibl: C. Tatai-Baltă, Consideraţii referitoare la xilogravura română din sec. al
conţinut cu Cartea de iertare a aceluiaşi ierarh, Bucureşti 1782, förmuiať imprirnat cu
XVIII-łea, în: “Biblioteca şi cercetarea", fl Cluj, 1980, p. 34-42, 43.
acelaşi ritlu şi, hihliografiat de A1. T Durnitrescu, în Foi volante, Creşterea colecţiitor,
2) (p. 169) Botezul Domnului (6,6 x 3,5 cm), .semnară în stânga, jos: “I.E.". Iiu
p. 87, cu deosebirea doar Ia dată şi la nurnele individului care primca ierrarea. in apele Iordanului prirne.şrc horezuj de la Ioan Botezătorul, carc roarnă cu mâna dreaptă
apă peste capul lui Js. Hr.. deasupra căruia 5f Duh (poruniheJ cohoară din cerul deschis
469 11. CATAVASIER. Rmnk, 1784
reprezenrar de un semicerc a1b, esre înconjurar de ingeri; razele einanate de SĹ I)uJi sc
-
xiĺogra\ură influcnta unui rnodej arhaic de provenienţă gerrnană, probahil din goticul
BRV IJ47t, p287 triu (vezi individualizarea Fiurilor, iar ta a doua COmpozttie grafică. int9uenĘa haroculuj
Ornarnenticá: X f. 353 Buna Vestire (Pop. C. Tip.. nedarră, idcnricá cu cca din
- -
crn1an din sec. al XVII-lea (ohscrvahile in ceca ce priveşrc proportiiíe anatomicc reale.
Minei martie, Rámmc. 1779); f448v Simhoui îînărrAanici Dirn. Pop. Mih. Tip.
-
iUu. de influenä harocá, ćprezíntä o cununä fiorală dc care arârná o cwciiilit; pc cununä BRV I1 479. p. 294
-
estc infşuratá in spirah o panglicä. pe care sunt sciise abreviat, urrnJwarec cuvintc: fltOru cste ctlJrarul rus ThCOŤJI1 Prokopovici; luci-area accsruia: Kratkaja skazanija
1ine1e bisericii Rásăritene: Botezut, Mirul, Cumiitcct1ura, Pocăinţa, Maslul, Hirotonia senind diept rnodel comuu ediţiitor sárh (rraducere de Zaharia OrFciin), Vicna, t 767 (
şi Cununia. Gh.Mihailovici, op. cit.,p. $7) şi română (traducere de Mihail Rosu Martinovici; paronaj
Cununa se aftă pe un postarnent delimitat de votute, întrcaga colllpoziţie cu titlul niaterial suportat de C. Şuboniu, parohul Ttniişoarei).
scris în interiorul cununei florale, ca într-o ernhternă heraldicä. () notă manucrisă pc uit exernplar din carte din Banat confirrnă rnărwria lui D.
Tichindcai asupra autorului ( Prefaţă ta Dosithei Ohradovici, Sfarnrile a în;eleajcrii cei
477 11. ORTOGRAFIE sau SCRJSOARF DKEAPTĂ, Vien, 1784
-
sánătoasç, trad. D Ţichindeal, Buda, 1802 rcxt rcprodus în BRV 11. p. 437), idcntífkat
-
BRV II 477. p. 292 ín pcrsona Ju M. Rou: ‘utorul acestei câ este Mihail Roşu alias Martinovici din
arc 22 p riu 12 p. Jađmi, pwor Fa despárţärnánwl rornnc%c !‘ arandia đin Iinsoara din anul l 777"
.
Bibl.: E Mosora, 1). Hanga, oP. cit.. p. 136, poz. 1. cf \: Btariu. Figuri bánätene, Tirnişoara, 94,p34-35
Bibl: N. Bocşan, Contributii..... p. 48
478 11. PRAVILIOARA, Iai. 1784, tipografMStri1hichi
-
De rncnţionat c dispoziçiile din aceast uiiic culegerc dc kzi, SUl] identicc cu cclc BRV 11-480, p295.
dtn Capete de poruncá" (Bucureti, 1 714), ale tui Aurim Ivireanul şi, n pate, cu celc Ornamentică: X Prooroc David PC., nedatată, iđenticá cu cea din Paltiie,
din PraviIniceasc Condic a lui Al. Ipsilanti [Bucureşli, 1 7801 în materiu de redactare a
- -
đrcir tnnćsc scris. avrid indetungaá aphcare. ;\lcărur probahil dup rnodei rusesc vc'i 5. Puşcariu. Calendare i Alrnanahuri. in
Ttpriwra rcprciintá una diti lucrärile publicatc íii romanc5rePra\ik 1ravi!ioarc .
Ernüientul bibli()Iog Dait Sirnonescu a dovedit în 1967 (în BOR, 1967, nr. l 1 -12,
Bucureşti, ] 764; Datoria şi stăpânirea blagocinilor şi a protopopi]or, laşi, ed. I, 1791;
ed. a Ii-a, 18O8 Tkuirea celor şapte taine, Iasi, 1807. p. 1225-i226) că avern de--a face cu un fais aJ tipografiei din Baj.
Tit1u cărtii: APOSTOiJacuma atriia oară Typărit după rînduiała celui Greccsc.J
Pentru alţc cdiţí mocierne de Pravile şi PrăviHoare, vezi; Maniialul de pravflă
In zilele de D(u)mnezeu prea InălţaJtei Domnici a prea Luminatiiłui/obáduitorju a
bsericeascá Buciiicşi, 1852, ccdirat dc rnîtropoi!Wl ifbn cu adâugiri; .t. Gr. Berechct.
toată Ţara Rumáneascăĺloann Mavroghen Nicolae \iuvod ‚‘Maurocordat1' Cu
I.egătura dintrc drptu biantiii şi românesc. voi. I, Partea i. Jzvoadek, \-shi 1937,
Biagosloveniia i cu toată'chieltuiaia prea onţiuluiíMitropo[it al Ungrovlahiei Kiu
p. 14-142 C. itLicrwu, ín BOR, X\-1. i891-1893, p. 769 .şi 912; XVII, U94 p. 130
225 (discut Lic ptav1ioarc cat \nrbcc dc ipovediic" .
Filaret.ĺln scaunui Rantni: b: anülĺl784ĺt)c Poţa Cosranrin i\pora:.
BibI.: Gh. Chirică. Cercetäri istorice asupra legs1aţ.iei bisericii románe în sec. Painaţia: lf. t 238 p.; ipar neru i roşu; 42 i pe pagin
xríIxvJII. Bwureşri. 895., p. 72- 78 (sc rproduce: C21X1l). Swian 1;riue.cu, NccocĹrij1tä dc d1tc istirice: ln mLIl 1 784 Fiiarer ta ‘coi đc Ruic i,r cJ
‘PnnHoarä" dc a 1ai, din 1784, n BGR, au XCII. 3-4, ] 974, p. 4ó9-475 . 42- mitroprht ai U gru ih'c cra igoc. domn Ţări Ron cşi cua liha ( nin
308 .‚ - j
Şuçu. Nicolae Mavrogheni va donini între 1786-1790, când, în Moldova va 6 Ałexandru Tipăritura constituie de fapt o lucrarc în două părçi, plus o anexă Kvezi Prefata la
Mavrocordat Vv. partea I-a Carte trebuincioasă reprodusă în BRV 11, p. 303) (primele 12 + 253 p.);
- -
Un rnélange de erori, pe care î1 considerärn anume inregrat, cditorii sconrând pe partea a II-a şi anexa (pendinre de parrea a II-a, subl.ns.) fîind inclusă în textul tipăriturii
neconfruntarea din parrea citirotilor uniçi a datetor reale din spaĘiut cultural isroric şi (cele 319 p.), ncavând titlu individual, ci sunt subsumate primului titlu. Łipsă tabla de
rehgios orrodox din Ţărite Rornâne, fapr care îndreptăţeśte falsul edirorial, dublar de ccl materii.
istoric, înrrucâr cdiţia ar fi apărur probabil cca 1786-1790. Epilogul cărţii va fi ieeđirar in Partea a II-a mai conţrne: (p 24-25) Tăbliţa A2buceascăĺjABc Täflein; p. 164-
Apostot, Blaj, 1814. l 65; Tabella de fnmte pentru Catehism//Haupttabefle vom I(atechi.mus; ( p. 294-
“Ediţia diferă de ediçiile blăjene edite din anii 1767, 1802 şi 1814. Cerritudinea 295) Tabel cu catalogul şcornor care cmn să poartă în ltjna în anu (în paralel:
fatsului o aresră chenarul xilografîat al paginii dc titlu, identic cu chenarele fotosite la
...
versiunea gerrnană) (vezi dcscriere în CBR\ p. 223; E. Mosora, D. Hanga, op. cit.,
pagina de ńrtu a Apostołuhii, Blaj, 1667. Avem de-a face cu reeditarea Apostoktkii, p.136,poz. 17).
Buzău, 1743, din care sunt reproduse xitogravura cu swmele Ţăriloť Roniâncşri şi a De menrionar şi următoarete elernentc:
Moldovei şi şase din cele 10 stihuri la sremă, înlocuind nuinetc domnului Moklovei şi Modelul acesrei tucrări, tradusă i în româneşre, îl rcprezinră cdiçia bilingvă slavo-
fcând câtcva schirnbări. texrul paginii de titlu este încadrat în chcnat reprezentând la sârhă-gerrnană, având ca autor pe Ioliann Ignaz. Felbiger, Ručnaja knijga potrebnaja
stânga şi la dreapta pe aposrolii Petru şi Pavel; sus: Ilsus binecuvânrând; J()S, la rnijloc rnagistrom illiričeskih neunitskih malih škob.. ćast, pervaja/ŢNothwendiges Handbuch
Buna Vestire, Hrarnul mănăstirii din BIaj. In colçuri sirnbolurile evanghe1iśtitoi iať in für Schulmeister der ttlyrischen nichtunen-en Triviał Schuteii
colţul din stânga, jos, sernnăwra gravorului: “Sandul tipograf", meşteť venit ta Blaj de la ...‚ Ersteť Theil/J.
Eelhiger, op. cit., casr vroraja, Zweytcr Theil, Vcne/Wien, Ioseph Kurzböck..., 1776.
Iaşi" Ktext reprodus după I.B. Mureşianu).
Vol. I: [30] + 253 p.; 11: [3] + 319 p. vzi descriere in Gh. Mihailovici, Srspka,
Bibl: V Leu, I. Voina, Două falsuri..., p. 389-393; ŁB. Mureşianu, Cartea vcche...,
poz. 134, p. 133-135) (tradtcerea parrială diii germană în slavo-sârbă, datorându-se tui
p. 75-76. Teodur Iancovici de Mirievo, care, în prirnul volum a efecruat o rraducere fidelă a ni()delului
feLbigerian.
182 IV CUVÁNTARE DESPRE TAINA PKEOŢIEI, Viena, 1784, Tip. J.
-
Łăsământul de manuscrise, cota 592, ms. ni-, 61, în: N. Edroiu, Votker Wollrnann, ‘Wrianta in roniâneşte la Viena în 1785. Opinia cercetătorului 1). Onciulescu care pregătea. in
româno-latină a patentei guberniale din 11 nov. 1784, pentru potolirea ţărăniinii colaborare o reedirare a Cărţii rrebuincioase pcntru dascăli, esre credem sinrerică şi cea
rásculate, în ‘Apulum". xVI, Atba Iulia, 1978, p. 307-310; Răduţiu Gvćrnănt, -
rnai autorizată, susçinând că aceasră nietodică constituie opera de colahorare a cărwrantor
Repertoriul 1 08.
-
vťemii Theodor Iancovici de Mirievo, directorut şcchlor rornâne şi sârbe din Banat,
Cťonicarul Nicotac Stoica de Haçeg, arhimandrirul sârb Ioan Főldvari, dascălul hănăţean
485 11, CBKV [Partea I] CARTE TREBUINCIOASĂ PENTRU DASCĂLIĺ
- Mihail Roşu Marrinovici, corifeul Şcolii Ardelene Ion Budai-Deleanu şi învăçatul hoier
-
ŢNOTHWEND1GES HANĐBUCH FŰR SCHULMEISTER... [Partea a II-a] [DE hucovinean Vasilc Balş. Ist()ricul lirerať I. Lrngu îi atrihuie parerniratea traduceľii texrului
LIPSA CARTICE PENTRU INVĂŢĂTORII...]; [ANEXA;] [CĂRTICICA mmânesc doar lui Ioan Budaj-Deleanu.
PENTRU PĂSTRAREA ÎN BUNĂ STARE A ORDINII ÎN ŞCOALĂ], Viena, Existença a douá tiraje a căťçii (numai partca a II-a: De lipsă cărticea), una legară
IosefEdlen von Kurzböck, 1785, româno-gerrnană, ed. 1. împreuna cu prirna parte: Carre rrcbuincioasă.., şi rcspectiv aira netegară (cu 45 de creiţari
BRV II 485, p. 302-304; CBR\' p. 223
- fiecare exernplar esre argumenrată de relaţia din BRV II 485 şi de adnotarea pr()f. Onisif)r
-
310 3i
Ghibu pe exernplani dc ta BAR: “[vol. II a apănJt in ce[aşi ali 1785, n cdii đcochite t)c ib[iiiar
ftţtui c. poihiia cđiţk, a doua. a ucrrii BRV Iĺ 45.
i 304.
— .
ca rraducerc una din eF rc i cáteva rahek, O(nisifut) G.hibu1". n-ci painatia următoarc Parrca I 294 p. Parrea a II-a 298 p.; (.‚-\‚cec.
- -
Credem c nu estc ipit de intcres semnalarea lui X. Gavrilovici, acest cii.rcxt. a Contriburia iluniiniştilor bănáţcni la dczvoltarea relaţii!or ronno-iugoa\e fl
Dccreruui hu'íci Tcreza dm anul 774 Caľc P1UlC )wb1ema timuini instrucricl cdţicatici donicniul invätământului, in Radovi V Jugů la\e sk iiik inioiiji,.AcHc
ocjInicjor Oľt(KtOCŞi din Btnar, ptirnU r.wd a )mantor. cehii de al \-ca sunpozion, Bcograd., 1982, p. 89-959; Hika Burciu, Căr pcdagogicc
BibL: O. Ghihu, Dn istoria titeraturii d.idacticc româneşti. HI, n AARMSI., s, de patrimoniu din fondul Onisifor Ghibu al Bihliotccii Centrak Peagogice, iii:
11, f, XXXVIH (1915-1916). Bucureśti, 1916, p. 236, 240-241, Gh. Mihatuvici, Srpska VB-PCN"-II, Bucurcşri, 1983, p. 120-12 I (p. 12() fcsimihii fbi đc tilu); I. ĺmgu.
-
bibliografija XWII vcka, Beograd, ]964, p. 135; Lucia Protopopcscu, Contribuţii ia coja Ardeleauă, eđ. I1-a, Bucuresti 1995, p. 243, menrioncază 1a hicrări incă needtatc
istoria invăţăinântutui din Transilvania (1774-1805), ED1 Bucureri, 1966, . 16 -
i păstrate in rnanuscris, p()Z. a. Índreptátoru aI învăţátiirilor intru ; forrnarisi Pe
1 37 (atríbiiic una din cck dti forme ak rraduccrii hii lon Budai-Dctcanu, cirť prímelc, tinerii co1ari sau Cartc trehuincioasă pcntru dascăii ( 1 7$5.
1 735 tm uorariu :cnt rcaJiz2.ca \Cľiuni[, în Cľc reCUnOaStť łimha 5rIh!
At. Piru. Istoria flterarurii românc, 11, Epoca prctnodernă, EDfl Bucureui, 19t) 48 ĺI CEASLOV, BurctL 178
-
(atrihuic ui on Budai-Ddcanu transcnciea unui «Indreptariu al invăţátorilor intnt BRV 11 487. p. 304-:O.
-
Gaiovc, Cum a ft dată dectiva dn 774 temru colilc priniare rhc i romnc điii 146-Buna \Ytire crntiat igorie"; la p. 474-iisw tronand intre Maria SĹ
Banar. in Zbornik za drustvene nauke, Matica Srpska, caietul 60, 1975; O. Ghihu, op. ioan; la p. 5 1 )-Ingeru1 păitor; p. 524-Sf. Cuminecărurä, tdńmcc rci ‘iind cwnjrc
cit.. cdiţie ()ctav Păun, Tbe1 cronologic, .studiu introductiv, note şi cornentarii de V
Popeangă..., EDĘ Bucurcri, 1975, p, 178; C. Aprcoresei, De tipsa cărticea.,. Hpseşte Bibl: C. Pascu, CBRV - Sihiu, poz. 104, p. 76.
din toate bibliotecik? în “Revista hibtiotccitor", an XXVI, 1973, p. 605; V Ţrcovnicu,
cp. cit., p. 2 1 5-218 (indică corect rnodelul, dar nu i editia: “Vieiia, 1 774" îii loc dc 490 11. HRISOVIJŁ LUI ALEXANDRU I MAVROCORDKĘ DOMNUL
-
“Viena, 1 776"; menţionează destinaţia lucrăni pentni şc()lile din Bucüvina şi nu pentru MOLDOVEI, tai. 1785. Tiporafa rnitropitai
cc[e din Banat f de asernenea arrihuie traducerca in lh. rmân a primci pri BRV H 490, p. 206. D. Ik'cnaru, CBRV, p. 224
-
hucovneanului Vasije B.tş, in colaborare cu Ion Budai-Deeanu, iar a celei de-a d(Rla p:ri Tipriwra ctc cunoscuX şi sub ninicic dc Soborniccsciil Hriso;
hánăteanului MihaiJ Rou). C. Apreoteseí, O controversă rezolvatä. in “Orizont". Suhomicccul hisov diii 28 dcc. 1785 al lui Alcxandw Ĺ. avi-o:ţ..i'b Firari, -
Tirnioara. 9 itrnie 1977 (v facsimilul foii de titiu. De łipsă crticea...) Fl. Zgraon. ctc cc! rnai imporr.inr acr łegislariv hRern pân la Codui (..Uimach, ht .ikat cu -
Tipáriturile vieneie. p. 46 (aribuic tradtLcerea rnmân, exc1uiv žui I. Budai-Dclc.inu, noWf'tcări1c dc ki.đ din 1835 şi 1839 pn in 1865,
-
iidicând corcct m()delul); J. Lungu, Şcoala ardeteană, Ed. Minen'a, Bucureşri, 1978, p. Cctc douä părţi aic texrutii tipärir, au la hază duuă anaoi-aJc de sfat dc obstc { sobo
259 (menţionează în seria Iucrăriloť nceditate aparţinând lui Ioii Budai-Deteanw -
CU oamcni jhcui.
uriizrii la imprimare iii. 1785. subI.ns.) r. Bârsănescu. F1. Băisănescu. Dicţionar Hio-tiI nstiwiu uu paiidanr niolđuvcan, w răspuns cloi-mit al đomiiici urniriaw
.i c
cronotogic. Educaţia, inväţămntu1, gándirea pedagogică din Rornânia; Ediu. Şt şi c(Mcs cu implinirca ín plau juridic a doninului Ai. 1. Ma'rocordau a'ănd cccdcnt
encicl. Bucuieşri. 1978, p. 46 arrihuie traducerea părţii a doua: De lipsă cárticea.... ui iucci'Carca iieii.btirjt a ttu Contantin Mavrocorđat i Cođuhi iu
Mihai Rou; Akeria Simora. in DLRO 1900. Edit. Acad. Bucurri, 199. p. S17
-
:i itc-c (Ghcorghe Pop. Cnsr.. ľi R.äm 1 785 ). C. Pascu, ir Cartea româneasçá veche in Biblioteca i\iuztului BnkenthajSibiu.
Biht: Hoecu-GR, p.8l-]OT 976, poz. 105, p. 76-77 rnençíoneaz: impdrnat đe dimcnsiuni 33 x 20,5 cm, a\anLi
coloon-ul urmtor: “Dinu Porunca inä[ĘJwlui Ciescu Guherniurn s-au Tipărítu in Sihiu
192 - IV. ŢNVÄŢÁTURÁPENTRU RFCENSÄMAN'r, Sihw, 1785; prn Pătru Bait-u Tipograful Cetăţii). ĹflUlU 1785.
r. ( )PJDUIEI.I ROMANLŞTI VECHI, ttti-cri, 1926. p. 1 1; Sub tirlu se norau datele refcritoare Ia [ocalizarea satului, indicându-sc circujusul
BR\' IV - 92, p J9, Magyarorsig bibliographiíja. tu V,'i iudyesr. 1971 p. 22 1 ‘
‘:crcuĺci-ipij) şi varmeghia (comitatul) în care se aHa, numcle d()mnilor de pămânr i
!\ \‘-rcs:. :iurii BRV 1v ttc desctierea hihii gtJtCa ccmpki accstei urdo tanţc Fclul p-arohiei, după care urma denumirea iocalităţii şi nurnărul ei în cuprinsu
guhcrnic. cotntatu1ui (vezi fotocopie planşă, în Ł. Moldovm. op. cit, p. 189).
3 14 3Ľ)
—
Ruhricaţia forrnularului cuprinde date asupra: numelui gazdei casei, numek dc horcz I. BENIGNA INSTRUCTIO Pro Magistratualibus Urhariaiem Regulationern
ş policra (pot-ecla) tăcuitontor, ca1ificaţia sau fe]ul (starea civiiă, socială şi protcsla Exequentibus deserviens in subinseries contenta capitivus, Cibinii, Ĺ\pżs Martini
1ocuitorilot panca härhătcască. popii, nerneşii. diregătorii, ()ráşcnii în oraşc şi afara dc I-Iochrneistei 1785, latină.
accştia meşicrii p oşrii, grădinarti, ce-s cu stobozcnie pe vťetne nehotárată, cei cc p()t fl Ev, in ťOli(), signaťuri A-A-R,, 69 p.
pre alta iujbă a pa.rici sau a ţării, creşterea: (dc la 1 -1 2 ani; 13-17 ani); partea ťcmcia8că; Cuprins: P 1-9 Caput. i “I)e pcragendo Exarninc ad Novem Puncta Intcrrogawria"
-
‘r)}1laţia t]otantă (absenţi, străini), obscnaţiuni. (Paragrafe]e I-VI); p. 9-22 Caput. H “Dc conscriptione (paragrafcic I-X; p 22-2(
- - -
Formularul Aa, iutiwlat “Deseh1inite foi a căiIor şi a familiei in câtui pentru ( aput. IIÎ De ohscrvaiidis circa 1)cciniarn, Nonam et lus Montanurn" (paragraflc I
-
jiđov'1 cra detinat i'cccnsärii popuiatici evreeşzi. Cupriiisul ]ui cra mult mai ređus đecât \-H; p. 27-28 Capuî. IV (imprimat erotiat “Vľ', suhl. n-'De Puuctouum Gcneraliwn
-
a lrrnuruIui a,avâid doar aptc rttbrici: numelc gazđci şi căii, rtumeie đc horcz şi prohibuonmi pmcuraid obervationc" (paragrafe[c 1-111); p. 2$-ó Caput. V “Dc -
poi:cra ocuitoriłot c-aiificau; partea härhätcască: ínsuraţi şi ncínsuraţi; partea ťe[nciască Executione Ĺrbaria1s Regularionk, introducendisque Urhariis" (paragrafe]c I XXXVI >.
-
rotă. Pe p. 69, suh text, se află un ornamcnt floral înti'un cadru vegetal, ar suh o
Şl (‘b5Cl\Çjt1e.
3) Forrnularul centralizator B, intituhit “Tabela sau foaia cate cáşik laolalta e iinic duhlă, urrndrorui colophou “T'pis Marrini I {ochncister. Sac—Cacs, Rcg. hpogr. ct
cuprinde", fo!osit ocurru ccntťahzarca datelor fatnitiilor dintr-o tocaiitate, arc unc!e Bi bliopol. I 785 “.
deosebiri fţă de fomutaťui de baza A. Bibh G. Pctrik, Magyarorzság bihbogphiája, tom II (Gv-0, Budapcst, 1880.
Cuprins: Numete dolnni[ć)r de pământ, numărul caselor, at creştinik)r şi e\reiloť clin p. 226,
Ii, JURkMANT DE CREDINTA ł SUPUNERE!, SJhiu. 1765, antc 28
tocabtana rcspctivä şi rotaknk acestura, ťepartiţia populatiei bărhăteşti şi nunrul
aprilie. tp. M. I{ochemcister), nr. 1790, Ii nro I
ťctncik)r, totalul creştmilor, despre populaţia c\ťeiască, totaiui întreii poputatu.
‚
1 3 ránduri)
68 CBRV MII,OSTWE PORUNCI îMPÁľEŞT1, 1785
-
Incipit: “Jo N. Ndsor pe viu Dumnvezeu, pe Itul, Fiui si Duhui szfunr. sfinte
CBRV 68, p. 71 -74 (după relaţia lui T Simcdrea). Iiuitzc, -
Orđonanra arc iii reaiitatc [8 Jf şi nu if, ulnma fiind pagtn.i alhă, h)ťniat ifl fto; Explicit: .au paguha oi spunve, gyerept, şi nu oi tăgădui rtvinnvilça, a se sze mc
“. .
Incipit: “I-"' Arc Akuma ]oku] atscszta I.Jťbaríum? de arctsc ťclviij atscla? de kitc
88 - CBRV UKBAR1UM, Sibiu, Tipograflile Marrin Hochrneister - Petru Baťt, vrerne szau adusz in teuntru?"
I 785 Explicit: 9' Łckujirori lokuiuj atsesztuja szint jobads, Uriks, szau ba?"
URBARJUM-ul cu)rirldc cle facro scrie dc nstructiuni irnprirnatc đc cctc douá BihI: Vzi transcrierea mudernă a chesrionaruiui (text romäncsc), în Liviu Moiđovai,
-
ttpgraiín mai mulre rcdacţii lingvistice, constând dintr-o Instrurímc ci. biză: BENIGNA Ioan Pop, Conscripţii urbariale mureşene din anul 1785, I, in “Marisia", V,Muzcui
INSTRUCTIO şi anexe L1 L162. - juđ. Mureş, Tg. Mureş, 1975, p. 115-117; Vczi C.T Jiga, op. Cit., OZ. 6, p. !0; A.
ł fl:iafli că đescrprivtitea hibli graic a npnmareior s-a efccmat, in principal Radutiu. L. Gvémánt, Repertoriul actelor oficia1c.., poz. 124, p. 126.
dup riaiui cxisrent in BAR, fitaia Cluj-Napoca, Athiva istoťiC, C ecţia Saiuci 1.3. c()NNOTATI() EXEMPLIFICATIVA: Benefkiorum ct rnaleficiorum,
mcu'; Cha tophiiacium U-an;siivtmícum, tom XXXIII, Rcsoluriones Nornaks ( I 784- juxti quarn Coloni, ex. 9 Punctis, in ordine ađ 4 - tum per Exequentes Magistratuales
1 786 )nr.2.: BAR, fiIiaa Cluj -Napoca, tJRBAR1 (JM ( 770- 1 848), p. i 5- I 22 hisingulo Loco exarninari dcbent, Sihiu,Yip. M. I{ochnicisrct. 1785, Nr. 17901, Lt.
rcf1unwrora f i 468 i iiorr ca fiind ‘Unicum xciup1ariuni") C., ‘t Nro. 3, atină.
3 t6
ir
F, [2]t iipiirnar cu exr larin. pe ainbclc tîle, 6ligraii: dou shii hicruciatc, tinibrjtc Colphon ť. [ 2 l : i Sibiu s—au tiprit prin Pcn-u Barr.
dc coroan “Hcrmntat". Noă: Oidrtanţä whcrniah c3rc C(JflStitUiC o reedirare dur- cca din aw t 4. Ja
E [ ruhricjtura Ĺ2L'carä: prima rubrica - Er quidein Bcnehcionrn", cu i V c.\cmplc Riai, ‘uh nr. 7569
si ‘Notandum". uit caz. f[2 - “Maleŕkiorum ven) setic,", cu 7 cxcmple, şi “orrn BibI: (Vczi 11. Puşcaşu, Documente penrni limbă i istorie, 11, Sihiu, 1 S97, p.
dum" 107-109; BRV IV - 184, p. 97: A. \ress, Orânduieli..., p. 9; D. Prodan, Supplcx
L4. CONSCRIPTIO OPPIDI, VEL POSSESIONIS T. URBARIALIS, Sibiu, Líbełlus Valachorum, Editic nouä. -cfĹcutá, Edit. Şrhntific, Bucuici, 1967. p. 254;
Tip. M, Hoceiste 1785, tatii, fNrH 1790, Lit. D. Nro. 4 .íiaLtă dc A. 1mka r'. Vechi tipărituri tťansilváncnc în Rcista BihIiwcih r".
i t. n-tuIo iiaic, t:hgru dnbiu: 1 do sbii icrucişarc. tnibratc dc roani. XXII. 1%V. ĹL 2. p 0 rtpihicaLá dc D. Poenaru, CBR\
cI -
. p. 1 ca thnJ
L1cUcuht tERN1ANST!\T' 2 :L cifra 3 intr-un catiru ova!. upiiniat in anu] 1 790 ? nsiderăndu-c ewnat ca clcmcur de -darart-. nr de em iWn.
Tbe u ruŁ-ri catur. orzonrjt i \crucal: tum ĺna Ct c()l( mina; 1ofl fii C(JLl rchi; ‘ ca 1 79(î. í D P-:aru, C1i\-S c uica'.
( U 3 l i t as
‘.
kh!. rts.). Vczi i A, Rtiuiu, L. (vrnrit, Rcpcrtoriul actelor otcle, poz. 1 25, p.
L5. CONSCRJPTIO EXSTJRPAflJRARUM OPPID1 POSSESSIONIS T.,
1 26- 1 27
fSihiu, Tip. M. Hoch cister, 1785 L latiuă, [Nť.1 1790, Lt. E, Nro. 5.
I. 10, {TBEL DE CONSCKTERE A SESIEI IOBĂGEŞTI I A OBŁIGA
E, [ 1 ]E ii-biio mare, filigraii duhlu: 1) două săbii încrucişate, tirnbrate de coťoană,
I'ILLOR coRESpIJNZATOAREit d &inamen...., Sihiu, Tp. M.
dcdcuht “HFRMANSTÂT" 2) cifra -„ în cadw oval.
5!, cmaiă. Ni ‘ - - td 12
Ĺbd cu ruhricanir: “Nomin ct cononiiiia; TerraL Arabilcs; Ah his prac'rahwit
1 t. ]rrti: đ(Maahii incru:aw
hatcnus ant uc Ah iisdcm nunc ptaestanr an n)ue...".
cx crniin ‘abc iuhticar. cuprinsui -
ł.6. SPECIFICATIO PRAESTATIONJS IN MUSTO, seu in vkem seti praeter
I. i 1. [TBEL DE CONSCRIERE A SESIEI fO1cETĺ Ş A OBLIGA—
mam aut. urs.nĺontan, vulgo hegv-vám, scu ado must. Possessionis T., vel Oppidi
‘1iŁOR CORRSPUNZĂTOARE], [Sihíu. Up. M )-It.chrnietc J 785, mahiara,
T. ad Dominium TT. Spectantis, ĺSibiu, Tip. M. Hochrnester, ]785], tatin, [Nr.] -
überhaupt verbothen seyn als, ĺSihiu, Tip. M. Hochmcister, 1785 ‚ gerrnană. [Nr.i Ev., f l t in-folio, 36,5 x 25,5 crn., 6hgran: cifra “3, n cadru oval, tet r inâno
1790, Lit. H, Nro. 8 cbiri]ic, imprimat în \ClSiUflC lingvistică paralelă, ca cel german şi 1aĽhiar.
E\, două săhii încrucişate, tirnbrate de coroanä, dedesuht"Hermanstar" TaheJ rubricar, cuprhisul 16 conane: “Nurneie din horez şi polkTa". “Din ct sră
- tcxr german, caracterc gortce. cuprirsu! textulLti are 15 prcvcdri. k)cul prot"; ocukii prosr": 1) di rt !ăimrru; 2) dhi afar; “S[ujha dc pc an sau ibota;
1.8. KÖVETKEZENDO ILLETLENSËGEK KASSÄLTATNAK. és i)ijrna' Cd ce ‘ dcic" \duccr l łoc cádcrea locurUor dc cas. - arăo:' C:r
l 790. Lir. H. Xro. 8 BibI: biNiogra6ci-ca imflr!maWlui rcmancc. iri C.T Jga. Op. C, . i)J. . 1 () :
[2 ]f tJigrau: i ť. L 1 două săhii incrucişate, tirnbrate dc Coroaflă, dcdet.iht mc}Mionea7 tpograf.a N-i. Hochmcisrcr) ; A. Rduçiu, Ľ. Gvninr. op cit., puz. 1 26.. p.
“Hcrmansrať' pe f. 2: cj&a “3"; text mahiar. 127
L9. CBRV 88. CELE MAI JOS INSEMNATE NECUVIINŢE SĂ STRICĂ
-
1.13. [JABEL PRIVIND PLATA DECIMEIj, fsibiu, Tip. M. Hochmcistcr,
I DE OSABIT SA OPRESC, Sihiu, Tip. Pcrru Bart, 1785, románä, nr. 7569. ]75. Jarină, [NĹ 17901, I.it N et Nro. 13.
Ev. 2 l ( = 3 t.imprimate. in-olo, ordin tihcrniI, carc ti cupriuui a 5 icvcdcri Ev., [ 1 }f. flii-in: dot.iă .săhii ncrucate, timbratc de corna:iă, đcđcub Icrm.r.ir";
intcrzicc ahuzuritc ťeudalc cele rnai frecventc. Tab-tl n)hricat: dct-ima in uarura iciuso cannab.w cr no': Decjma in natuťa
Incipit: “7569. CcJe niai jos nsemnatc necuviintc s strică şi đc oăht să oprec. cannahac cr ino" Ac1uivatens decirnae in Rohorr&'; equiatcns dcciinac in pccwii -.
bităiu: 5tringrca crkorei adec-ä Pcnaticum. i 3 Scceni să Opretc i iobaii ecutc3rttor ĺ. 14. UTASITAS (Instiintare), Shiu,\-inIIc'chincicr, 15prilic .
pásrrare de rándut máflcrii nu le vor da. Al doiĺe: Dornnij Jocurior sa nu siteac Jobagii F''. [ 1 f, igran: doua Săb[i iflcn1cate, rimhrae dc cor nä, dcclcuhr 1_Icrm;m't
a bcti vitelc Ioi. IncjMt 1u I ik h ‚cf Lt r
.
ct n — ‘,L'b cb 1 l s, tott j
Explicit: A1 cincisprezcce1c: zrnutsul gişrclor Iohäeşti pc sarna Dornneacă tocma Iíů Néme, rnagvar... etc., tc,, Adiukwdtára, cs etn1kcietćc ioncknck. ťkikk
dc Ot oprit - he". ílti k h tv rni nckutanna. .“.
r
ExpHcit: “Mü F \uasuiikhan Bćrshen Szeut Havaúk5 dik Napján 1785 dik -
Fsrendohen Rornu Birađa muţkíjk 20 dik Marvw C.ch, ć übb ürLkös orszaiiiiktiałç BRV II 503, p. 313 315.
- - -
pcd odik Fszrciidćjćbcii. rpărura, scoas. suh patronajut mitropoĹirulLu Lcon Ghcuca, “fruiita aI micáľii
JOSEE m,'. L. S. : (irnF Pif Kr nr.; Brunswik oct mJ' iluminisre moIdo'enc de a sfârşitui .sec. al XVJII-lca, aren prinicle paini alc cdrtii. un
1.15. IOSIF al II-ka, impărat. DECRET PRIVINI) SŁUJBA 1OA- grupaj de maximc. care sen'nificath se refer la invätämnt si cornportarca la curtea
GEASCAJ. SIbILŁ T, Pcu Barr 1765. fOfl. lr.
.
domnească. douä chcsriuni carc au fr-.niantat indelung rninilc ilunIniştiloî rnnklovenl
Ev., i.-toko. teNt imptimat i'C !CtO. . Iora:.
lncipit: NĹ I ‘Q0.1 ;75. Xoi, Iosi\ ai doilca, diu ma ui Dumncĺätł jk' impu De menţjonar c rnaximele sunt extrase dinrr-o cdiĘie a Piidelor filosofesti Rnmíc
.l manikr apot( )JiCcC Cial j J rłlOr ‘crnän. fliľCtt. ik)hCmU J l)jlmj sau Sihiu ] 783 i ca ripärirura a avut utilizare, att i hiserica, c j jfl íflVătăfl]iflĽ Ca Si
( r&ali i a i ţU(JCl. Pildcte fitosoFeri.
Arh1cti[it }łiU :\.rri. p itorji Burwdii şi a [.tanngii. oväçuit(rIui Bibl: N. Iora. Histoire des Roumains, vol. \‘JII, Bucarest. 1944. p. 18; :\l. IÄIĘU.
Hcn[ru[ii r.:c P l .\rci aIulu yáu1t(.Hu! Mcdi aiiului. a M:mai a Varrnii i Coordonate.... p. 50.
proci Groful }-{ap iirhi, Handrii, a 1)vo1uhu proci.
.
i)ärn de ştirc tuwror croťa sd cUvifle, precum ca dupa cc am întclcs c ()L)aii. 507 IJ. PSALTţRE, Blaj, ed. VI, 1786.
-
jcent şi alţi siujiron unţ)la đornni a locuiui slujha ioh casc sau rohota,..". BRV II 507, p. 315; I\ p. 265
-
Expticit: “,,. S-au dat in ccrazca noastră a Bcciutui, îii 5 zilc a lui april, anul domiuilui Un exernplar dc la Biblioteca Centrală Unhersitară Ciuj-Napoca, BRV 507, are -
1785. de ta înipărătia noasti al 20, iară de la stăpînirca vc3cinicilor noastre vii. aI 5 an. paginaĘia 1 f. + 2 f. + 415 p. + 1 3 f. nepaginare (cu o filă mai mulr decât exemplarul de
Iosn mpr.( lS); Groí Piffi Carol, rnpr.; Iosiv BruuĘvic, rnpr". ta BAR), format 26 x 10 cm.
Bibl: Puhticat inregrat, în A. Răduçiu, Un decret al lui Ioif al II-1ea privind
slujba iobăgească típărit n [imba română, în vol. ornagial; “tefan Meteş la 85 de 509 11. MAVROCORDKĘ Nicolae, LOGOS KATA NIKOTIANIS, iaşi,
-
ani. Studii şi documentc arhivisrice"ni 2 (8), Arh. Stat- Cuj-Napoca, 1977, p. 309-310 Tipografia Mihail Ro .şi Gheorghiu F'Iagi Dimu Tritçka, 1786, grcacă.
cxernplarul OflĘinal descris,cxistenr în Bihl. Acad. Rorn, Fit. Ctuj-Napoca, Ms. A 624, BVR iI 509, p. 316.
-
(oiccĘia Mike, f, 215 .Rczulnat şi de D. Prodan, în Dcsfiinarea şerbiei in Iřansilvania, Exernplai' ta BAR, CVR 509, cota 1-84-728. de prccizar cä tipografu Mihal Ro,
-
ii SML\ĺ, vol. VU, Bucuucti, 1974, p. 30-31. rrchuie ideorificat Mihail Srritbiţchi, a1ia. Mihail Ro(sianut), írttrucât initiaiek .i tema
LIĆ.1 ERRATA1: (Varianta I): ERRORES ET DEFECTU•s IN HOC c.ie pc verso řbii dc ritlu îi aparţin.
INSTRUCTIONE ADMISSI SEQUENTI MOD() CORRIGENDI ET
SUPPLENDI SUNT. [Siu. lip. M. I{ochmcistet 17S5]. latiriä. 203 IV PRAVILA Łemberg. [786
-
E', 2 ăligran, pL' t[ ] : douä sähii incrucişaw. timhrate de coioaiü. dcđc'ir BRV IV 201 p. 101 -
‘Hermaať' pc f 2: cÇra ‘3'. Foaie volantă cu cOnĘinut iuridic care rcglementează raporrurie dintre stpmi de
\zi cxmplarul dcscri.%. cxircnr in BR Eitia.h Cluj-Niuca. Arhn'a Isroncä. ColccĘia moşii 5i podanii diii cuprinsul Bucovinei.
S nw1 KLme u () h i i iciu p Tr ns11 i LUtfl tom \ \ I 1 1 Rc. ‘tunţ HLS ‘\ » i ik ÍntiinţareaJOrdinut imperiai are naducerca rćdacrat in Iiniha romăn ljrä
1784-1786 25. ui Ion Budai-L)cteaiiu. cänűa íi apatîi traducerile alror pravik rnai subsrantiaie. imprimate
1.16.2. ERRATA]: riana a II-a.: SUPPLEMENTUM AD BENIGNAM la Vicna. 1787, 1788. Lio 1789; Cernăuti. 1812.
INSTRUCTWNEM PRO MAGISTRATUALIBUS URBARIALEM RE-. Bibt: l. Lurtu, Şcoala ArdeleanÂ, Ed. Viitoru rornncsc, Bucureti, 199, p. 124
GULATIONEM EXEQUENTJBUS, JUXTA TENOREM RECENTIORIS (rcťei'inţe privnd activitarea juridică între anii 1783-1786).
BENIGNI RESCRIPTI REGII DDTO 28-VA APRILJS, 1785, [Sihiu, ‘lip. \1.
Hochrneistcri, atin. 71 CBRV CEASLO\ Târgovişte, 178ó
- -
Obs. Accastă Erata coiisntuie, probabit, un al doiiea tiraj. rnai cuprinzăror, utdOi]aĹ Ediçia se anukază, ín realitate avem de-a fce cu CEASLO\ Bucuťeşti, 1785, tipograf
pe capitole şi pe pagínatie. Stanciul Tornovici (Vzi BRV 11-487)
Vezi exemplaruJ descris, i BAR, Filiala Cluj-Napoca, Uťbariurn ( 1770-] 848), f 68 ‘.
BibL: Bodinger. CCRP/3 213 -
D(u)mnezeu, Chini/ FILARETU Episcop: Râm: / La anulu, ] 787/ 1)c Clirnenru VII Penrru păzirca păcii, dragostei şi a unirnii, din care sc dovedeşte câtu-i de tipsă pacea,
icromouahu Tip:/ i de Popa Constandinu Tip: /Şi dc Đirnrrie T: Râmniceanti! dragostea unimea. nu numai spre câ.ştigarea binelui acesta vremelnic, ci şi bindui suîetes
c.
[2 Ĺ ± 420 t, (i5, x 10 crn). Tiparneni, ]7 rnduri pe pain. (p.... 174).
-
‘Punctele"
tIorentine ín viziunea caiionicului Nichita Horvat (1787). in “Iumn
Oradca şi a fost paroh in Beliu. I)upa deccsul tui I. Aron a fot ales vicar capirular i numit a". Oradea. an I.
reposir. Tipărirura rcprezintă prima ediie rornânească. având ca modei velsiunea atină. 2, aptiIie 1990, p 22-24.
parĘtfláfld accuiaşi autor: Serrno seu verurn specuhim pacis, concordiae atque unitatis
in cornodum cunctonim Christi §deliurn maxirne populi graeci ritus et disuniti, 513 - 11, Iv ALLGEMEINE GERICHTSORBNUNG.../RÂNDUIALA
\7jje, 1786. ŢUDECATOREASCĂ, Viena, 1787, germano-rornână.
2) Un cxempar cornplet din tipäritura rot:neasCă carc reprcint o rarirate BR\ JI - 513, p. 317, IV p. 266.
hibţioťak eat ki Bihliúreca Judeţ'utui Bihor-Ondea. cota 1I 22786. -
I)e rncnĘionat următoarete elemente:
3) paginaţia unui exernpiar compkt: [81 f. + t74 + [2]p, inťtrmánd rctaţiile din 1) Decretul lu Iosif al II-lea penrru promulgarea rântluielii, datat 1 inai
1 78 1, se află
BRV II (dc 4+l74+2p si IV (de [8]f.+ !)
-
în paginaţia: f. 3-6.
4'. Cuprins: l Prefat celor ce -ar ntârnpla a ce[pra5Ia\'łilC creştiiii. hucurie si 2) TipĹrirura cc rcprczinră prirnut cod de procedură juridic (penaă) roniân utilizar
páani; Capitotul I: Descopcrirca puntumurilor care aduc dcjghiiiare.Capitoul 11: Dpre iii pro\inciile Imperiului ausrriac, este atcátui
r din 39 de capitote (437 dc articote).
pwceđerea Diihului Sfnr (p. 9-25); Capitolt! 111: Desprc cinstca şi puteiea patriarhulu 3) Irađucere'a ncsernnară a c(dicetui in lirnba rornn a fost atrjhuj
tă de L.
Romei vecbi (p. 26-54);Capitolut W Desprc rnateria Sfinteí Cumiriecături (p. 55- Protopopescu (Noi contribuţii Ia bibtiogratia Iui I. Budai-Delean
u, p. ] 00) sasului
70) CDitolui V: dcsprc purg.toťitl (p. 7i-I09:Capitohil VT: penlru înrCptura caţnLĹhB Georg Oesdtener. şi mai reccnr de Al. Piru (Istoria literaturü
- -
române, 11, BucuLe.şti.
WWCSC, pii caťe c aratä cum că flCiiul rc â1esL barär c cU W:itc c se jicc iictUIit, Edit. Acad. Romne, 1968, p. 69,, I. Lungu cit., p. 257; şi A. Rădutiu-L. Gyćrnánt
(op
.tar iuc crric ci aicva schiniatic cu cuiiă rm se poarczicet. 1 lO - ? ‚Capiw[ul :Reperroriul po. 72, p. 145446), lui Lou BudaiDeteanu.
322 323
r
Pcntru paternitatca rraducerii atribuitä lui Ion Budai-Deteanu, vezi opiniile 211 IV. Iosif 11, INSTRUCŢIUNI CONTRA EMIGRAŢIEI ŞI
-
argurnentate V Al. Georgescu, Trăsăturile generale şi izvoarele Codułui Całirnach...,în RAPIRILOR, Sibiu, 1787.
SRdi, XII, 4, 1960, p. 101; I. Lungu, Şcoala ardeleană, ed II (1995) p241. Această ordonançă a fost descrisä de A1. Ľ Dumitrescu, în Foi volante, p. 309; A.
Veress, Or&nduieli..., p. 13J4 şi dc cătrc I. Bianu, Dan Simonescu, în BRV 1-21 1, p.
514 11. SCURTĂ ÎNVĂŢĂTURĂ, Viena, 1787 102-103. Cât priveşte paginaţia, roţi afirrnă că tipăťitura conţine 1o fîle. Exemparu păstrat
BRV II 514, p. 357.
-
la Arhivele Srarutui Oradea, Fond Episcopia Ortodoxă Românä, I, 1780-1784, f or.) are
Repťezintă ediţia I, reeditată în 1789 (BRV II 530, p. 332).
-
semnat de “IZ." şi “&T", datarc 1786 521 11. MOLNAR, Iohann, DEUÎSCH - WALACHISCHE SPRACH-
Bibl: Florescu-GR, p.$l-lO7; LEHRE, Viena, 1788.
BRV H 520, p. 324-326.
-
-
Fonuarut ńpärirurii este in folio şi nu in -8°
ed. a II-a, Viena, 1787. Acesr Cod penal (în două päťţi, cu 12 capitole), reprezintă traducerea în Iimba
Spre deosehire de BRV II 517, p. 322, caťc noteazä “in -8°", Bibliogratia anatitică
-
română fcută de I. Budai-Deleanu, pťecedată de Decretul de prornulgare al lui Iosif al
a Hmhii române literare, 1780-1866, Parrea I (1780-1848), Edit. Academiei RolTláne, ľI-lea, dat la Viena la 13 ianuarie 1787.
Bucureşti. 1972, poz. 8, p. 14, noteazä: “in -4°". Cuprins “Partea întâie. Pentru faptelc rcale criminäteşti şi pedcapsele criminăleşti.
Referinţă de sernnaiare în Allgemeine Literatur-Zeitung. Intelligenzbtatt, Jena -
Pentru faptele reale criminieşti. Pentru pedeaspe criminäteşri; Pentru fapte reale care
Lcizig Viena, 1803, nr37, 19 febr. 1803, col, 313-314: (“Łircťarische nachrichten").
ncmijlocitu sântu împotťiva domnului ţärii şi îrnpotriva statului; Pentru faprc reatc carc
-
Bibt: Klaus Steinke. Problema rnodelelor Iui Ienăchiţâ Vácărescu, în ALII XXI\ ‚
Iaşi, 1973 atingu viaţa orneneascä şi siguranţa trupească; Pentru fapte reate care aringu nerni;lociru
cnstea şi slobozia ornului; Pentru fapte realc criminăleşti care atingu averile şi dreprurilc;
209 W A.RCANUL SAU ÎNVĂŢĂTURA IMPOTIUVA GĂŁBEZII OILOR, Pentru şreaťgerea faptel()r reale şi a pedepsel()r; Partea a doao. PentnL faptele rea]c pohticeşri
Sihiu, Tipografia Pctm Bart, 1787. şi pentru politiceştile pcdepse. Pentru faptele reak potiticcşti; Penrru pedeapsek polítíceşti;
BRV IV 209, p. 102. Penrtu faptete reaie potiriceşti cate aducu primejdie şi srricare vieţii sau sănätäţii ccrăţcnttor;
In aceasră orândwală sc dă o reçetă şi modul de întrebuinţare a teacului propu penrru Pcnrnt fapre reale potiriceşri prin care să asupresc averile şi dreprurik cctăţenilor Pentni
indecarea oilor. Aceasra orânduiaiá rnai cuprinde “arcanul înipotriva hubatului ()itor" şi tipte reaie care ne poveţuescu la stńcarea rnoravurior.
rnodut de traraťe a acestei piăgi ale o inelot pe baza unor cxperienţe din Gaiiţia ptecotiizate Bibl: FL Zgraon, Tipăriturile vieneze..., p. 46; N.A. Ursu. Un ca]endar istoric
dc Vţnsenbiuc, literar pubticat de Paul Iorgovici, în ŁR, XII, 3, ] 963, p. 286; A. Niculescu, Şcoala
Orânduiata este exrediară de guherniu autontip1or tocale sub nr. 3581;]787. Ardeleană şi Hmba română, Fd. tiinçificä, Bucurcşti, 1971, p. 154-155; I. Lungu,
Lxernniar in colecţia de imprimate păsrate in Arhiva istorkă a Fiiaiei diii Cluj- Şcoala Ardeleană, ed. 11, 241; đescrierc si hib1ingrae exhauszjva în Ráduţiu- Gćmor
Napoca a Ribt. Acadeniiei Românc, toťrnat 22 x 13,5 crn. ír dată s cotă. - [81. p. 150-151.
Bibl: A. Veress, Or&nduieli rornâneşti...,p. ] 3, N. Edťoiu. op. cit.. p. XI1-XIJJ.
324 325
r
HOŢI DE I{AINE, Karl Maderer din oppau (Silczia) şi Mihail Friç. obiecte încrcdinţatc
Ediţia constituie un fals tipografic atribuit Rámnicului. In realitate avern de-a face cu ‚pre vânzare de cătt-e Anton de Kenih, tiferant al arrnatei, f.1. [Sibíu], 1789, nr. 2066.
ediţia a IV-a a Octoihului, Blaj, 1792 (vezi: BRV I 556, p. 349), o reedirarc posihilă
- -
in rnâini ghidandc de rrandafiri (gravor Vlaicu; reirnprimare după Strasmic, Blaj, 1 753),iar NAL, Lio 1789.
BRV J1 52, p. 330
a d()ua Cli arabescul ce sugerează un Huttiťe cu aťipi descure (reirnprirnare după Molitvenic, -
Acest rnanual a fost tradus şi pťelucťat de Dirnitrie Eustaticvici, folosindu-se drept BRV 1I 535, p. 335.
- -
rnodel: I. Felbiger, Anleitung zur Rechenkunst.., Viena, 1776, partea a II-a De menţionat ca Magyorország bibliographiája, V (Additarncnta), p. 92, índică
Considerărn că tittui tipărîturii n BRV ar trebui să fic Ducere de mână sati povăţuire ipografia J.A. Slowatzectç".
cătră Arithmetică (vezi titlul în extenso BRV IV 221; p. 104 şi nu Aritmetică având în
-
vedere, atât modelul folosit, cât şi seria tipăriturilor rornâr.ieşti, intiwlate generic,: “Ducere 89. CBRV COURRIER DE MOLDAVIE, Iaşi, 1790, franceză.
-
de mână cătră Arithmetică, scoase la Viena, 1777 (ed. I), 1782 (ed. a II-a) şi 1 785 (ed. CBRV 89, p. 84-86.
a 1II-a) (subt.ns.) Inainre de aparíţia primuiui nurnr d,in 18 fehmaric 1790, s-a Iansar m Prospect
Bibl.: L, Protopopescu, op. cit., p, 133; V Ţârcovnicu, op. cit, p. 206; G. Şt. Andonie, phJicat in Wiencr Zeitung, din 3 martie 1790), care anunţa puhlicarea ziatuiui, în
op. cit., p. 98-99. ‘cđaţie paratclä a marerialdor româno-chiriiicä şi franceză. pe o coloaiiă în Hrnba çárii,
326 27
Ed. Junirnea, Iaşi, 1974, p. 324, 325 (nota 327), 371; Efim D. Levit, File vechi
iar pe cełalaltă în Hmba franceză (D. Bädărău şi I. Caprosu Kop. cit,p. 325, nota 327) necunoscutc. Contribuţii ştiinţifko-documentare la istoria literattirii şi cult-urii
infîrmă apariţia ziarului pe două coloane paralele. ..). nioldoveneşti. Academia de ştiinţe a RSS Moldoveneşti - Insriturul de iirnha şi lirerarLiră,
Editarea ziarului s-a fcut numai în Iimba francez. Irnprimarea s-a ficut ta Iaşi, în Chişinău, “Stiinça", 1981, p. 42-60 (arnplă discuţie bibliologicä); M. Popa, V
ripografîa de campanie a armatei wse a Colcgiutui Militar, (tipograf: Ioan Ghennh Istoria presei [iterare rornâneşti din Transttvania, CIujNapoca, Ed. I)acia, 1980, p.
iđentificare de Gh. Haupt, subl. ns.), identiflcată ca fîind fosta tipografie urilizará de 16-18; Gh, Bezvtconj, Boierii Stainati, în “I.)in rrecurul nosrru" an 111, nt'. 15- 1 9, dec.
I)irnitrie Cantemir în timpul operaçiuniior militare wseşti din Caucaz (1722) şi puhlicatä 1934 ían. 1935, p. 5 notiflcă după Marcel I)espreaux ( în"Ect'ivains francophiles" Paris-
-
de Cartierul militar operaţional al mareşalutui Poterntdrn (din august 1787). Nicc, 5 no 1934) : “Mirropolitul Iac()h II Starnati a fost fondatorul primei irnprimerii
I-Iârtia utilizatä a f()st adusă din Rusia. fraiweze din Moldovs. Acesr prinţ al bisericii, a cărui generozitate şi extrema modestie au
Moddeutilizate: Kpenrw articotete traduse): PoHtičeskij Zurnai, Petershuig, 1790 rămas cetehre în istoric, făcea sä disrribuie gratuir cărţi de srudii scolariior din Iai"
(parţiaJ tradus după PoHtische Zeitung din Hamburg); (pentru prezentare grafîcä): Sankt-
Petersburskij vedomosti. 90. - CBRV ADAMOVICI, Gherastrn, Episcopul Ardealului, POVĂŢUIRE
Redactorii au folosit şi unele periodice şi surse documentare inf()rmative străiiic (gcr- CATRE PROTOPOPJ, PREOŢI ŞI TOT CLERUL NEUNIT PENTRU
rnane, eng]eze, franceze). RESPECTAREA INSTRUCŢIUNILOR. Sibiu, i 790 februarie 25, n 90, lb. românä,
Printre redactori a f()st identificat Luca Ivanovici Sicikariov K1741-1809) f()st E\, 2 f. cu filigran, torrnat 34,5 z 21, 5 cm, oglinda rexrului 24,5 x 14,5 cm.
ahsolvent al Acaderniei duhovniceşti din Kiev, ex profcsor dc limbi străine din S. Peters- Povţuire către protopopi, prcoţi “şi rot ciew de kge grcccască neunit'. Dentru
burg, traducător din “limhile clasice şi moderne". pázirea päcii îti parohie, ca tot creştinul să asculte de toată dregătoria şi de toatá stăpânirea
Ziarui nu constituie un sirnphi buletin al artnatei ruse, ci vizeaza un coninut mai şi roate p()runcile rnpărăteşri".
arnptu, fiind destinat păturii superioare boiereşti şi intelecruak din Motdova, în timpul Incipit: “Gherasim, cu rnila hii Durnnezeu pravoslavnic epJcop de lege grecească...
evenimentet()r militare rUSO-tuťce încheiate în 1790, bene%ciind probabil de patronajut preacucernicitor pr()topopi, Cuccrnicilor Preoçi şi rot clerului de leagea Grecească neunitä,
generalutui Potemkin.
ce sc aHă în Mare prinţipatul Ardealu1ui de la Dumnczeu milă şi dai ..“
Apariçia editorială a ziarului a fost salutată de ieşeni, dintre care unul, care sernnează Explicit: mie bucurie rnare veţi pricinui, fiind rugători cătră D-zeu pentru
“...
în ziar, sub iniţialeIe ‘.M." (probabil un boier rnoldovean, cărturar latinist), un ade\irat
Dumnevoasrră, trirniçându-vă Molitvă şi blagoslovenie rämâi. S-au dat în Sibii, 25 fehruar
purtător de cuvânt ce dedică o odă tn larină, în caťe îşi prczintă satisfacţia privind jurna[ul
1790".
“Curier at Moldovei", ce diseniinează prerutindeni ştiri hinevenite.
Scrnnează (imprimat) Gherasim Adarnovici, În loc de pecete,, iniçialcte “L. Ľ",
Ziarul ieşean constiruie prima publicaţie peťiodică din Moldova, nefiind însă prirnul
încercuite.
ziar din ţara noastră, asa cuni s-a susţinut.
Notă: Textul are o lctrină ornată.
Temesvarer Nacbrichten, Tirnişoara, 1771, redactat de Joseph Heinierl, în gerrnană,
Excrnplar descris: BNR, iiw 2537 şi 2591, EV II - 249 şi EV 1I 358 (nurnărul
-
reprezintă de fapt. întâiul ziar de la noi.
înştiinţăťii este scris de rnână cu cernealä neagră, subl.ns.).
In acest context, de remarcat proiectul lui Potemkin, destäinuit scriitowlui francez
Snac de Meilhan de a edita pe Tacit în tipografîa ieşeană. Bibt: Poenaru, CBRV 90, p. 86-87; Pastoratá către înt.reg clernl de lege grecească
-
ociété rouinaine â ta 6n du XWII-e siecle, in “Nouvetles études ďhistoire", 1955, având urrnătoarea paginaţie 1 f. + 169 p. Knumerotarea dublă p. 154).-
hors texte, la p. 294 (fotoc()piile primei pagini a nr. 1 śi 7); Gh. Haupt, Courrier de Bibl.: Bodinger, CCRP/3 245. -
Moldavie (1790), în “Studii şi cercetări ştiinţifice", Istorie, iaşi, VII (1956), fisc.1. p. 133-
137;C. Ciucliindel, Despre începuturile presei româneti: Cotirier de Moldavie, în 552 11. CAZANII, Râmnic, 1792
-
LL, 11, 1956, p. 349-366; D. Sinionescu, Prirnul ziar tipărit pe pământul ţării noastre, BRV 11-552, p.347-348
în SMIM, I, 1956, p. 343-351; L. Leontescu-Savelieva, Prima publicaţie periodkă în Frontispici ut de la f. 1. - Iisus şi rnotive Horale, semnat c!osjtjanţd/in, [1 745
Moldova, în: “Inscninări tiinçifice ate Universirăçii de srat Chişinău", vol. XXXI, Filologie, Bibl: Florescu-GR, p.81i07.
1957; $refan r Eanu, Ştiri noi despre «Courier de Mldavie», in ::‚ XX, Bucureşri,
1969; D. Covaĺ, Fite din istoria presei democratice mo1doveneti, Chişinău, 1972; V 553 - 11. CEASLO\ Iaşi, 1792, tipärir de Mihail Strihliţchi.
Chiriac, Cartea şi tiparul în Moldova, in sec. XVII-XVIII Schiţe după rnarcriale La relaçia dată de BRV 1I 553, p. 348-349, de cornpterat cu descrierea hihhografîcă
-
depozirate in UR.SS), 1977; D. Bădărău, 1. Caproşu, Iaşii vechilor zidiri (pâná a 1821, dată de Tirus Furdui, îi-i Câteva aspecte inedite privitoare la unele tipărituri româneşti
329
328
r
vechi din fondul de carte veche din Năsáud at Bibliotecii Acadetniei, tiłiala Chij, in Cuprins: foaia de tirtu (f.1); Carisrna l (f2.lOr); Caasma 2 (f. 10v19v); Carísrna 3
vot. “Lucrárile sesiunii ştiinçificc din 20-21. dec. 1972, Biblioteca Fitiaki Ctuj a Acadernici (f. 2O32r); Catisn_1a 4 (f. 32v 43v). Catisrna 5 (f. 44t 54v); Catisma 6 (f 55i 68);
- -
RSR, Lucräri şi comunicári ştiinçificc, vol. I, CIuj, 1973, p. 203-205, 208: Catisma 7 (f. 69r 80v); Catisma 8 (f. 8P 91'); Catísma 9 (f. 92ľ 102'); Catisrna 1O (f.
- - -
Ľxcmptare idcntiicate şi dcpistate în: fondul “colecţii speciatc ak BCU Cluj (numai 103 115'); Catisma 11 (f. 116r 130 ‘); Catisma 12 (f. 131ľ 141v); Catisma 13 (f.
-
-
foaia de títlu), in bibli()teca personală a lui V Bogisic; în colecţiite biblioteci năsäudene 142ľ 152 r); Catisma 14 (ŕ 152v 162Ą; Catisma 15 (f. 162' 173Ą; Catisma 16 (f. 173v
-
- -
(fragrncnt) 181'); Catisma 17 (f. 182r 194Ą; Catisma 18 (f194v 202'); Catisma 19 (f. 203r
-
Tipăriwră cu tipar negru, cu 18 rânduťi pe pagina întrëagá. O parte din gťavuri sui_lt
214Ą; Catisma 20 (f. 214 223'); Cântaťea lui Moisi (f. 224ľ 248v); Pentru Policteu ce
-
semnate de Mihail Strilbiçki, una din ele fńnd scrnnată de flul său, carc i-a fost .şi cotahoraror,
-
Gravuri descrise:
de rugăciunc către Prea Sfânta Născătoare de 1)umnezeu (f. 271r 287); Pascalia (f.228)
1) p. 268 Iisus stăpânitorul lumii, sernnatäde «IereiMihaik şi «Policarp (Strelhiki)n
-
2 Maica Precista cu pnincul in braţe, avánd dedesubt urmtowi text: “Născătnarc f 1' xiiogra\vr (ncscrnnată): Proorocul David (1 ] 0 x 67 mrn). 1n faţa fecrei
de D(u)mnezeu tu cşú viţa cea adevărata". Carsme se află un ornarncnt de coinpozirie ńpograică, iar la ínccpurui priirului rnđ din
Obs. Gravura a fost reluatä în tipäritura “Alegere din toatä psaltirta". M-rea Neamç, Catimä existä o iniçiala ornată íncadrată 1O f. 20';; K (f. 32v. 195. 273: B f. 44, 142,
1815. Cf BRV III 868, p. 115).
-
214' ; A (Ĺ 55, 152v); T (f. 69; M (f. 163, 181; U(T (oniament de compozĺic
3) p. 328: Aşezarea în mormânt a lui Isus Cristos, sernnată de «Proroierci Mihail». bpografică) (f. 92j; C f, 103v, 224); J(L (ornamenr dc compoziçic ripograficä (f. I 16,
Dcdesubtul gravurii se afla următorul text: ‘cćsta cste lumina rnea cea dulccjnădcjdea i 2O3 H (P)(f. 131); 3(E 173'); (F) (f. 2, 182); A f 185.
vja nta hucurť'. Notá: De fapr tipäriwra reprezintă un oiigat editorial tarc rrcbuic pus ín c\idenţa
Obs. Gravura accasta a fost reluat in “Vieţile stlnţiior", M-rea Neamt, 1813 (Cf. descrierii bibliografice: 1. BIBLIE. PSALTIRE; 2. FJLOTEĘ PBJPEALELE,
- -
BRV lII 838. p. 89). Rmnic, 1 799, tipografi: I)irnitrie Mihatovici i Gheorghe sin Popa Constanrin.
4) p. 376. rnedahon centrai încadrat de atte patru, de dimensiuni mici, dipuse in Bib1 Auretia Horescu, Psaltirea tipărită la Râmnic, ín 1792, în VB PCN 11,
colçuri. In rncdalionul ccnrral, scena Iisus la Cina cea de taină In jurut cornpo7tei. Bucureşń, 1983, p. 314-317 (la f.355 facsimilut ť. uIu Şi a xitogravuru).
incadránd imaginea, se află o inscripçie sĺavonă. Celclaitc tncdatioane reprezintá pe Sf.
Iacob, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Zlataust, Sf. Gtigotie; deasupra şi sub rncdalionul 558 11. ADUNAREA CAZANIILOR, Părţitc 1-111, Viena, Tip. Şt. Novaković,
-
ccntťal se aflä două inscripţii siavone, iar dcdesuhtul îiitregii grantri sc găseşte urmätorul 1793.
tcxt: “Vťând ornul(e) să mănânci trupul (stăpâ)nului cu fťică apropiate ca să nu tc aťzi"(99 BRV II 558, p. 350-351
-
Cure irnpărătesc şi tipografuĹ legii neunite pre [mha sărbeasc şi rumár1eascä, d_1mu
95. CBRV PSALTIRE, Râmnic. 1792
-
Swťan Novacovici au tipärit cárţi, adecă Propoveduiri predate pre limba sărhcascä i
CBRV 95, p. 93
-
nmiáneascä reintoarsă de pie timba rusască, de domnul arhimandrit Ioan Raici'.
Exernplarul descris (incomplet) estc cxistcnt in inventarul Bisericii Sf. Nicotae, sat Aşadar, nurncle tťaducärorutui n lirnba sârbă după n_1odelul rus, esre cel al
i-Iunia. c()m. MagiaviL ud. Dolj. .rhimandriwtui Jovan Rajić.
Tittul: PsałtireaProrocului şi Impăratułui David, acuni intru acest chip tipäritä ReferinĘe ample asupra editici sârbe i a üriginalului cornuii ru.s. ín: Gh. Mihaiiovici.
a đoao Domnie a Inălţatului Domn Io Mihail Constantin Şuţul Voevod cu Srpska bibiiograflja XVJII veka, Bcorad. 1964. p. 259-262, poz. 2890 (cu facsimJul
blago.slovenia şi u toată cheltuia]a Prea S6nţii Sale iubitorultii de Durnnezeu chir ţ dc ti1u; N. Bocan, Contribuţii !a bibLiografa literarnri.i rornâne in Banat in
Nectarie Episcopul Rirn. La nnI nânruirii 1792. Dc Dimirrie Mäuiiovici Tip. i dc epoca tuiiiiniior, in “Banatica", 1\T Rciça, 1977, p. 490; I.B. MureianL, Cartea vcchc
heorghic sin Popa Constantin Tip. biericească în Banat, p. 80.
n -8, llf + peste 28 f, 36 caictc tipar ncgni, 17 rânduri pc pagnă.
330 33 1
‚-
Xilogravnri: Et. Sf. Nico]ae (D.1M.TRi, nedatată); f3] 8' Maicj Donmului cu
- BRV II 572. p. 358-359
-
pruncu! (D.Mih. TR., nedtată), X identice cu cele din Ceaslov, Râmnic. 1779.
- I)e wenţionat urmäroarc1 elemente:
FrontispkWe swir scrnnate de “Codin". rcprezinră ü rtaducerc dupä calendarele sârheti (Mjesjacoslov na lew: l 792,
Biht: C. Pascu, CRV Sibiu, poz. 119. p. 82 Ftortscu GR, p. 81-107
- -
793 taheiek). rťpecriv 1 794 prin-a parrc a catcndaruluk
-
-
2 traducwrul cdiror cste carturani báncan PuI Ioroici, aHat in acea penoact
567 IL POLUSTA'4 Blaj, 1793.
- de rirnp. or al tipografiei ilidce din Vic
BRV II 567, p. 356.
- 3 Calendarul inai cuprinde un texr bel aparçinnd desigur Iui P lorgo\ici:
Un cxcmptar cxistent in Biblioteca parohială din com. Cerca. jud. Alba. in" 89. are “Cei doi cxcestiri a arnerii. O istoriolâ ade rata supr.î ctlc duud ieşiri din nisură -a
ín pus 2 p.. asďel: 2]f. + 725 p.. si nu L2}f. ± 723 p. ihhii, rradus de pre alte Hmhi".
Ornainentic: xitogravură pe Ĺ dc títiu (73 x 14,1 crn. ernaita jos Sandu1" 4 rpärirura cte “ukima carte in lirnba rornân apruta la tporafia itiricá CoLiU
(recditarc dup Pohtav, Bhj. 1773>. de rcťa Novakovc
I3ib: C. TraL Gravorii-Baj H, n Apulurn"XHI1975, p. 7251 741-742, ťg. 9; E. 5) rrnaru şi pagirtaţía: a) după BRV IJ 572: in -4. de 27 ť.; h dupä FL Zgraoi,
-
pu1um'l,
Mârzd, Carte veche româneascá pe Valea Gălzii, jud. Alba Caraog), in ip cir,, p. 47: in fotio, dc 38 p.
-
xvw1979, poz. 47. p. 354. După aserţiunca Ĺui L. Čurcič, op. cit., p. 126-127, rcicse ctar existenţa a đouă
calcndare de forrnat diferir, unui mare (in folio) si altu[ rnic (in-4°). editate în acelaşi art,
569 11. APOSTOL, Rârnnic, 1794
-
1974, la Viena, de Stefan Novakovic, cärora le-ar corespundc paginaţta de 38 p., repsectiv
BRV 11-569, p.35&357. de 27 f.
Xilogravura de la f.2] Pogorârea SE Duh (nesemnară, nedatată, dentică cu cca
-
Bibl: vezi Gh. Mihailovici, op. cit., p. 250, Katalog Štamparije Stefana Novakovića
din: Penticostar, Râmnic, 1747, 1767, 1785; Apostol, R.âmnic, 1 747; Cazanii, Rârnnic, od 30 septembra 1793, \7iena, Tip. Stefan Novalçovic, 1 793, slavo-sârh-gerrnan-român,
1748 E3v Invierca (nescmnată, nedatată, identică cu cea dinPenticostar, Rârnnic, 1743.
-
la ruhrica: “Bucher in Walachischer sprache", atninteştc de un Calendar, [Vicna], 1793,
17Á7 4O
M. Tomescu, Caiendarele româneşti (1733-1830), Studiu şi bibliogra6e,
Bibl: Horcscu-GR, p.S11O7 Bucureşri, 1957, p. 63-65. 108; N.A. Ursu, Un calendar istoric1iterar publicat de
Paul Iorgovici, în ŁR, an Xil, 1963. nr 3, p. 283-291 (idcntiRcururul editorîn peroana
(:CRV lurnini 22. ‘rABLA DE AZ BUCHIĺkBLIŢÄ AZBUCEASCÁ.
- -
ui Pau Iorgovici i inrocmcşte un studiu 1ingvitic); FŁ Zgraon, TipriturHe vieneze....
Buda, rccpuwi ec. XR, rOlflâ5t. .
47 .. Nicok,cu. Şcoala ardeleaná şi limba románá, E-dit. Şthntitict Bucţrcti, 97l,
;i ops pcntu cowuu! BRV de FI. Duda, ín Contrihutii priviid p. 1 6 1 N. Bocsan, Contribuţii la bib1ioraa literaturii rornáie din Banat in epoca
cartca romaneascá veche ĺn epoca hrniinilor, Muzeui Ţárii Crişurilor. ()radea Bi,boeca !uninj1or. in “Banaica', IV Re.a. 1977. p. 490 idenńfică moclelck : Lazr Čurc,
“Ca",VOradea. 1979 (Eras),p. Ĺ':353,poz. 22.a'tfl: TbIitaazbuccascá. Buda. i'%otneha Olar, Becki štampar Stefan Novaković i ntmunska Štampana Knjiga. n vol.
icc puwl scc .XIXf Radovi V/Actek .Simozionuuii al V-lea jugoslavo-i-ornân'' (Bcograd. 25-29. V1I1.
-
( 1etü;i rcIaia Hbtigtafti. pr uud inia extras tinrr-o rpiťitura sta\ ü 9z0), Beograd. 1982, p. 126-127 discută exisrcnça a íjou cakndare de formar di1rirj.
KATAŁOG STAMPARĺJE STEFANA NOVAKOVIČA AD
30 SEPTFMBRA i93 j.i Gh.ihjilo\ici. op. cit, poz. 271. p. 249-20. ţrinti-a 54. Iĺ CRJTIL şI ANDRONIUS. Jasi. 1794
- -
!9 t:rd:
B.R.V Ii 574, p. 35t 361
- -
lABLA DE AZ W cHI/TBLr,A AZBUCEASCA, ţ\ca, pu tcŁm 1.ucrarea reprezinlă traduce!ca tmanească a !‘imťkr nouă c-pitoIe. drn paîwa nti
Nvkoc. l 793. româno-c itici. ve:une parait a ri itur AZBUčAJA a c:lebruhń romaii ategorc Et criticn", datorat scriiwruţui spaioJ Baltasar Gr:ciui v
TMLICA, Tip. Şt. Novako ic, l 79 sIavo-rhä), la ;rqui dc 2 creiţari in anu[
‚
Mo'a1cs (1601-1658). Irürtcu tirrarieeanN.A. Uru, hiľraducătoni necunoscut al
un rir t.
332
r
romanuhú Critil şi Anđroaius, în ŁR, an XXVI, nr. 4, 1977, p. 350-355, arribuie sernnată de D. Jercovici) + p. 1-277 (texwl prorpiu-zis aJ Istoriei) + p. 278-280 (‘rátări
pfaĘa ucrării rnttropohtu!w Iacob Stamatc, preluând ipotcza cmisă de prot. uni' dr. devreocátevadoí±orii şimeşteşuguri") -4- p. 281-284("Scara") + p 285-286 (Versuri).
doc. Dan Simonescu. reteriror la paternitatea traducerii româneti dup un izvo1 francez, De prcciat ca G.P Tepdea considcră cá aceastä cditie servit dľept modd pentni
argurnentează pe haz3 analizei lirnbii şi a stilului că aurorul rraducerii roiiineti a
- -
cdiţia Alexandriei, Moghilău. 1 796, (tipografMihail Strilhiţchi
rornanului citat este Gherasim Clipa, arhimandrit la Mitwpolia dc Iaśi, devenir lnai tľZiu Un exernptar cxistcnt in BCUşi!Cluj-Napoca (inv 56ţ1938), are urmatorul colofun:
epkcop de Husi şi Roman. “Ła acest lucnj folositori/Fosr-am noi osretuton"Carc 1—am şi záuitĺ$i t-am i dioitisit.
Alte referinţe bibl.: A. Simota. Gherasim Clipa (fîa biobihliograficä). in DLRO Rugăm dară pre tot pravoslavncu1 cctitoťiu/Sá fie greşalelor noastre tcsnc iertăroriui(:a şi
- 1900, p. 195 t)urnne7eu sá-i dea ror hincie aci. in \‘CdCU! cei vutoriuLMthail Dir. din vcstira cctatc a
Sihiuui. Şi Radu Rogojanui, din sfnta episcopie a Raninicului/Sfrini A1exandrie.
576 - 11. EVANGHELIE, Râmníc, 1794 De menţionat c Dirnirrie Iercovici, pentru conţinutui predosloviei cărre cititori. ín
BRV II 576, p. 361 De precizar că grvuri1e f89" Evanghelistul Marcu (scmnară
-
care ia atitudine în pirit iluminist faţă de acţiunea de şcolarizare şi instruire, a avut de
-
de P()pa Mihail Tipograful, nedatată; la f4.' - EvangheUstul Ioan, f.19-Ev. Marei; f50 supottat adversitarea nernerirată, din partea lui RaduTempea V (Grămăricul) şilon Piuariu-
Luca (nesernnatä, nedatată) Toate X. sunt identice cu cele din Evanghelie, Râmnic, Molnar, concurenţi ia candidarura postului de dircctor al şc()lilor naţionaie ortodoxe din
1746, 1784. Frontispiciite sunt sempare de “Gheorghe P()p Cos. Tip. Râm". Transilvania. Tipărirura a avut patronaju moral în cee ce priveşte avizarea publicării din
Bibł: C. Pascu, CRV-Sibiu, poz. 121, p. $3; Florescu-GR, p81-l07. partea eptscoputtit I()an Bob.
Bibl: G.E I.pe1ea, O ediţie necunoscut a Alexandriei (cdiţia din 1794 găsită in
regiunea Banar, iil: LR, XIII, 1964, nr. 6, p. 605-613; E Muorj, D. Hanga, op. cit., p
11. ISTORIA A ALEXANDRULUI CELUI MARE DIN MACHE-
136-137, poz. 18; Nicolae AIbu, Un căxtur ardelean putin cunoscut: Dirnitrie
DONIA Sĺ A LUI DARIE DIN PERSIDA tMPÄRAŢILOR. Cu iiivoirca celor itai
Iercovki. ii volurnu omagiai: “Ştefan Mdteş ia 8 de ani". BIbL de Stat Ctuj Napoca.
mari. S-au tipărit in Tipugrafia lui Petru Bart din Sibii la anu. Domnu]ui!1794, cditia J).
Snidii i đocumentc arhivistice. nr. 2 (8). Cluj Napoca, 1977, p. 423-426.
RRV IJ 577 p + {4]f.
-
[9Jf. + 277p. +
578 - 11. LJTURGHIE, Iaşi, 1 794
Notă: la sfârsitul cärĘii, pe cele 4 file. sc at]: Arátări de vreo cáteva doftorii i
BRV 11-578, p. 365-366
meşteşuguri śi nota: “Accasră carreAiexaitdriia s-au tvpärit acurn iittáia orä. prin iiidcmnare Dc rnenţionar cä n textul cărtilot la f. 163'-164, Mitropolirul Iacob Stamate ripäreşte
si cheltia!a durnneajui chir Svmeon Pantca din Setcioa de Sus". Rânduiala la ncoronaţie impăraţilor şi donmilor, dup texrul copiat de Aximc Uricarul,
GF. Ţepelea descrie un exernptar datat Sihiu. 1794, ak cärui uttirnc pairii đifnă de Rânduiala ce se face la íncoronaţia domnului, Jaşi, 1705, utihzat ca ocazia siujhci
cele cunoscute până acurn. Dupá p. 285, conţine versurile: Această 1.torieţce-t nuniită arhiereşti privind ceremonialul dornnesc din Moldova de la incepuruJ sec. XVIII.
AJeandriie, ..“ Bibl: Paul Mihaii, Ioan Caproşu, Despre ceremonialut domnesc, in: AIIAI, VIJI,
De precizat ca eďiţia semnaiată de G.E Tepelea conţine versuri cre sc află şi în 1971, p.397.
“Istoria a Alexandrului..", Tipografîa protopopuiui Mihail Strilhiţchi, Movilău, 1796
ianuarie 15 (Vezi BRV II 601, p. 387).
-
580 11. NYSTRÖM, NILS, MIJLOCIRI NOAO PENTRU STÁNGERE A
Ediţia a II-a menţiunează numele diorthosirorilor Mihail Dir Sibiu ş Radu Rogojanul FOCULUI..., Łernberg, 1794
din Sf. Episcopie a Rârnnicutui, neapărând însă numele lui Sirneon Panrca. BRV 11-580, p.367.
Broşură penrru acrivitatea pompierilor. Modelul utilizar: vcrsiunea din 1794 a tucrăťii
11. ISTORLk A ALEXANDRULUI CELUI MARE DIN MACHE- suedezului Nits Nsrrörn, Renentdeckte Mittet Feuersbrünste [Norkeping, 1793
...‚
DONIIA SI A LUI DA1UE DIN PERSIDA IMPARAŢILOR, Sibiu, 1794, Impnmareaa avut loc în pografa fraţilor Thúrnas, Joseph şi Johann PiJJe din
Iipografia lui Petru Bart. Liov, 1794.
ced. a II-a) [2}f + ± 286 p.. Bibl: Mina, Cärţi, pl52J53.
Susinăror matcriał: Simeon Pantea din Sálcioa de Sus. Tipograti: Mihaii Dir din
Sit)iu Ş1 Radu Rogojanut din Râmnic. 582 11. PSALTIRE, iasi. 1794.
-
Exempiar depisrar ínrr-o coIece particularä diii Arad. BRV II 582, p. 371-374. cołigar cđitnrial: contine şi tcxrul Pripealelor iu Fitorci.
-
Ediia aceasta reprczintä parricularităti fatá de cea descrisa de BRV IT 577, p. 361-
-
Textul suptiinentar Insemnare de domaii Moldaviei, o veriraŁiđă crouologie
365, şi de Veress, BRU JI 804, p. 94. avâtid în plus: 1) versurite de la p. 285-286 2
-
domnească, estc üitocmit de nMtropoIitu Iacć)b II Starnari, “adevárat apostol al hiscricii şi
Numele zăţuitorutiii Miliaii Dir din Sibíu i numeie diorrhositoruJu Radu Rogojanu din naţionahtăţi noastre, inrr-uu rimp de crncenă şi despotică donuiie a fanarioţilut".
Râmnic; 3) Numerotarea paginaţiei şi dispunerca textului. Bibl: Vasile Gr. Pop, Conspect asupra Hteraturii române .şi literaçilor ei de Ja
Descriere: fŢl] (titlul) + [1}f. (Raporwl traducătorului Dirnitile Ierc()vici către
-
inceput şi pnă astzi în ordine cronologică, Eđiţie îngrijiră de Paui Läzărescu, Bucureşti,
conrele Esrćrházi şi aprobarea pentru ripărirea cărţii) + f. [ 1-9J (“Preťaţa căă cetitoriul", Ed. Eminescu, 1982, p. 63, 329, nota 7$.
334 33 ;
r
canternirian este Gheorghe Ioan Zaviras din Siatişte (cărtuťar grec din diaspora. stahiiir îu
-
Pubticaţia ce a apărut în tipograŕia tui Petw Barrh din Sibiu, la începutu[ anului
Ungaria, autor şi traducătoť al unui set de lucrări teologice, didactice, istorice i titerare). 1 795, tipărita cu titere chiriUce, în “limba preavestitului neam ťoniânesc", anunţa cditarea
Modelul utilizat: D. Cantemir, ediţia germană Bacmcíster, Riga, 1783. unei publicaţii enciclopedice.
O c()pic modernă după textul imprimat în 1795: BAR, Ms. grec ó8. “Societateaîşi expune programul şi invită publicul să se aboneze la Vestiri filosofeşti
De retnarcat cä traducătorul Gh. I. Zavirs în textul Către cititori întocmeştc meĺituos şi moraliceşti (Inştiinçarea a fost republicatá de A1 Papiu-Ilarian “Vieaţa, operele şi
o notă hiugrafică LLPersonatia -veritabil panegiric petitru o persünatitate culrnrakriinţifică ideile lui Georgiu Şincai. Discurs de rccepţie, în Analele Soc. Acad. Române, 1869, p.
rornânească care a fost principele D. Canterntr. 85 şi urm.), care uťmau sa apară dc două ori pe săptămână şi să fic trimisc ín Ţara
ihtul “Cätre ciiiroď' a f()st redactat în 1795 şi transrnis, prin tipar, mediitor culturatc Rornanească.
dtn Europa: ‘Trintre scriitorü vestiţi ai acestui veac se nusnără i Dimitrie Cantemir, Autorul Inştiinţării el()giază, atât nurnete episcopului Chesarie al Râmnicului, câr şi
domnul Moldovei, Acesta, prin vrednicia sa, prin aplecarea lui către ştiinte i prin pe cel al lui Ienăchiţă Văcărescu, caťe, prin “Observaţii sau băgări de searnă asupra
scrierile sale luminatc s-a ŕcut cunoscut în toată Europa". rcgulilor şi orânduielilor gramaticii româneşti", tipäritä la Rrn. Vâtcea, în 1787, s-a
Opera cantemiriană, datoratä traducerii greceşti dn 1 795 (carc i-a ţnodificjt inspirat fcut “chip cuvântăťii ritoriceşti şi orighinai prosodii poliriceşri", aşteptând din “duhul
titlul) a cunoscut odifuziune şí în spaţiul sud-esr european, lecrurată fiind în greacă apb,
-
LI LIII.
-
A1 Papiu-Ilarian, în op. cit., p. 11, referindu-se b conţinutul prograrnatic al puhiicaţiei,
subliniază: cideea a fhsr mare, dar inimicii progresului român destu de tari spre a o sugrurna
247. Iv; CBRV CANTACUZINO, Ioan, POEZII NOO, [Dubăsari, 1795-
- îndară în naşterea sa".
1796], M. Strilbiţchi, ťomână. Bibl: discuţie în I. Hangiu, Reviste şi curenteîn evoiuţia literaturii române,
BRV IV 247; CBRV 247, p. 247-248; D. Râpä-BuicUu. Additamenta
- -
EDI Bucuťeşti, 1979, p. 9.Despre importanţa accstei Inştiinţări, care avea un “program
bibliographica, I, poz. Ix, p. 143-144. enciclopedic, dar cu notă de emancipare naţională, speciŕică întregii şc()li ardelene", vezi
De menţionat următoaťele elementc: discuţíe in I. Łungu, Şcoala Ardeleană. Mişcare ideologică naţionată iluministă.
1) volumul conţine un număr de 23 de poezii, traduceri sau originale; Exemp[ar Momente şi sinteze, Ed. Minerva, Bucurcşti, 1978. p. 383-388; ed. 11, 1995, p.36-3ó6;
unicat în Bih[ioteca Acad. Române,Filiala Iaşi. M. P()pa, Ioan Molnar Piuariu, Viata şi opera, Ed. Dacia, Cluj, 1976, p. 212.
2) autorut, “I.C.", identiŕicat cu Ioan Cantacuzino, considerat “primul poet român
cu un volurn ripărit", întruneşte calitatea de-a § prirnul lirerat ťotnân, care a reałizat “pentru 590 11. PILDE FILOSOFEŞTI, Sibiu, 1795, română.
-
prima oară, integral, traducerea unei operc Uterare engleze în timba romnă" (vezi naducerea BRV II 590, p. 376.
-
din poemul lui Alexandcr Pope, Essay on Mann, din care satira “Ornul", a indus-o în Tipăritura repťezintä ediçia a treia româneascá, respectiv a d()ua sihiană, ayând text
voiumul “Poezii noo", fiind, de asemenca, primul traducător român din opeťa lui Rüusseau analog ediçiei de Ia Târgovişte, 1713, a lui A. Ivireanul.
( vezi comedia cNarcisse) Ediţia a apărut sub patronajul cărturarilor din cadrul “Societätii fik)soficeşti a neamului
Ediţie ştiintificä: Ioan CANTACUZINO, POEZIE NOUĂ. Ediçie îngrijită de roniânesc în Mare Principatut Ardealului", ţinând seama de rap()rtul ce poate fi stabilit
Andrei Nestorescu, Bucureşti, 1993, 77 p. (Academia Rornână, Institutul dc Istorie şi intre programul acestei societăţi şi cărţile ardclene apărute întrc 1795 cca 1815.
-
Tcorie Liteťarä “G.Călinescu". Documente şi rnasiuscrise literare Scrie nouă) Vezi şi rccenzia Bibl: A1. 1)uţu, Coordonate..., p. 49.
semnată dc Gheorghe Chivu la ediţia citată, în LR, XŁII, G (1993), p.3I5-3l6.
Bibl: At. Duçu, Coordonate..., p. 168-169; rcfcrinte hihliograŕice. în Ştefan 594 11, W AMFILOHIE, HOTINIUL, DE OBŞTE GHEOGRAFIE, după
-
Godorogea, Noi identifkări la Bib1iografa rornnească veche", n VB-PCN II Bucurcşti, Buŕfiei-, Iaşi, 1795.
1983, p. 318-319; N. Bătcescu, Spătarul Ion Cantacuzino, în N, Bălccscu, Scricri BRV II 594, p. 378-379; IV p. 271-272.
-
istorice. Intr()ducere şi note de PP Panaintescu, Craiova, f.a., p. 153-169; N.A. Ursu, Lucrarea constituie o compiiaţie şi o prelucrarc după luctările lui P C[aude Bufŕier,
Géographie universeHe, Paris, Chez Jean Dessain, MDCCLXX ( 1 770), principalul izvor
36‚
337
•r
şi a lui Francisc Schmidcg, Geografie, Târnava, 1704; Amfilohie Hotiniul find doar În altă scrisoare (Blaj, 18 iunie 1788) îi mulţumeşte pcnrru osteneala în folosul
-
autoniţ raduccrii şi pretucrrii. tipáririi Bibliei şi it gratukază la numirea de canonic. S. Vikan, oflgrnar diu Blaj, widc
La p. 128-130, se at1 capitohil “Despre Mokiova". trăia marna śi sora Iui (circa 1788).
Incipit: “S mai ada()ge cätre geografia aceata i pentru oraśulu Jaşului, scoase dinu \:zi: Dr. Jacob Radu, Manuscrisele d.in bibHoteca Episcopiei Unite din Oradea
geogratie. alcätuitá în oraśuiu Târnovii, dinu Ungarie, la anut 1704 dc Frnescu midegu. Mare. Stuđiu bibliografic, Bucurcşti, 1923 (extras din AARMSI, S. 111, t. I. nlern. 6, p.
geografii, cap. 3. Desprc Moldova."; 34-35, ms. cpistolar nr. 205. Pentru ediţia biblică (Blaj. 1795), S. Micu a utilizat texwl
Explicit: “ kI doile oraşu Sokata nu departe de apa Siretului intLu care mai cu ediţiei Bibliei, Bucurcti, 1688, pe care l-a rctipărit cu textcle ediţiei lariue occideiirate a
deadinsu şade \oe-oduiu Motdaviei". extras din Francisc Schrnidcg. Geografie, I'ârna', papei Sixt al V-lca: Bihlia, Roma, 1587 (care udJizează, pentru prinia đatä: Codex
1704. \aticanus una đin cclc mai vech copii in unciae a)e Septuaginrei şi a N.T, datnd din
O rcferinţă de semnaJare a apariţiei cărţii, traducere din itaiiau(!) n anul 1800, a sec. al IV-lea).
fost inclusă în perioclicul gennan: Allgemeine Literatur Zeitung, Jena Leipzig
- - -
Ioan Băjan n cartea sa, critică îns procedeele metodo]ogice ale lui S. Micii, din
Wien, nr. 204, 16 julius 1800, col. 145-146. rnotive subiecti\e confesionalc şi din cornparatistnul neaprofindat limitat ai textului Bihlici,
Bibl: M. Costăchescu, Am1ohie Hotiniul, Despre Moldova şi Iaşi, in: “loan 1795, raportate doar la ediţia Bibliei, Buc., 1688, considerat cu valoaťe de texrus recepws.
Neculce" fasc. 7, 1928, Iaşi, 1929, p. 239-240. De asemcnea, reologul N.I. Nicołaescu în studiul său observă că Samuit Micu şi revizotii
de text ce i-au fost impusi de episcoput Ioan Bob(..) au schitnhat şi imele nu rrehuia
595 - 11. BIBLIA VT., N.T., Blaj, 1795. f'rumoasa şi clara limhă a traducătoritor din 1688, rnenţionând insă că “traducerea din
BRV II 595, p. 38Q-382.
-
l 795 s-a bucurat datorită autorului ci dc un prestigiu care a scutit-o de verificări (VCândca,
-
De rneriţionat următoarete etemente bibtiotngke: Pandisul şi grădina, în R!TL, XXX\ 3-4, 1987, p.25.
Tipáritura un co]igat edtoriai conţine. in paginade contiriuă, de la p. 83-893
- -
Intr-un rapoi'r secret (în latină adresat din Reghin. 1O ()ct. i 793. circ Sacra
inch.isi; texnii disptis tot pe douä coloanc a prirnului tra(at f5Josofic în lirnba romnă: De (0n2rcgaĘie Propaganda Fide Rorna. Petru Maior denunţ acĘiunea epicopuiui loan
-
imperatrice ratione/Despre raţiunea dominantá. tucrare apocrifä atribuitá lui Pseudo Boh, de a obstruqiona apariţia Bibliei, după rnanuscrisul iui Sarnuil Micu. De aserncnea,
Iosephus Ftaviu. tradsa în rornâneşte sub titlul: “Pentru snguru1 ţiitoriţil gând", eł -a arătat uu apărător al prrncipiitor Jirnhii literarc, solicitând () “venbcare atcrit i
rcripärire {avem de-a face cu ed. a 1I-a dupä texwl cdiţici Bibliei, Bucurci. 1688. p 740- iriđetungatá" a exnjlui Bibliei versiunea S. Micu) Se cori,iđcr că membrii cOmisiei
750). desernnate cu rcvizuirea texruiui (episcopul Ioan Bob si cotaboratorii sái, I)ernctriu Cajan
A ser'it drept rnodel Bibliei, Noul Testament, St. Petershurg, 1819. D. Ct u', Ghcrman Pctrachc, călugár şi prefcct al ripograflei Blaj. şi iemrnonahut Vasite
Ornanientică: La sŕrşitui Vcchiului Testanient se află o vinietă sernnată “PT", iar la Fihpan), “nu cunosc bine lirnha valahă şi nu inçeleg nici rnăcar prirnele príncipii ale
p. 2 din Noul Testarnent se aŕlă gravura Evanglielistul Matei (cf. C. Pa.cu, op. cit, poz. gramaticii ...s unt cornpletamente necunOSCătOri ai łimhii greceşti ( .. .) Chiar Doninut
123., p. 84). Episcop şi cucernicut Detnetriu Cajan cunosc din teologie şi errnincuticä foarte puçiu sau
La 1 6 oct()mbrie 1 785, preotul Samuil Micu din BIaj solicira Cancelariei Mitr()p()tiei deloc. Cu asemeiiea rnijloace, la controlut cfectuat versiunii părinelui Sanluil Micu, uueie
un a\Tans de 4000 de Horini pentru editarea Bibliei, returnabili din vânzarc aşadar tucrarea părçi au fost adăugate, altete au fost îndepărtate după bunul plac şi după imaginatie. nu
în tnanuscris era deja tetĹninată, sau în curs dc definitivare, dc vrernc ce se solicita o după ştiinţă śi de aici s-a produs un adevărat haos şi, fră să fi terininat cenzura (revizuirea
cinuneraţic, sublns.). Cancelaria solicita traducerea rnanuscrisului sprc a R verificată de texrului, subl. ns.). s-a şi procedatla tipärirc. După ce vor citi Bibtia schisrnaticii «ortodoc.şii
Moisc Ptiinik, arhiepscop de Carlovirz, care “obscfla". la 21 ianuarie 17S7, că manuscrisul din Valahia Transatpină. din Moldova .şi diri alte provincii» vor veđea rnulte greşeli ahsuťdc,
e[c !iecireţ Şl într-o lirnb grcoaie, propunanđ a!t manuscris acceptat đcja dc hiserica vor tipări cărçi şi vnr spunc că Sf. Scriptură a fost coruptä de cătťe uniçi şi atunci, nirnerii,
rorn3nă. prca fi editar ia Viena. irnprimarea a avur loc intn l.XIi 793- 1 .XI.1795. nici cu hătul nu-i va mai purca ímpiedica pe crcdincio.ii noştri. să nu treacä ta schismá nu -
Biblia. ediia din 179, are la bază deci imnuscrisut [ui S. Micu crrninat în 1 785, rnai spun nirnic dac rn niai putea spera în continuare că uriirea va creşte.
inaintat arhiepiscopului Moie Pumik, care il repinge la 2 iunie 1787. Prin urrnare, trebuie opritä câr mai rcpede aceată tipárirc .şi sä se poruncească sc\'er
Episcopu Ioan Boh preia manuscrisul lui S. MICU, Pc care il revi7uieştc şi il puhlicd ca acelea (exemplarclc) care au fost dífuzate in Ungaria de către I)omnul Episcop să fi
sub patronajui său la Blaj. in 1795. revizuite de către oameni competenţi (...) un sinur iuçni doresc cu ardou'e. ca
lnrť-o eprsrotä tatină datată Blaj 9 nov 787,a lui S. Micu cătrc Samuil Vu1ci.
‚ mentionata reimpriniare a Bibliei să nu mai fie tärăgănará.." (I. Duniitrh-Snago' op.CiĹ.
‘icerector l Ltiina1uuż dw Lcrnben, acesta scrie c a rerniiîut raducerca Bhhei pc p 5 l 4- 5 i 7).
.
liwha romiicască dupa cea greccască, duţ,ă Septuaginta şi it wag sá indcmnc atunuiii Bibl: Mario Ruffn La traduzionc cattolica della Bihlia in romeno (Biblia ]ui
romni din Serninar să o achiziţioneze; iar intr-altá epistolă datată: Blaj. 24 martie 1788 Clain, Blaj, 1795), în «Odentalia Chrístiana periodica», voi. XXXJ, fsc. I, Ronia, 1965,
(in Jatină şi rornno-chiriJicá), îi scrie cä-i trinite ca probă o coaiă npärhá đn Biblie ca sa p. 135 169; cŕi i recenzia critică a lui JVG. {Georgescu). n «Ortodoxia», XVIJJ,
-
C ai-ate alurnnilor din Seminar şi ă o trimiră i Epíscopului Bucovinei, rugându-t să 1966, nr. 4, p. 579-588; Pr. prof. Durnitru Radu, Cartea bisericească, factor de
prenumere cd puţin 300 exernplare. promovare a unitáţii spirituale lingvistice şi cutturale naţionale a poporuhii român
338 339
r
(Partea a Iba), în BOR, an XCVII, nr. 3-4, 1979, p. 387-390; Gh. Bez'iconí, Costache 603 II PSALTIRE, Bucurcşri, 1796.
-
Stamati..., Iaşi. 1942, p. 40-41; V Cândea, Tratatul despre raiunea dominaiită. cca BR\ H 603, p. 389.
-
dintâi open ŕitosofkă pubhcată în lirnha rornäiü (...) i'r “Viata rornineacă" XVI. 1963, După fHele lirninare sc află gravura Proorocul David1 iar la E 227 o micJ gravura a
nr. 3, p. 84-89; Idern, Paradisul şi grädina, p25; Vcress, A.Budai, ni 4,5, p35-36; Ion Maicii Domnului cu isus in braţe. Paginile 193-206 (IndictuJ) sunt tipărite şi cu roşu.
Duniitriu-Snagov, Românii in arhivele Rornei (secXVIII), Buc., Ed. Cat-tca riidicaca, Bibl: C. Pascu. CRV-Sibiu, poz. 127, p. 87.
1973. p.5l4-5l7, doc. cXLV; Mä1ina. CCRV 68. p. 82
251 - IV LITURGHIE, Bucureşri, 1796.
596 11, W AMFILOHIE HOTINIUL, ELEMENTE AJUTHMETICE.... BRV IV 251, p. 111.-
IAŞI, 1795. Uii cxemplar, inconiptet, pťovenind dc ta biserica “Sf \oievozi" sat Moscu, com.
BRV 11- 596, p. 383384; W p.272 Bujor, jud. Galaţi, arc texrul de la p. 7-l68; tipar negru şi roşu, 25 rânduri pe paginä.
Modelete utilizate pcntru partea de aritrneticâ propriu-zisă: Atessandro Conti, Ornamentică: 1) Xilogravuri: f. 80 Sf. Vasile.
-
Elernenti aritmetici (Ediţii posibile 1730 sau 1780); Manuil Glinzoniu, Aritrnetica; 2) Fiontispicii: f. 81r, 136r, Iisus Htistos binecuvântând in inedalion, înconjurat
L'economia del cittadino in villa, circa 1640; Rurilio Benincasa, Almanacco perpetuos, de un ürnament Horal semiat de “Codin"
eWţia Beltťano, 720 (pentru capirolul de geomerric de la p. 131 sqq). 3) Conet: f 106r C()licĘ floral.
-
AutomL, “dcşi cteric, a contribuit efecriv ia taicizarea şi rnodernizaťea nvätămâinuĹui Textui tc pus identic ca Ia cdiĘi ht. i l 797, dar are aĺte fronťispicii
românesc de la sfárşiwl sec. ai XVIII-tea", a sisternarizat cunoştinçele ín tnaniera ilurninistä nc,dramcnre in rosu pcturu iniţiak.
in clarificarea unor noţiuni", adaptd metoda şi fcsd tucrarea accesihilă. Deşi cu lipsă iu paginaţie, cxempiarul ntî a\nd [cxrul dipu identic ca in ediţia
-
Bibl: G. St. Andonie, Istoria matematicii in Komânia, vol. J, Edit. .tiinĘifică. din 1 797. insă cu diferente in ornamenraţic ‘ibilirează ediria hucureşteana din l 796.
-
Bucureti, 1965, . 74-75; R. Şuiu, Ami1ohie Hotiniul (fişă bibIiografic). in DLRO -. carc ar avca formar in-4 şi paginatia [21f. + 204 Ĺ (Dati Ráp-BuicJiu:.
1900, p. 33-34.
100 - CBRV SLUJBA SE VISARION, Viena, 1796, greacă.
598 - II - W ŞINCAI Gh., ALFAVIT sau Bucoavnă, Blaj, 1796, cd. a IV-a. CBRV 100, p. 96.
-
Această ripărirură descrisă de BRV II 598, p. 384; IV p. 272, nuniiră ‘Abecedar cel
-
Exemplare la: Bibliútcca “VA. Urechia" Galaţi; BCU Chtj Napoca.
-
Paginaţia: [4j f + 48 p.
Mare", operă a lui Gheorghe Şincai, este o rceditare, după Bucoavnă, Sibiu, 1788, cee1a1te
ediçii fiind: I BJaj. 1783; II Sibiu, 1783; III Sîbiu, 1788; IV-Sibiu, 1796.
- - -
Editară cu chelruiala ş îngrijirea mare1u vOrnic muntean Ioan Florescu.
Ornamentică: pe ultirna pagină liminară. gravura reprezentând pe rhicpiscopul
Bibl: M. Tomuş, Gh. Şincai p. 56
‘
Viarion.
Bibţ: E. Mosora. D. Hanga, op. cit., p. 137, poz. 19.
600 - H. CLAIN, Samuil, TEOLOGIE MORALICEASCÁ, vol, 1 II% Blaj. 1 796. -
Lucrarc cúiigat: vot. 1 are [2] f + 304 p. (nu 303 p.), ultima pagină conţine sumarul
-
601 - 11. ]STORĺA A ALEXANDRULU CELUI MARE, Movihu, 796. rornâneşti vechi. p. 9).
-4 dť4 E ± 277n. -3p. \arialna 1invisricä slavo-sárbă (ua posibit rnodel): Ustavlenje paroliialnvja
Pc uirimcic 3] p. sc indicatia pentru recunoaşterea morçitor suli tirlu: Scmne štolarnvja plači..., Viena, 1777, 1778, dou ediţii scuase de Tipografh itirică a lui J.L.
arătate înaintca rnorţii. Kurzhöck, având paginaţia. cuprinui Şi datclc de imprimarc !dennce. \•eZt Gh. Mihailo\ici.
op. cit, poz. 144. p. 144.
340
r-
609 - IL CEASLOV Iaşi, 1797. 5,1 cm) de S(c)h(i)m(o)n(ah) PSMT"; 4) f. 152 ‘, 306', 412 şi 449r; frontispiciu floral
BRV II 609, p. 393.
- Proorocul Moise, Iisus Hristos şi Prooroc Ilie; 5) E 307r: Duminka forii1or, gravură
Tipăritura constituie un ccligar, intruc3u în afară de textut liturgic pripriu-zis, rnai (13,7 x 10,4 cm), de «Grigcrie Ieťomonah. 1768"; 6) f. 307r: Incipir ‘‘ moriv
-
cuprindc, la p. 623, tcxtele apocrife: a Inştiinţarea lui Lentul, proconsutut Iudcii, ctrc frozoomorf; 7) f. 335r: Cina cea de taină, gravură (13,3 x 1O cm), de “Gheorglik Dím.
Sinaml Râmului pentru chipui MânrnitcrnIu care au fost înrr-aceraş chip ĺcd.1Î.; b) Tip.(ograf)"; 8) f. 383v: gravuťă fronrspiciu, având în medalion cenrra sccna Ptmerea
-
[Corespondenţa lui Avar cu M3siwitorulţ in mortnânt a Domnului ( 14,2 x 5,3 crn), de “Grigorie Ľ leroirtoíah". Arhimaiidriru[
Bibl: N. Cartojan. Cărţile populaxe în literatura român. voh I Epoca iníłuenţei Griorie. scmnararut Prefeţei, are intcreante consideraţii parrizme. asupri modduui"
greceşti. Edit. encicl. rornnä, Bucurcşri 1974. p 118-120. cuirural europcan. cu continut iluminist, avand o irnagine clară şi epnrnanLl o prim
rcferiiită ín scris asupra idcei de Europa, efecruân o preiucrare a articolului Cavalcruiui đ
610 H. LITURGHII, Rmnic, 1797.
-
Jaucourt. din Enciclopedia lui Diderot.
Descrierea din BRV II 610, p. 393-394, rrehuie cornpletată cu reatia. porrivir
-
Bibl: Adrian Marino. Lcs himiěres roumaines découvrent 1'Europe», in ‘Cahier
creia mai apar doi ripogra.fi: Grigore Ierornonah. sernnatar ai fronrispiciutui: Doi dragoni, rournains d'étude literaiies", Bucarcst. 2, 1979, p. 6; A1. Duţu, Coordonate ale culturii
ornamentat tk)ral (f136r) i Gheorghe “prohar", sernnatar at gravurii ce înicai. pc Sf. rornâne in sec. XVIII, p. 1 19-198; Idcm, Ideea de Europa şi evoliiţia conştiinţei
Gheorghe (f. 11 lt europene, Ed. Mharros. Buc.. 1999, p. 160-161.
Descrierea s-a facur după un exemplar al tipăriturii rnentionare. existcinc a bicrica
Vovidenia" d.in GalaĘi (Dan Râpă-Buicliu). 258 - 1V. ÍNCEPUTURI TEMEN1CE ALE ISTORIEI DE OBŞTE.
ISTORII VECHI, Parrca dintâiu, Sihiu. Tiraa kii Perru Bar. 1798.
615 - H. LITUKGHII, Sibiu, 1798. BRVIV-258,p. 112-t13.
BRV II 615, p. 403, Carrea are urrnäroarctc gravuri nemenĘiouatc ín BRć la p. 6$
-
imaginile disi Liturghierulslavonesc, Kicv, 1629 sau cclc din Liturghierul slavoii. Striatyn,
TitIu complet a1 tipăriturii:
1604.
EVANGHELIILE/la toate Duminicsele şi Szerbétorile/ prezte tót anul, Karele/
Reirnprimări ale xitogravurilor din acest Liturgtiier: Liturghier, Sibiu, 1807, 1814,
KuJ éndernnaréa csinsztitej şi szlévitej/Doamnei Konziliarisiczej/ Margaritej Tomejan/
1827.
pre lttnba reainleněaszké au tolmécsit, şi/drept vesze1ia jej csěa szufłetazke/ku
Bibl: C. Pascu, op. cit., poz. 131, p. 89; C. Tatai - Baltă, Gravorii, B1aj-IV în
ortogra6e unguréaszké la/tiparju au dat/Périntele David Biro/de la szfsentul Petru
“Apulurn", XXI, 484, p. 260.
din csinul Piarisztilor./ La Buda/ A1 doilea kitit şi asezat Tiparju. Tipérit/ én Tipografia
Universzitatej Kréjésty/1 799.
616 II - Ioan MOLNAR, RETORICA, Buda, 1798
-
BRV II 616, p. 403-404, I'vÇ p. 272 Bibl: E. Mosora, I).Hanga, op. cit., p. 137, Poz. 20.
-
ili
Crorĺica", XVIII. 3 (806). 21 ian. L983, p. 7-8. Prima paťtc, Observaţii de limbá rornânească (p. 1-33) are un prouunçar caracrcr
rorenc. atest3nd cunoşrintele autowlui in linvitica generab. iurrehuintate ca argurncnte
617 - 11. TRIOD, Bucureşri. 1798. in eforrui de iionnarc şi imhogătire lexicab a tirnbii romanc hteiarc.
BRV II 6V. p. 404-410. Partea a 1I-a, Glosarul. aicăruir pe principiul farniiiilor de u\inte. este un \eriah1l
-
Ornaxnentică: 1) f. [6'] liminarăh f. 175', 355: Răstignirea lui Iisus Hristos, giosar de neologisrne, autorul tingvisr latinist utitiznd urt dictionar larii gtirnan.
- -
-
gravurä dc “Griore Ieromonah. 1 768"; 2 f. 1: fnmtispiciu ftunij: Maica Domnului. De preci7at cä, in perioađa de rinip in care auor1 ii rdacta iucrarca, imha romrtá
Iisus Hristos şi Sf. Ion, (15,7 x 16,4 cm;3) f. lr: Vameşul in biscricä gra\u!- (6,4 x titeťarăse aflaîn ptin proces de neologiare şi de pierdere a reiativei uniäti la Late ajunese.
34.;
r
Panea a IĺI-a inciude opiniile autorului cu privii-e ta educatie şi la reiigie. phlcmá Contribuţie la opera ĺEilosofkă a lui Samuil Micu, în Steaua, an XXII, nr. 7, 1 1 5 aprilie
-
1972, p. 28-29; D. Râpă, Contribuţii la CRV (1 786-1828), in “Poraissa", 11. 1980, p.2'2.
aparent extralingvistică. bazată pe principiul: “irnperfecr prifl natur. omul este pcrfectihil
prin cuwrä".
624 11. CARTE FOLOSITOA1UŠ DE STJFLET, Buctircşti, 1800, ed. a tl-a.
Acest capitot îl proiccteazä pe P Iorgovici ca un cätturar gânditoi. preocupar de
-
a ăv.irşi cele aie ei, anarherna vei fi la tor norodul şi Cei cc re \or pflimi prc tinc, ‚oľ h
Ĺitcrare dc tipul lui acum, aceta, acesta, cei, cea, din, ajtita, judecatá crc.
izgoniti dht roate bise(ri)cile cele cresrineşti". (Dan RâpáBuic1iu).
Lingvişrii editoui Doina Bogdan-Dascätu i Crişu Dascălu, opinează ci “ideilc sale
Bibl.: Bodinger, CCRP/3 276.
au inHuenţat nu numai pe oamenii de cultură băiiăţeaiiă, contemporani lui, sau din genťraçia
-
Aceasta tucťaťc are ca rnodel principal lucrarea lui Fr. ChĹ Baumeister, Elementa
1838-1840, nr. 6, p. 82-H$ [vezi şi ediţia a 1I-a, 1867, p. 79-117]), Paul Iorgovici
philosophiae recentioris..., Víena, 1774 (capirotul de logică), dupä care 5. Micu-Clain
“având dernuitatca de a demonstra ştiinţic irnplicaçiile naçiona1c şi politice atc ştiintei
efectuat mai rnulte variante de traduccri, respecriv o tălmăcire a uiior capirolc din carrea
timhii, se raportează la posteritatc ca un model".
iczujtujuj Carol Steinkellner, Institutiones hUosophiae morals in novum audtoriurn
considcr.m cä, nu nrâmptător. ci in depłină concordanţă cu c')flcepçia äu iluminisră.
crearoare, apaie in fruntea texrului, motro—uI sai ates dín Horatius:'Ii, in agendo bonos, phiłosophiae, Vindobonnae, 1771-1772. in care sc sirneaă pe poziii iđcologicc mai
puçin progrcsiste decât in “Loghică", aceasta datorándu-se cenzurii" promovate de
in loquendo scquera periros"Urrneaă-i n faptă pc cei huni, <îar' in iubire pc cei intclcpti!"
cpĹcopul untt Ioan Boh.
subt. ns. D.Ráp).
Bibl: Pompihu TeodoĘ in “Studii şi cercerări ştiiniŕice Filologie", an IX, fasc, 11,
Bibl: Paut Iorgovici, Observaţii de limbă româriească, Prefaçă de ŞtcEn Muntcanu. -
1960, p. 235-244; N. Albu, op. cit, în “Steaua", an XXII, nr. 7, 1-1 5 aprilk 1972, p. 28-
Ediçie criricä, srudu introducri tabel cronotogic, note, bibliograŕie de Doina Bogdan
29; S. Micu, Scrieri rnosofice. Studiu introductiv şi cdiçie critică de PompiJiu Teodor şi
I)scätu i Crişu Dascălu, Edirura Facia, Timişoara, 1979, 295 p. (p. 54-273 %icsiiilu1-
Diinírric Ghişc. Ed. Şriinca, Bucuresti. 19676; vezi d.iscuçie sintcticä in I.Lunu, Şcoala
ediçiei 1 799 şi textul în transcriere inrcrpretativo-fonetic.
Ardeleanä, cd I. p. 345-376; D. Rápă-Buicliu. Contribuçii..., in “Potaissa", 11, 1980,
622 H. MJCU CLAJN, Sarnuil, LOGHJCA, ADECÄ: PARTEA CEA
- -
p,212,
CUVANTĂTOARE A FILOSOFIEI, Buda, Tipogťaa Univcrsităţii, 1799.
626 11, JV MILLOT, Claude-François, JSTORIE UNWERSAwĂ, t()m I,
BRV IJ 622, p. 418.
-
-
\Iodehil utilizat: Cl. Fr. Xavier MilJot (istoric franccz. rnembni al Acadcmjej franccze
prclucrătorului S. Micu-Claiii. “este mai progresisrä decár cea existent in manuaíul tui
din Lvon), Histoire universelie comprenantles événenlents des siěcles passés. redigce
Baunicister, att prin coninurul ei, mult mai propice forrnärii spiritului tiiiititc. decât
par le ieuť MiIlot, rnembre dc ľAcadé[nie Fra.nçaise de Lyrn.
raçioiiahsmul dogniatc, cât şi prin exprirnarea ci in limha vie a poporului".
Bibl.: 1. Grămadă, Istoria hú Miilot n tălmăcirea lui Ioat Piuariu-Molnax, în
Bibł: I.Lungu, op. cit p. 302-345; Pompiliu [odor, Izvoarele ţucrărilor de
Srudia Iiniversitaris Babeş-Bolyai, s. I\ PhiloJogia, t()m. \ fhsc. 2, 1960; Pá Bindcr,
filosofie traduse şi prelucrate de Samuil Micu, in “Studii şi cercetări ştiinţifce Filologie",
-
u 111. ;u 9-JO. Bucureri 1992, p. 49-50 Tipârinira este rnemionară de: Ion Ruşu, in Societatea de mâine, II 1925, p.
1 l 1, nr. 7; TŁ. Roşu, Insemnri şi inscripţii bihorene, Beiuş, 194] şi in BRV IV 265, -
-W CANTECULCELfl CF BOŁEAŞTEDE DRAGOSTE, [Bud. I 8O0. p.1 15-116; in 4°. lf. + 218 p. text 2 col., tipar negru şi alh, tirtul incadrat de gravuri dn
hR\ Ď4.
\‘ - l ID. .
viaa Mântuitorului. Pe E 1 (titlu) ic()ana Răstignirii.
:\n t itonIJä (irä a atinc pt)hicTw de cotnu i c ivktic icta BRY IL p. 452 dcscrie un Strastnic, Btaj 1804, ca fiind cdiţia a III--a. B. Theođorcscu.
de Prc,Ĺ D. Bd Kc1ét a'pr ecmp1arki inic .‘ţu,cW Yaioal Wn Budaeua in Compietări si rccrificări la BR\ in G.B.. XŁX, n 11-12. nov-dcc.. 1960, p. 1057-
cota O. rcL 2 9J2, prí 1t1nar rric1 a nfiniaei da dc BRV V 275. p.
- -
1058 işi exprimă îndoiati asupta cdiţiei din 180Ü şi numemrarc ca fiiRd a lII-a.
2; O. GňĹiu (C'nirrhui tcria poeziei noam 2OplIiare şi culte, A.A.R. Un exernplar idcnrificat de no la Muzeul tnixr Tccuci (nr. iw 1216), cii.rină
v' S L., IIT. t. VI1, 4); ir i c( p1eän tiprirun cu 1ircu chhilice.
.
scmnatările ripărirurii fhcure de I. Roşu, TL. Roşu şi acccptate de BRV IV 265. -
34ť) 347
Deciediţiastrastnic,B14 18Ooexist,eaavndu mătoareapaginaţie: 1}f. + 2l8p.
Tablouĺ ediţiilor Strastnicului blăjean este următorut: I 1753; II 1773; III
-
-
De menţionat c, la ultirna filă nenumerotat, verso, se aHă gravura “Sf Constantin şi Elena".
Bibl.: Pascu, op.cit., poz. 136, p. 91.
“Coborîrca la iad" (Invierea), sernnată: “ST" (reeditare după Apostol, BIaj, 1767).
Bibl. (descriere şi reproducere): C. Tatai, Gravorii, Blaj, 11, în: ‘Apu1um", XIIIţ
1975, p. 724-725, 731-732, 741, ŕg. a, d, f semnalare: C. Pascu, op.cit., poz. 139, p.
92.
‘cestca ce rnaiin sus s-au zis despre Taina Evharistici şi desprc jerďa hturghiei imw Prorocuui si impäratului D(av(i)d; f. 152 164 v Cântarea lui Moisc; f. 165r Penrru
- -
cărora tikuire de cumva ne luínd s-ar gsi, voim ca s se socoteascä ca cüm nu sar f zis". Poticku : f. 165 v 180 v Pripealele la praznicele cea]e dumnezeieşti şi la toţi
- -
BibL: C. Pascu. op.cit., poz. 114. p. 93; E. Mosora, D. Hanga, op.cit., poi 22, p. 137. stinţii carii au Polieleu: facerea lui Filoteiu Monahul; f 181 r 187 r numerotarc
- -
651 - 11, IV OBRADOVICI, Dosithei, SFATURILE A ÎNŢELEAJERII CEJ inrocrna cu apostolii Imrai Constantin şi Elcna; f. 18'v 192r Jstonc. umc jdo\Cti
SÁNÄTOASE, rraducerc de D. Ţichi.ndeal, Buda, 1802. pc carc ic ponieneşte D(a.v id la Psalmii tui. tâlcuíte cu iroria ior f 1 92r Aicca -
Modeluł accstei iraduccti imprimarc de D. Tichindeat ît constituie lucrarea in Slav<) Paitire iasre hine rocmitá ntru npärirc carea de la Duhut Sfáiir f) a)v(i)d o au gäsir i
sârhä a lui Doirhci Obradovici, SOVJETI ZDRAVOGO RAZUMA, plozeni, Prva tiicť prc sutlet hine umilir.
Lucrarea consrituic uti cohgat editoriii, intiucát conţinc la f. 165v-180v rcxtul
časr', U Laipcigu, 1784 (in -8°, 4f. + 119 p. -
Biht.: Sr. Novaković, Srpskabib1iografja (174F-1867), Be()grad, 1869, poz. 8], Pripcalelor tui Filotei monahul,
Propunern următoarca descrwre bibliogtafcă:
p. 20); V Karanović, Đositejevi “Sovjeti" na rumunskom jeziku, Kovčczić 11, 1959, p.
82-89; Radu Flora, Epitomul lui Dimitrie Tichindeai (1808) şi prototipurile lui 1.. BIBLIE VT. PSALTIRE; 2. FILOTEI, rnonahul, PRIPEALELE, Buda,
- - -
1802
sârbeşti, în voĹumut “Rdovi Simpozijuma... (Vťšac, 22-23 mai 1970), Libertatea, Pancevo,
1971, p. 97.
Notă: De remarcat că, D. Ţichindeal in Prefaţa a II-a a lucrării traduse menţioneazä 275 IV STIHURI CĂTRĂ DUMNEMWI HAGI CONSTANDIN POPP,
-
Autorut panegiricului versifkat este idcnrcat ca fiind uratu1 titerat Vasilie Aaron.
“FAVľELE APOSTOLILOR" (?) a lui Pavel Kengyelacz, arhimandrirul rnănăstirii
BihL: BRV Iv 275, p. 117.
“Sf. Gheorghc" Timişoara, şi “NORIvIALUL", traducerc din sârbcşte de Mihail
- -
Marrinovici (Roşu).
276 IV INSTRUCŢIUNE PENTRU JUZII ŞI NOTARII COMUNAJJ
-
6192.
1802. greacä, ed. a III-a. BRV IV 276, p. 118; A. Veress, Orânduie]i rornâneşti..., p. 21; C.T Jiga,
- -
Wt(CŞU şi accloi ce dau porĘia după urmarea in rcoluĘic din 18 fehruaric 1802, prin
in -8°. [7] f. + 192 f. ciäccui ubernium, intiia zi a lui Iuhe a mai sus arniinituluj nu s—au dar afarä.
Ex. cxistentc: Bihl. Acad. Rom., cora BAR IV 273. CRV 655A; Colectia Pi Prof.
- -
Puncwl 1 De5pre judele samlui şi despre culcgărori clări sau powt i despre droriik
Eugen Drägoi. Gaiari. i()täraşului satelor incitui despre băgarea pürii la pretitori
TitluJ: Inrru märirea sf(intci cei de o finţä şi nedespărĘitei TroiĘe a Tarălui i a Fiului iParagrať3] Cc trchuie să ťacä hiraele ánd adun- poitia prin ara a 22 rnaiu 1 784.
si a Sf(')nwlui D(u)h, cartea aceasra Psaltirca, ‘ntnjcarc sä cuprind catismele, cántárile şi ÇiľO. 291() \-cstiä orinduaJ s—au poruncir,.."
psaimii cei alcşi, dimpreuiä cu rândji2lele Jor şi ce(le)l(aitc). cu hlagosloveiiiia Ext(etentei) : Se amíntete de un orclm uhcrnia1 cu nr 2916. 22 ma 784. carc nu-l şirn
a1e prea of( i)nţiwlui domnuiui Domn Ştefan Strarimirovici, arhiepiscopuui i a tn,r iprirnt, uhi.n. .
initropołitului de leagca grecească neunit din Cartoveţ. Nctegată cu 40 dc creiari. Exphcit; ...le-au prirnit dupä rnduială gubci':iiariceascä cráeascä din 25 ittniu
La Buda.Tpăritá cu chetwiala crăeştii şi a lirnhilor Räsărirutui tipografe a Univcrsităţii rir 6í)i 4 i 6463, să dea în ror mul samă"
din Pesra. la anul 1 802. TcxwJ oríduielii cupriiide paragrafek 3 -1 3.
Cuprins: I 1_3v1 Cuv&nt înainre la toatä persoana ce se va índeletnici ta citirea RibL: ixtul estc puhticat inregrai îa ít. PUCLriu. Docurnentc, 11. Sihiu. 1897, p.
psalmilor...; [4t-5v]. Invăţătură cum se ceteşte Psaltitca in sfânrul ş Marele Iksr; [6r-v]. łk)-195; flan Râpă-Buiclíu, Contrihuţi ia CBRV (1786-1828), ín: ‘Poraissa", 11,
Ránduiala cum sä cade a ceti Psaltirca deosebi; f.7r nurneroraiá: f.1) 152 Psaltirea
- - i 80 Räduţiu Gvémánt., Rcpertoriul 446, p, 239. (Mcitçionazä ocui imprirnatii)
-
350
Corbu1 al Valahiei stăpân îI adeverează
656 11. ALFAVITA SUFLETEASCĂ, Sibiu, 1803
-
Invăţături moraliceşti şi înţctepţitoare; Regula sănătăţii; Adăugcre pe anul de ohşte 1803; Bibl.: Inuntarea jidovilor de Neofit (1803; 1818) n: Ioan Neculce.., fasc. 4,
A doua adäugere (Proorocul cel mai mare ai vremilor este paiangenul); Anecdote; Coţca Iaşi, 1924, p. 307-309; D. Furrună, O scrisoare scrisă de Neofit, rabinul botezat, in:
cea spuitoare de adevăr (O jucärie pcntru soţietate); Tabela care arată împărteala veniturilor Ioan Neculce, fasc4, p. 325-327; C. Pascu, op.cit., p. 97, poz. 145; E. Mosora, D.
şi a chelruielilor peste tot anul la întreţinerea economiei. Hanga, op.cit., p. 137-138, poz. 24 (indică o reripărire (variantä), datată “februarie 20",
Pe dosul copertei din spate se află accl catalog a1 căťţitor bisericeşti: “Însemnarea alături de variantele sen'malate de BRV 11, p. 447; Eugen Pavel, Adáugiri şi precizări la
cărţilor româneşti ce se află în Vivliopola lui Ioan Barť', şi apoi “Desiuşirea ghicitorilor". BR\ p. 240.241/6-7.
La f.14 se află graviira: “Jupiter".
Partea literară (versifkatä, închinată naturii, anotimpurilor şi muncilor agticole) a 663 11. ÎNVĂŢĂTURĂ ABEVĂRATĂ PRE SCURT A VINDECA BOALA
-
Catendarului este atribuiră lui Vasile Aaron, care poate f identificat şi ca autor-iedactor. SFRANŢULUI, DUPĂ EXPERENŢIA ŞI ISPJTIRILE CEALE MAI NOAO,
Bibl.: Sanda Coroianu, Unele consideraţii asupra unor calendare româneşti din Sibiu, Pctru Bart, 1803.
Biblioteca Brukenthal, în: Centenarul revistei «Transilvania», Biblioteca ‘Astra" Sibiu, BRV II 663, p. 447.
- -
1e: f. titlu + ĺ} + 121 (=120)f. Fila 88 este sărită la numerotaíe. venerice în Transilvania secołului aI XVIII-lea, in vol.: “Din istoria luptei
Pe versoul üii de titlu, sub stema dublă, sunt date urrnătoaree “Stihuri poctice antiepideniice în Rornânia. Studii şi note". Sub redacţia dr. G. Brătescu, Ed. Medicată,
asupra peceţii". preluare, în marc parte, din Cazania de la Râmnic din 1748: Buc., 1972, p. 163; Răduţiu-Gymant, Repertoriul.., poz. 453, p. 242-243, indică la
“Doaă închipuiri ce în pecete s-au însernnat elernente de tipărire: “Cluj, 1803, I. Barth"; Zoltari Szökecfalvi Nag'; Samuel Izsák,
-
D()mnului Alexandru de ta Hs. i s-au dat. Michael Gottlieb Neustädter, protomedic aJ Transilvaniei, în vol.: “Trecut şi viitor
352 353
r
iri medicină. Studii şi note", sub rcdacçia dr. G. Brärescu, Ed. medicalä, Buc., 1981, p, Stratimirovici, arhiepiscop şi mitropolit dc Carlovitz, la Buda, în 1804 (paginaţic: {5 l +
2 1 3 (indicä ca rraducător pe I. Mo1narPiuariu). 2 0 5 f).
De mentionat că Ia acest tiraj al 1\'.Iineiului pe septenibrie, la f. [2} apare I)cdicatia,
666 H. CATEHISM MIC, Ccrnuçi, 1804.
-
semnatä de Dr. Ioan Molnar de Milershaim, din Sibiu, ta 25 august 1804, adťesarâ
BRV II 666. p. 448-449. mitropolitu]tű tefm Srratirnirovici iar la f.[3-5} Cuvántarc inainte sernnată tie ace]aşi
-
cărwra (Notă Aceaste pagirú istorici şi cncorniasle au fot reeditate, pcnrru prirna oari,
- -
su apärut in intenTalu] 1804-1805 (rirajul J) 1806 (augusr 1807) (rirajui !J). totu.i
1 805. cdiria loan Monar-Piuariu.
-
Aadar durara editrii tir'ajuiui al doika pentrti Transilvnia 1804 circa augusr 1 807
Dudaş CCVR-ĺuniini, p. 375-379.
-
(ante 14 septembric 1807), succcdănd celui pentru Ţara Koniânească. Priniul riraj apăntt
De tnenţionar urmăroarete elenicnre bibliografkc şi bibtiotogice: a fost cel ai Mineilor pe lunite aprilie, iunie, iulie, octornbrie, noiembrie, decernbrie şi
Editorul rnateriaĘ profesorul şi nicdicul oculisr sibian Ioan Molnar-Piuafiu a henefkiat ianuarie. Minei noiembrie, 1804, tiraj Tnmsilvania: in fotio, [3f±191f. cu ilustr.F.tj
de un “privikgiurn exclusivurn" dat de Curtea imperialä de la Viena. la 24 ianuarie 1 804, f[3v.1.
pentru imprirnaťca Mineiului pc 12 Iuni. inrr-un tiraj dc 1000 dc exeinplare pcnrru tecare Realizatori tehnici ai ünprimărH:
din cck 12 volurne = 1 2.000 e.ernplare cu 3.918.000 pagini. valahä pe zce ani de la Cen2ori: Gh. Şincai pnä la 12 noiembrie 1804, apoi Ş. \iicu care cumula i funcia
apariţia uttimuŁui volum, respecńv pentru vánzarea tui, afacere lucrativă pennu ediror de cúrector; Ioan Corneli [î.n ultisna parte a editării (sepr. 1807), rnai precis pentru rcstanţelc
(Contracrul iniţial cu Tipografa Universităţii Pesta existând din 4 august 1802). laMinci].
Manuscrisul Iucrării a obţnut avizul dc puhlicare din partea lui Şrefan Stratiminwíci, Tipogra: Theodoru (Tódor') Török (n'potheta) pánă în mi 1806, find considerat
-
arhicpiscop dc Carlovitz. de Dr. I. olnar-Piuaiu ca un lucrăror indispcnsabil penrru continuarea ediţiei Mitieiutui
Eđirorul a lansat oferta de publicare, dcschiiând lista de prenurneranri penrru Mineiu după decesul iui 5. Micu ); Nicolaus Veze
mare in 12 vohiine, după rnoderul rămnicean I 776- 1 780). inipnmuid la Tip. Pcsra, a 6 Culegători-zeţari: Axenri “transiiväneanul" ín periüada ianuarie-rnartje 1806, şi
dec. 1799, o Inştiinţate ad-hoc (vezi Vercss, A Budai..., nr. 9, p. 38-40 transcrierea
- Thcodorus Török.
texwlui ĺnştiinţrií). Gravor: Carolus Fridericus Hedcrich Frigyes
Modeiul utilizat: Mhiei, vul. I-XII, Rrnrúc. 1776-} 780, edira cu Prcfcck emi't Corectori: etape): Gh. Şincai, Ioan Onişoi; Ioan Cornelj.
Tirajul minimum 12.000 de exenipare (cáte 1000 de exemplarc penn-u fkcarc
de ep%scopii Chesaric i Filareţ ai Rmnicu1ui.
-
domnnlui Ţrii Româneştiĺ Ioann Constandin Alexandni/ Ypsilant Voevod/prin seprembrie 1807 (lichidarca resranţełor), I. Mo1nr fiind în perrnanenţă n Jegáwrä cu
ccnducerea Tipognfki. (cu direcrorii Lakics .i Sghi Fercnc). care au rnediar ditkulrăţile
osârdia smerituhii episcop aJ Argeşului/Kvr Iosi.fIIn Buda.;S-ati prit in criaca
dc imprimare prnpríu-zisá, angajarea realizatoritor rchnici şi íntârzict-ile de plată. majorărilc
tvpogr(lfk a Uiversiră-!ţii din Peşta a ariul de la I{s. 1805.
marcraJuJui utiiizar şi iritárzierca ednăn.
(Vcz BRV Ii 681, p. 456-461, carc reproduce Precuvintarca epcrpuhi osit, Relaţia bihliografkă (BRV IV 316, p. 126) privind un Minei martie, Buda,
indică corcct anu apariçie pentn.î fkcrc ‘ohirn din Minei i paginuia).
- -
Este impcrios necesať că tirajete acestei ucrări dcstiiiate ii inod exprcs pe baza testäľii cđiia a IiI-a 1823.
-
în teritortu (UĄ ľtC2 editorului dr. I. MolnarPiuartu, soticitaťe de bisericile rnineti Ob.: Aadar data dc încput a ripäririi ta Ccrnáuţi ar f nainre de anul 1804 (I).R.B.).
din 1bnsi]\ani i din Tările Rornâne, ce se află încă în patnmowul cultural al acestor Bibl.: iuan Zugra Un singular octoih din anul 1804, în voluinul “Tárgoviştc -
Iäcaşuri, dovcđeşte un fapt incontestabil: cditorut, d I. Mouar-Puariu a contrihuit şi pe cctre a cukurii románeşfl", Buc., Ed. Liteťa, 1974, p. 97-101.
această cale Ia úmogenizarea limbii literare printr-o carte de cutt, mutt soticitată şi difuzatä
în plan romncsc, & ŕiind un veritabil spiritus rector al niişcärii culturale din Transilvania 674 IL STKASTNIC, Blaj, 1804,
la sF. sec. aI XV1II-lea şi începutul sec. at XIX-lca şi, în acelaşi lirnp, un factor de coeziune, RV - H - 674 p. 452.
antreniid şi facilitând relaţiile cu intelcctualii din Moldova" (Vezi pertinenta observaţie Coituie ediţia a I\J-a şi iu a III-a cum twncaz toaia lc ridu.
în recenzia Prot. unh D. Păcurariu la rnonografia lui Mircca Popa, Ioan Molnar-Piuariu, Ornarnentică:
Cluj, 1976, n: Cabiers rouinains d'études Iittéraires, 2, 1979, Bucarest, Ed. Univers. Alte xilogravuri: p. 25 “Dutnmka HoriHor" (15,5 x 8,5 cm), semnatä de
-
p. 130); Măiinaş, CCRV 72, p. 85. St(tciu rypograf an 1773"; p. 102 “Rsrignirea" (14,4 x 9,3 cm), semnată jos:
-
“l'ctltl .(iograf), [în compoztţie mai apar Sf. Joan, M. 1)ornnutui, Maria Solonieca,
669 H. Ntnstädter, Michail, CUVÎNT PRE SCURT DESPRE ULTUIREA
- Ih N!cođim, un grup de soldaţi şi sutaśnl Loghin Bogor şi Ghestaj; p. 126 gravură -
VĂRSATULUI DE VACĂ, Sihiu, 1804. ( i 3,6 x 6,8 crn) (în două planuri: stânga “Punerea in morrnint a lui Iisus Ilristos";
BRV 1] 669. p. 40, Pv p 273.
- -
reipta - “Luarea de pe cruce"), semnată jos: “Perru t. (ipograf"; p. 195 “Invierea"
In -$° rnic, du 64 p. (63 p. tipărire). Imprimată la Sihiu, 804, în Tiporafia lui Ioa 14,6 x 10,3 cm), semnată “S.T." (Sandu tipograf (reeđtare dupä Apostol, Blaj, 1 767).
Barth, cu nr 6318. 2. Fwntispicii: p. 1 cadru bandt ftomorf tili7ar cate mrgiiiete celc rrei rncdalioane
.‚
Síhiu, 1803. hxcmplar comptct ín Bibliotcca Arhivelor Sratu1u din Braov. \.çrii-c, -cspcciv un medaiion oval cu rnonograma Nika, itcra uprascris inrr-un ccrc de
Lucrareaa cunoscut un tirai paralel în Iinbite romnă si ihrá, edirat ta ľipor-atia la7C
hudanä in 1804. de căn-c Şrefan Strarirnirovici. arhiepiscop de Carlovirz, in 2500 de 3. (:-wti fîorale - p. 24. 125. 194. Exemplar existent (i dcscris): colecria de cartc
exemplarc nckgarc. la cosrul de 350 florini. rlncască veche a Arhicpiscopiei Toniisuluí şi Dunrii dc J05 GalaĘi proveniena: biserica
RibL: Veless, RRU Iĺ 915. p. 140: G. Nussbichcr, O veche tipritură medicaiă
- -
SŁ Irnpăraţi" corn. Snceveni).
-
românească" íi: “Dntrn nou". Braşox XXVII, nr. 7932, 9 iuiie 1970, p.2 \zi .i P BibL: C. Pascu, op.cit.. p. 97-98. pOz. 148; (dcscriere şi reproduccre xilogravuri:
Cernovodcan, recenzlc ta i). Poenaru. Contribuţii BR\ ín: SRdI, tom 27, nr. 4. 1974, C. Litai, Gravorii Blaj 11, in: ‘puhirn". XIII. 1975. p. 725. 728-729: 741, tig. 5
-
BRV 11 670, p. 450, 675 11. THEQLOGFTJE DOGMATICĂ, rraducere de Dirnirrie Caian i aiiii, I
-
I)c pťcci.au itlul i aĺte elemente hih[iograice: OCtOihosĺ adecăţ OsmoglasnicJ - If, 1804.
cxtrctiv diu Octoihosut ce Mareţa Sfintnlui Ioaii Damaschinjcare prin hlagoslovenie ii BRV H 675, p. 452-453, paginaţia vo. I cste indicară: lf. + 471p.
- -
prirniri/sĺiitei!sohorniceştii şi apostolicqtüfbeserici a răsărituluijcu sfhiţenie intărit Ĺn excmplar existcnr in biblíoteca Muicului Unirii, Alha IuLia, cota CVR 5 10,
fiindj cum đc znoav s-au npárirĺîn auul de a Adatn 7812!iară de la Naşterea piczíntä cârcva dcosebiri faţä de BR\ asdd:
Mîntuiwrulu i-{rsto [&O4./Ii rypie K.K. Bucovini/ ĺ Tvograful Rginavia lf ± ] 11). +472p. pĺefaţa SC atlj in ceic 1 ip. şi plasată la începuml vol.
-
Pctru Ekrti. iu L inceputul voł. II cwn indică BRV crcri de tipar îri numerotare: a primcte 1 1 p.
In m, 21f. + ó2p. ± i f. 1 natu pni 1 x 1 4 cm. cxłr o pagină ne unierottä ÎflttC f).3 şi 4 p. 246 pcntni p. 256, urnieaă 257 de douá
356 357
ori; după p. 264 urmează o pagină nenumcrotată, apoi 265, 266, Upsă 267 şi sc ťeia cu Modelul utilizat: Prnchten der Unterhanen gegen ibren Monarchen..; Hârtie
268, 404 pentru 424. rip mcdiană, 3,5 coli, 14 fl. coala: preţ total 49 H.
-
capitolele diferă şi are exact paginaţia specificată la BRV pentru acesr vokitn. Aşadar volurnul care anunţa expeditia sut-nei de 40 Horini pentru sponsorizarca lucrărilor sale aflate sub
arc: [ljf + [12]p. +4O2p. ripar: Aritmetică, Regulament, Istoria biblică, I)atorinţete).
Bibl.: Ł. Flaţeganu, CVR n Muz. Unirii 111; V în: ‘Apu1um", X1Vţ1976, p.
-
Tipografîa budană, Ia 29 ian. 1806, îl anunţa pe Gr. Obradovici desprc cxpedierea
236; XVII/1979, p. 401-402; C. Pascu, op.cit., poz. 149, p. 98. 500 de cxemplarc. Cartea sc va vindc rapid, fapt cat-e necesită o reeditarc (cu adăugiri), în
1806 (v. BRV II 698, p. 485).
291 Iv. ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE SĂMĂNARE INULUI pentru
-
Vezi în acest sens misiva lui Gr. Obradovici către tipografia budană (Caratiseheş. 6
BOHEMIA, MORAVIA şi SILEZIA, Lwo 1804, germană-română. rnai 1806), prin care solicita suplimentarea imprimärii cu 500 de exemplare.
BRV IV 291, p. 120.
- -
1. Originalul utilizat îl constituie lucrarca tui 11. Felbiger, Anleitung zum Rechen
SARE, f.1., 1804, foaie votantă. zuni Gebrauche der Natioiialschulen in den damit verbunden Staaten, OWen (Buda),
BRV Iv 293, p. 120.
- -
Mântuitorului care au fost înrracestaş chip; h) [Corespondenţa lui Avgar cu ncepând din mai 1806, ambele tiraje purtând data 1806.
Mântuitorul l 6. Gr. Ohradovici a susţinut irnprimarea, trimiçând la 14 apritie 1805 suma de 45
Bibl.: N. Carrojan, Cărţile populare..., 11, p. 118-120. Horini la Tipogra&.
7. Preçul cărçii: 1O creíçari.
680 11. DATORINŢELE A SUBDAŢILOR CĂTRE MONARBUL LOR,
-
Bibl.: G. Pctrik, Magyarország bibliografiája Ç1712-1860), 1, Budapest, 1888, p.
Trad. de Gť. Obradovici, Buda, 1805, cd. I. $3; G. Andonie, Istoria matematicii ín Rornânia, I, Ed. Şt., Buc., 1965, p. 100; V
BRV II 680, p. 455-456.
- -
Manan, Aritmetica lui Grigore Obradovici, in: “Gazeta rnatcmatcă", Buc., 1936, •
358 9
r
337; Vasik Popeangă, Idei ilmniniste n activitatea şcolară a lui Grigork Obradovici, trciiţc c đntre ccic d cditi, vezi: KIau S[cinkc. Sinkais Korrcctui-cn n den
in \o1. Radovi Sirnpozijuma/ Actele Simpozionului.., \Trsac. 22-23 mai 1970, Ed. ‘Elcmcnta linguae daco—romanae.., bei dcr Neiatfage vnn 1 805". n:
Libertatea, Panccvo, 1971, p. 296-297; V Ardeieanu, Grigorie Obradovici, Ed. Scrisul .1U tť L .rsirtii \i. I.Cuza" in Ia, cjic ciinca i II -iHtc cj!c
bänăçcan, Timişoara, 1961; Miron Ionescu, Grigorie Obradovici, in: “Revista de
.
pedagogic", Buc., nr. 1. 1967; Veress. A Budai..., nr. 50, 53, 63, 71. 77, 92. 237.
- H. SINCÁI. Gh. ADPL': SUS.. SÂMUELI VtKA lOŕ.
684 11. ORTOGRAPHiALATINO VALACHICA, Cluj. 1805.-
\iara .şi opcra, LPL, Buc., 1965, p. i71-172, 245; I.iugi, coalaArde1eană, Jcd. I,
-
cu tegendă slavonă; la p. 225 “Iisus şi Petru", iar la p. 259 “Soborul Maicii D()mnului".
-
1)e prcciat că tipäriwra are [3]f. ± 276p.. tipa ncru şi roşu, pe două coloane, 41
686 11. PSALTIRE, Sibiu, 1805.
-
randuri pe pagillă.
BRV H 686, p. 463.
- -
De rneiţionit că în paginaţia de la 177 194, tiparul estc şi roşu. Carrea mai are
-
Ginuri: pť verso foii de tit]u “Iisn troiuiiď' pc tila a 2-a nenun rott
-
-
B.ibl.: C. Pascu, op.cit., po. 155, p. 102. mr; “Join Zugrv''. Pagina 276 cste numcrotat gnsit 278.
BibI. C. Pacu. op.cit. oz. 159. p. 103.
687 11. ŞINCAI, Gheorghe, ELEMENTA LINGUAE DACO-ROMANAE
-
SWE VALAHICAE, Buda, 1805. 1arin. 702-11, IV POVA UIRF CÄTRÄ ECONOML DE CJMP. Buda. lSOó.
BRV II 687. p. 464-466.
- -
RR\ 11 702,
- -
.4Só I\ p.7$: \res BRV II 934. p. 14-i49.
- - -
Jxrafia U i'crirăti Pera, în-o scri arc Rudj. 2 ma I 806 cue i. i.1oiat
Paginaia: 110 (-lllp.), signaturi: A, G2; rectarnă; imprimarea s-a terminat la 15
-
În pre&. auwrul se ocupá din nou dc problcma nunlelui şi a räspândirii poporului -:s:n dł!mcll.w, vcl aiia eiat11 sccu-ia i ccaioiw tcfl1[at rct aud nos r,relo uhjkiw1-,
romn, dovedind o evidentä orientare pentw ‘scrierca fontic". crw preini csc c cndare et ha daptarc. ut lihcr hic conrnunis iiitai
Lucrarea reprezintă ediţia a doua. revizuitä de Gh. Şincai a 1ucrrii cu aceiaşi titlu i • \cť,. A Budai.... i 04. 115
.
.
conĘinut. pubticată în colaburare cu S. Micu, ia Vicna, ín 780. Lşadar parcrnirarea de auror i cahrdred de cewur a ti Gh. Şincai asupi-a łucťarii
podrc h dvcditd.
Ediţie ştiinţifkä: Micu, Samul, Şincai, Gheorghe. Elernenta linguae dacoromanae
sive valachkae. Srudiu introductiv, traducerea ţextetor şi note de Mircea Zdrenghea, Ed. BibL: Asupta paternirăçii de auwt- a tui Gh. Şincai, vezi: S. Puscariu, Econoniki
Ctuj-Napoca, t980, p. V-XXVII, p. 111-220 (rcxr ticsüniar şi traducerea). din 1806 d Siiicai, în: Dacoromania, I I920-1925, p. 348; şiAl. Borza, Prima istońe
naturală românească, în: Transilvania, LII 1921), p.825.
Bibl.: M. thmuş, Gheorghe Şincai, Viaţa şi opcra, EPL, Buc., 1965, p. 145-146; (
A. Nicotescu, Şcoala ardeleană şi limba română, Ed. Şt., Bttc., 1971, p. 187; penrru R.cferinţe asupra autorului şi lucrrii: N.A.Ursu, Cărţi de popularizare a ştiinţei
traduse de Petru Maior, în: LR, an X, 2, 1961, p. 136; M. Tornuş, Gheorghe Şincai.
360
361
Viaţa şi opera, JďL. Buc.. 1965, p. 148-151, 244-245; I. Luitu. Scoata ardeleaštă Ed. IJn rnanuscris copie după ediţia 1, Vtena, 1806 ia BAR, Ms row. 91 (‚ 1 77',
f.
Mincna. Cotectia “Momente şi stczc", Buc.. 1978, p. 253; cdiţic şriiniüc: N. Fdroiu, ihiicat in ‘ruđhii (ronica inedită đc la Blaj a protoinghc1uiui Nauiu Rimiccantt. (
j 44.
Jťceputuri1e literaturii economice romneşti (1780-1810), Studiu şi aiexe, Bibliotec
Acad. Roni., FUiata Ctuj-Napoca, Clu-Napoca 1978, p XVII-XXVIII (Studiu), p. 83- hhroru cărĘii, fťaiiihnus[i au emcndat textu extraseior din rnanuscrisclc banului
1 86 text traflscris)
\ihail (ltacuzino.
EdirrMul cărţii, Gh. \nJori. grcc din insu[a Zanrc. au caa dc cđitura la \icua
,
703 - ĺI, IV PSALTIRE, Bucureşti, 18()6. undc ş-a publicai şí lucrări propni, de cx. Ltxikon triglosson, rrci volumc, đcdcat
!ui
;\lcxjiidru Mavrc)cordat Firaris Domuul Modovci, şi fn i 799, o Istoiie a Arnericii
BRY H 703, p. 486; IV p. 278.
- - 4
)lumc. compiaric in lintha cli nă
Tipărirura cotistituie un coligat cditorial caie coniflc .i rcxtul “Pripeatelor" lui Filotci..
Lucr-arc ito:că. ct iind 61 dc captotc. it poarit, caic pciiiit pririJ itca
Propuriem modifkarea poswlui hibliograüc, atfel:
tematică, istorică i geografkă, a probiernclor tănlor roinâite, publicatá într-() ĺimbă
703,, II ‚ flT 1. BJBLIA VT.. PSALTIRE; 2. FILOTEI, PRIPEALE,
- de
circukiic uuiversală,
-
Bucureti, 806.
“cej ciiiidi lucrarc tipărră" u carc sc iiittcte i e rcđ rcxwl vcrtc! r
capitLilaĘi ale ľ!lOr rOiilane cii Poarta otomaná', Istorica F.rii RO!i1ti
BibL: ‘Ľ Sirnedrea, Pńpealele monahu1u Fiłotei de la Cozia, p. 1$$. cca “đintii
di i
ptmct dL cđcre politic şi gcograc". “un repeitornl — după N . Iorga, cclc
din mai
1805 : dc primirea manuscrisului lucrării Schregcin i -X i U iuncha pc cc[c cui iihaij, [Proiect de cod general dn 1777, cartea JVJ cdiror
-
si cu urt đorncniu îtsac đac đc ;arina Ecarerina a It-a, carrurať i'nini i fřunta al Mođclul după care s-a cfectuat traducerea il consrituie lucrare
a slavo-sarbă: Istorija
ptidci naţionaIC an! iotomanc carc Ti 772. Focaiii. a inJ Lt pi iUI )ik'x un hihtičeskaja iłi Povesti Vethago i Novago Zavjata v
polzu... Saveiino sehskago
iiC (lO3ľ đc -i i copn dc acte đe tar. miiid ntiu uI ju.nošesrva iždiveniem' G<ospodÄnv' Da.rniana Kliavcii,
lti atu v' \icnnja. Up. St. Nuvaković
.1792 J 5f 238 p. 1p) Gh. Mihailovici, op.cit,, n 249, p. 227.
63
r
Dintr-un set dc misive pubicare reiese clar că cenzorul S. Ctain recümanda (Buda, Bibl.: 1. Lunga, Şcoala Ardeleană, ed. I, p. 257-258; ed. II (1995), p. 241; Miru,
26 marťie 1805) editarea Istoriei biblice a luí Gr. Obradovici, cu condiţia ca ea s ŕe mai Cărţ.i, p. 135-1 36; Idem, Opera Iui Joan Budai—Đelcai-iu n conrextul relatiHor ctilturale
bun decát ediia de ta Moscova, 1799 ťediţia NikoticiH
şi ştiinţi6ce slavo-roinânc, Tez dc doctoraL Buc., 1970. p. 226 ms. dacttio. .
Tipografia de la Buda inaintează pentru ategerc, la 6 apriiic 1805, aitiiepiscopuiui
715 - 11, W CATIHIsIS MJC. Braso\ 1807.
teťan Stratirnirouci dc Carlovirz, ediii1e Istoriei biblice Nikolici. 1799: i Obrdovici
BRV - II - 715, p. 497-498; IV p. 2S0-281.
800), arnbete epuiate şi solicirate de-a fi rccditare ca manuatc pcnrru şcotile romiwşti,
Bibl.: Eugen Barhut, Cărţi ncunoscutc de autorii BibHografei româneşti vechi:
iať ierarhut sârb optează pentru ediĘia Nitćolici (misiva din Karlovitz, 29 iutie 1805.
Bianu-Hodoş, în: Bibtioteca Universirăçii din Ctuj, Ciuj, 1935, cap. 111, p. 115, poz. 38
Merită s fie amintit aici că a mai existat o prelucrare a Istoriei bisericeşti (ediia
(descriere completă dup ex. existent la Biht. Univ, CJuj).
Nikolici), efectuată de 5. Micu, după indicaţia mitropolituiui Ştefan Srrarinűrovici (
misiva Tipografici Ľniv. Pesta c,rre Gt Ohradovici, Buda, 26 apriiie 1806 .AsŕU c
720 - 11. HORGA - POPOVICI, Nicolae, OGLINDÄ ARATAEk OMULUI
explică i opţiunea mitropohtului şi “clauza" insinuanrá de S. Micu ćsuhlns. .
supiirncnteze, duNând tiťajut initiat (de 500 ex.) ( rnisiva cătn: hib!iopola. Caransches, iíuminist din iřanilvania a îndepliriit diferite incţii: inpcctor aI Sco.[ilor naţionale române
6 rnai 1806) la Orađca i Arad. udcc.tor de rLii onoii1c Li O)mitalu Ar.d. iin'toi- şi, din 1 797,
BibL \rc. Á Budai.... nr 60. 61, 62. 68, 7L 77. 79. 9. 92. ;‘t ecu pO[i-g r. cu aotwdjnj r-ocri:
b Auturut scrierii i—a anuncar inrcvi. - pubícat-e c;,rc-cç ‘rhij Gh. incji a 3
313 - IV ŤNŞTIINTARE, Bia. 1806. ianiiayie 18)7, m flucli%u 5ind Lrimis ia ccnzur k rnJ 1 807 o'rt:wl !icit; un
BRV IV 313, p 126
- -
úraj đ $OO de cxenipLire, tbrmat iii vnk.
ComplcLim intottnaţla hibiiograŕică dupá CJJiga, op.cit.. po. 47 p. 23-24. c) Tipograŕia Univcrsităii Pcsra fcc cwoscut auoru!ui c luctaita continc croľi L{c
“Inştiinţare.. despre carrea «MeteşuguL. zidiri i al stingerii focului, Blaj, 1 805- Đrtogrfic, propunánd pe cenzoi Gh. Şincai sa le coectezc, contra unui onoranu de 5
1 X0i». dirnprcuná cu 22 icoane, (.hij) TipĘTaŕia M. F{ochmeiswĽ !1()nw. achitat a 27 augtst 1807.
Ecrnpar dccisi dtă CLtga. opcit.. p. 24 n Arh. Biscrki c'rc. T3 t 1 .
d Cenzo rnanuscňsułui şi corectorul Íucrárii: Gh. Siici carc a cibiiť
tjnca de diorthojtor CorectOr.
Urajul: 500 ex., fbt'rnar in -8 mic, H coh pcntru tkca'e Lxcmpkir.
ť PreçiÎ tipini: 1 cGală - i 7 fo:ini: i i culi - 7 Hrrini,
713 - 11. CARTE DE M1NA PENTRU ECONOMIE, rraducctc c Gt
g Imprirnarca s-a rci-rninat în perioada sfárşitul hmii noieiubrje - 2 dcccrnhric 1 807;
Ohtadovici. Buda, 1807.
Tipografia butlană cánd cxpediçia exempiarelor pe adresa profcsot-u[ui Alovsius vOlt
RRV ii 713, p. 493-497.
- —
.\caa cruc. n aderc ic c.te rlt i Ion BiithiDclcaiţ. sernnată ‘\.VT" iar b p. 1 64 - SĹ (l'ioťc" (sLiată Pctri pi:
Rcrcŕu w jniii1cacá a coîuIu ‘cnai au.'nac SW. Bibl.: C. Pjscu, opcit. po'. 162. p. 105
3 36
•r
29IŁ TÎLCUIREA CELOR ŞAPTE TAINE, Iaşi, 1807.
735 - JL CALENDAR, Buda, 1808
H - 729. u. 505-506.
BRV - 11 - 735. p. 525.
arc 4- Ĺ ± I 09 t. numetQtJLc. l'c ‘LJ5) UIUfliCt tilC i 1crOt,iUc C
De mentionat ui-rnătoarcie cknicxue:
ura Ĺí uccn;c i'ghc.
1 . Pagínaia: in colecria proĹdLdoc Gcorge Porra (Bucurcti : e afla un cxcmpJr
BibL: (. ľascu, op.cit.. poz. 164. p. 10(.
dintr-un riraj aparrc? cc conçine nu 20t + 4Op., ci 20f. + $Op. Acesrc utrimc SOp..
Anexă" la Calcndxru[ respecri'; cuprind tcxtul integrat al Croiiicii Komanlor pc anii 86-
31 - 11. VIEŢILE SFINTILOR din ]tina septernbrie. M-rca Ncamw[ui. 1807. 169 i 174 264 a tui G. 5incai. cunoscu ca fiiud editar cpara hi: Calendar. i80.
-
FR\' - II 3i. p. O7-5i. 140 ;anii 86 - 169 si in Calendar. 1O9. p. 1-40 :afljj 174 264: - BRV III 757 -
cnahtd in BRV IV - 316. r. i26 pbn ‘clatia p:of A. Saccrdocuiti din anul
-
1)c mcntinnar c originalui stavo-sarh urilizar dc traducr rul i p urtorui I)iiit:ic
1 ) . 5 i±indcal îl constiĹute lucrarea atcwita in t741 de cárrc Dini,ic Novjkovi: 1 05
Rcpznt: ii-wi rnartie, Buda, 1$()5. \ej.i A. Sac ticWU, \ote bbhoiahce, 1767. ciiscop dc Buda. EPITOM JŁI KRATKAJA SKAZANIJA SVESTENOCA
h: Hriu\ď, I 1944, p. 1 50 (reviiie asupi-a datării corectc) HRAI1A, Bud ‘ eđ a II1'i LdiţiL iigi ijir de D K ui1c Ji't i đn Nn d ‘
8u. 309 p).
Accsr Minei estc opcra ui I()an Piuariu-Moinar, ediror rnateriaJ al MiiicieJor I- XII,
Epitornul (1 808) ediĘia Ţichindea e bazeazä, în principa. c trađucercj priwcior
Buda, 1804-1805; corcctura MineiuJui find exccutară de Samuil Micu,
două părçi ale Epitoniului lui D. Novaković, urrnând insă ad iitueram originalul sárh;
La Arhivetc Srarului din Sibiu se păstreazá “privilegíul exdusiv" (privilcgium
înrcgistrează abareri rextual liugvisricc (cornpletări, precizări), biiievenite in \Cł78iUttcJ
exclusivurn) din 24 ian. 1804 acordar tui I. Piuariu-Molnar de cätre ínipăratul Francisc II
románească; partea a III-a originală, apartinc cxctusiv lui I). Ţichindeal, influeutat de
pCliĹi'U tipărirca “uuui rniuci românesc (quoad tihrurn Vatachicum i'iruicrn Minci dic—
“
raĘtonaismul tui Dositei Obradovici.
tufll ti care i se dă međicutui rornân drepru! cxc[usiv pe rimp de I () ani de a ripărí. in
‘
F Instofor Ykica. negustorul din satu[ Grabat. citat ín co1 cstc cu ccrrituLl uL'
1 ()UÜ dc exernplare. un WiiiC[ românesc în tpogratta đin Buda. acccaşi persOa[) cu 1. Rista Luca, alias Duca", unul din parnn atcriai ai impuni :ii
iCxruI acetui pn\ikgiu şi retaĘii asupra Miriciulu[ budan đin 1807 in iraj de i000 tnci alre rraduccri cťcctuatc de D. Tichiiideal Dositej Obrađovic. Sťaturik a intekaei
c7cmpl3rc. lc datorăm hxi AJ. Nernw. n: Date noi privtoare ia Ioan Piuariu-\ĺo1nar cci snátoase, Buda, 802
i: SRdf, XIIŁ n 1. 1960. p. 90. Bibl.: Stujan \ovaković. Lipska.... roi. 95. 65; ! ť'i'. PopuIarnot'
ncki probemi sirenja Epitoma Dionisja Novakovića, 1:: -rp-a. Z'i.
732 - 11. AARON, Vasile, PATIMA SI MOARTEA MÎNTUITORUŁUI. cđ. ch'u,tvcixe naukc o\i Sad. 36. 1963. p, 1 03 1 05; R .Fkr Epiroul 1u D. Ţichinka
a 11 -a.Sibiu, 1808. ( 1808) şi prntotpurile lui sárbeti, in 01. cirau, p.
tRV - II 732. i. 520-522.
-
arc urnt arclc ra\ri: a p. VIII “Înarca iui 1i p 22 - Iiu i 744 - 11. OBRADOVICI. Dosithei, ADUNARE DE LtC-RARI MORkLI
Iuda"; b p. ó0 - “CaiaEi'; }a p. 98 - “Cina cca de taină"; Ja p141 - O ccnă biblica"; la p. CETI, tra3ucerL' dc Dirairťie ŢichinđeL Buda, 1808.
J 82 “Prinderea lui Iisus"; la p 222 “Piiar" (scmnarä Ioan Zug c rn' ; ta p. 258 - BRV - fl 744, p, 532-534.
)
-
“I3i'carca pe cwce"; la p. 296 “Răstignirea", iat la p 334 “Punerea în niormnť'. Originalul ti'đucerii imprirnarc dc D. ľichindeat îi con5ttUiC lucrarca sía\'o-ra
BibL: C. Pascu, op. cit, poz. 166, p. 107408. cmnari dc Dosirtj Ohi adovią SOBRA\JE RAZNY1 I NRA\ OĽ ( 1 l 1 I N I { \ Fă F J
v POLZU i UVESELENIE, Vienne, Stcf Novaković, 1793 (in -8, 2Ł 3lĎu. i- iĹ'
3 66
BibL: Gh. Mihalovici, op.cit. poz. 2X3, p. 255; Radu Florj, Epitornul lui D, 325 - IV PSALTIRE, Blaj, 1808.
Tichindcal, ín voL Radovi Símpoijuma. (Vrac, 2.2.—23 mai I 970) Eđ. 1.brtarca,
.“ ‚
Aceastä ediçie, dťscrisă în BRV IV 325, p. 129; de D. Şandru, Indreptări la BRV
- -
1ucco. 1971, în: RIR, XVIII, 1947, nr. 1-2, p. 141 şi de CBR\ p. 268, este conrestată de B. Theodorescu,
Psaltirea.Însernnări bibliografke, în: GB, an XX, nr. 5-6, 1961, p. 524.
747 11, IV POŁUSTAV) Blaj. 1808,
BRV I1 747, p. 535; I\ p. 283.
- -
757 - IIL CALENDAR, Buda, 1809.
Ornamťutică: xíl gi u.ră; Foaia dc ttu ( 3 x 4, 1 cm), scnară Os: Sandui" BRV III - 757. p. 3.
-
Kalcnder", solicitatc, la preţul de 15 creiţari, iar la 9 dcc. 1808, pastorul V (olosi, era
inşriinrar de expediţiaa 150 exemplaťe.
75() - 11, IV RÎNDU1ALA CUM SĂ CUVINE A CÎNTA CEI DOISPRE-
Cenzor: Ioan Corneli; corectoť: Gh. Şincai.
ZECE PSALMI DEOSEBI, M-rea caniĘuIui, 1808.
Tiraj posibit: peste J.000 de exernplare.
BRV iI 750, p. 535-536; I\ p. 284.
Bibl.: Veress, A Budai..,, n 183, 188.
-
Cartea mai conţine următoaretc gravuri, ncrncuţionate in BRV f. 35' “Iisus tronânď';
-
f 54v
“Maica I)ornnului cu Iisus" arnbec semnare “Protoierei Mihailď'; h 102'
- -
758 111. [Gavriil, Mitropolitułj, CARTE DE RUGĂCIUNI PENTR[J
-
“Zocliacut'.
CERERE DE BIRUINŢA..., Iaşi, 1809.
Hârtia este de culoare verzuie.
1)e precizat la descricrea din BRV III - 758, p. 3, că autorul accstci lucrări cstc
-
BihL: C. Pascu, op.cit, poz. 170, p. 109.
Gavriil Bănulescu-Boduni, rnitropohrul Moldovei (22 rnai 1808-16 mai 1812h
Bibl.: Bibiiografia anaiitică a lirnbii Hterare rornâneşti, Parrea I (1760-1846),
753 11, IV Rosa, Georg Constanrin, UNTERSUCHUNGEN tBER DIE
-
Ed.Acad., Buc.. 1972, poz. 20, p. 19; pĹprof. M. Păcurariu, Listek cronołogicc ak
ROMANIER ODER SOGENNANTEN ...;‘ Cercetărí asupra românilor de dinco[o ierarhitor Bisericii ortodoxe române, în: BOR, an XCH1, nt 3-4 (martie-apriiic) 1975
de 1)unăre, Pesta, Tip. Matrhias Trartncr, 1808, gerrnană-gteacž.
p. 333.
BRV II 753. p. 537-538; I\' p. 284.
- -
Ąutorul, George Consrantin Roza (Roja). rnacedo-român, a utilizat dtepr izvor 760 IIL INSTRUCTIE PENTRU COALELE ROMÁXEŞTI ÎN BANAT,
—
îndeosebi pentru capitolul “I)espre ađevárata numire a naţiunii me]e", iucrjrea lui Johann Buda, 1809.
Thunmann, Untcrsuchwigen über die Geschichtc der östtichen europäischcn Völker, BRV 1I1 760, p. 4.
- -
Erstcr Theil, Leipzig, bei Siegfried Lehracht Crusius. 1774 (Cevccrări asupra istoriei Redactorul aecstei instrucţli şcolare este Grigore Ohradovici, directovul scolilor diu
popoarctor răsăritene europene). Banjt. Ceuzor şi corecror: P MaioĹ
Ed. a II-a: GC. Rosa, Cercetäri despre românii de dincollo de Dunărc, adussc Iutr-o rnisnă (Timioara, 8 oct. 1809) către Tipografia Universirară şi lui E Sághi.
din 15. grcacă dc Sergiu Hagiadi, Craiova, 1867. Gr. Obradovici trirnitca surna de 100 de forinçi pentru achitarca đatoriei, meuçionánd cá
Bibl.: M. Burghcle. Insemnări privitoarc la colonia inaccdoromână din Ungaria nisttuciuni1e co1are SCIIULEN INSTRUCTION, trirnise spre tipärirc, sunt conforme
şi din Viena ta începutul secolului trccut, Fraţii Tunusli şi George Constantin R()ja, cu prevcderile ohciale cu RATIO EDUCATIONIS II (din 18()6).-
ii vol. “Omagiu Prof. Ilic Bărhulescu la 25 de ani de profesorat. în: \rhiva", XXXVIII, De asenieflea, fîice o întâmpinare şi o obscrvaţie suhiectivă şi inamicaJ, menţionánd
2-4, Iaşi, 1931, p. 65-67. c să nu i se trirnită manualele luí Gh. Şincai, “6ind piinc de expresíi ardeleneşti, neintetcsc
dc copii şi nu sint folosite dc cci 340 de înváçätori pc care-i conducc".
322 - IV Anton de Marki, EXTRACT D1N GRAMATICA GERMANO- BibL: Vcress, A Budai..., nr. 209, 210, p. 198199.
KOMÂNĂ, Ccrnăuti, Tipografîa lui Pcter Eckhardt. 1808, (cd. I).
La relaţia dati de BRV IV 322, p. 128 şi 1). Poenaru, op.cit., p. 267-268, sä sc
-
764 - 111. LITURGHII, Sibiu, 1809.
adaugc şí relaçia bihlíografîcä Vlad Bänăţeanu : Anton de Marki, uii necunoscut şi BRV 1II 764, p. 5-6.
- -
graiuatica sa, în Contribuţiuni la Bibliografia românească veche, cxtras din “Junimea Cartea are următoarcte gravuri: la p. 64 “Cupa impärtäşaniei"; ta p. 73 “Sf. Ioan
- -
literarä", an XIII, Cernăuţi, Glasul Bucovinei, 1924, p. 22-32. Gură de Aur"; la p. 126 - “Sf. Vasile", iar la p. 176 “Sf. Grigorc".
-
Noră: Aceeaşi relaçie de adäugat şi în cazul ed. a II-a a tipärituríi amintite rnai sus De precizat că tipăritura are 316 p. şi nu 216 p. curn este rnençionat n BRV
(Vezi BRV 1II 780, p. 25-27).
-
BibL: C. Pascu, op.cit., poz. 173, p. 110.
368 369
796 111. OCTOIH, Buda, 1811.
778 - 111, IV CAROL FILIBÉRT de LASTRIRIE, ÎNVĂŢĂnJRĂ DESPRE
-
prcfaa !a Octoih dc cmcnca pera s pĺeia pcrs()nal cele 600 dc cxemplare tgatc.
đin 1783 de cärre acesta). Ttpograŕia UnivcrsitäĘii comuiikä, la 9 oct. 181 1, dr. I. Moliiai c prcdar 899
excmp[are prin Const. Diaconnvici-Loga. acuză lipsa de spatiu pentru dcpo7irarca restutui
116 CBRV ACATIST. Rimnc, 1810.
-
đc tiraj şi soliciră ĺncasarea sumei resrante de 10()0 de fiorini, fapr ce se -a pctrťce de abia
-
la 26 mai 1812.
Aceasră ediĘie se anukazá pe baza rclaţiei datc de Pt ProĹ M, Päcuranu in t'cccnzia
În această periuadä la tipografia budană ca cenzor-corcctur il aHăm pc P Maior,
a. p. XI\ asupra lucrăru D. Pocnaru. culcgător fiind N. Vczci.
PĹprof. M. Păcurariu prccizeazä cä aveni dea facc in realitaîc cu Acatist, Rimnic.
I. Motnar, deśi atenţtuoase iniţial trpografia asupra cahrăţii execuţici rpograficc a
1819 (cf BRV III 1027, p. 287), đcoarece nurnele domnitorului A].N.Suţu 4 itn'
ťiiÎC lucrării, seninaicază cronle cxisente care îi cauzeazä nepiăceri întruct epicupu dc Aige
l81 19 ian. 1821) i a episcopuui Galaction đc Râninic (2 ian, 1813 12
-
-
p. 222 c-jte ţcru1 a Jii'.ri Iut poihií al ucrării : 20()0 de excmpiarc din care 89 c. cxpcdiart' 1rin C.
Ordn Crni.U. n 647 1 S l Q rcdactic rnârio—c1iriHcä.
•
pu( Łi la Diacio'-icj-Ľota la 7 oct. 1 8 1 1, 604 ex. cornandă iui i. Molnar-Piuariu, Sihiti. 20 iulk
-m aSibiu. 1812, 486 cx. cxistcnte in tipograŕe.
Incipit: De obtc In iintac. Pca inätauut Írnpdra ia arátarca Duputatii. sic Or1amenticä: f. 4', 394: “Invierca"; Etv: Sf. Ioan Darnaschin ‘Pop Mihai Tipograf
-
chirnbarea si cierca bancud Rám. ncdatatä, idcnricä cu cea din Ocwih, Rmnic, J 750 f. 12 -1aica Dumnului
Expicit: ..đc jici îtiainrc n curci'ca sa cea dc pină acuni raminc. cu ptątncuľ' ĺDMihTR., nedararä, identică cu ccadin Ceasto Râmnic, }779) ť 352',
3 7h
r
pu[icĹ de vedei'e iterar); p. 82-83 ‘\xâtarca nurnerHor: rornineşri i Ĺatineti"; p. 84
99, 147. 199,251. 299, 346: -“5 Treirne"G.DĽ. 1810); Frontipicii: 1 . Sf flemc,
- -
‘!irulu đc cwtc Vihklmi Bavon dc Kerpen. Feidrai aiLcr dupi jnus pFca inalra porunc
Iui Varlaani i Ioaaf, sun iuc1ue şi tcxtc grcccşfl, prccum i o
maťiv a a c esaro CľaeŞtii M i'b-i Karo de Pido".
i.tcac. đupa cce.sihi1a vetsiuc româncacá íu rcactic
:. ‘cuhiiua Scarj. Excmp- N ;‘tn 1śnjcurh.
J a: [u. t itc -.
- -tim . .
‘t
-
i i %-).
1b1. I iora 1 iti, \r1aarn şi Ioaaf. Istoria unei cttt, EJ. icr',a.
11 Bibl.: C Pacu. Op.cit.. 182. p, I 1.
1 i . . i 53— 5$ ((.‚iohi Trađuccrík jmnes i, \c unc-a di:
dc r),D. Sa.u, in: BOR, (1, 3-4, 193. p. 29).
803 - 111, 1V CAXTEA LEGILOR PRAVILILOR 1)E OBTF, PÂRGĂRESTL
1-111, Ccrnuj, 1812.
342 IV BUCOAVNÄ PENTRU ÎNVĂTĂflJRA PRUNCIŁOR., Brasn BRV ur - 803. p. 55-56 IV vi 289-291.
Fcđe:ch ! lcrt.
-
ťu ĹJc BihL: \A. Georgescu, TrăsăturHe general ś izvoarcie Cdu1ui CaHmach... in:
In cxcuipiarul Har în ŕosa Bihiiowcá reg!oaiă 1ra ub cou D 3407. 1baa dc SRdI, XII, 4, 1 960, p. 1 00- i ()3.
tithi nu corcpunde celei din BR\ probahil cá aparţinc uci ediţb ĹJţťcrirc,
L'. I iína tic triii: . 2- l I ccrcitii dc ahet rru fcluri ĹJc aIfbctť
-
. 26-
Foaia dc trlu: CA]AVAsIER'GREcEsç.' . RoMAESC; tipăriţin zic1c
-
c pjiă,
- R.ugcłi[ni perru coaa ťcGflĘifl la ţ. 79-80. două poc,i rivc ntct'canre
r
Ornamentică: xilogravurá (p2, 54, 224) “Izvorui cel de via dătăror" (care
-
RibL; E. Márza, Cartea veche româncascâ pe Valea Gălzü, jud. Alba. Catalog, Ornarnentică: p. 1 fwntispicu: un cadru bandar de ghirlandc de Hori srilizate cate
-
in: ‘pu1um". Xv1I!1979. poz. 63, p. 357; EMosora. D. Hanga, op.cit.. puz. 25, p. märginesc scena ceiitrat reprczenrând “Jusiţia'. cornpoziia este sernnată: ‘EG.".
I3$ A. Florcscu, Contributii ła BRV: douá tipărituri din 1780 i 1812 comunicarc
r. VB-PCX- ł9S5. 810 111. [NEUHOLD, I.], ÍNVAŢÄTURA DE A FACE SJRÚP ŞI ZAHÁR
-
Lui Hagi Contanrin Pop din Sibiu. Brourä in _80, de 24p. -ł- 2 gravuri în aramă.
Într-o scrioare (Cluj, 6 iuiie 18 [2 adresarăTipogra%ei budane, dr. i.Molnar-Piuaťiu • Traducărorul acesrei broşuri din Jimha gcrmană este Petru Ma-.
comunica intercsul Jui Stan Popovici pťntru editarc Evarghe1ieL Bihi.: 1.Lunu. op.cir., p. 256: N.A. Uru. Cărţ de popuiarizare p. 135-141.
Tirai: 150() dc çxcrnplaťe.
Cosuui: $ 1 torini coaia; coti utiliiatc : 33 cui d cxcrnp[ar: cusţ orU : 440ţ) ťiorifli. 81 i [[1. PENTRU FACEREA ZAHARUŁUI i)IN MUSTUREAŢA DE
-
In toar ediia -au urilizat 600() dc gravun cei pc!ltru eanĘhctişti: Ev. Ioan I 95 JIJGASTKU. Buda, 1812.
in faţa texrulţ Ev Matei í 1794; Ĺ 17; Ev Luc 1 795 F.47 46 : Ev.Marcu
BRV III 811, p. 61: Vress, cit.. 1i IÇ!18. 186.
-
-
-
- -
- .
79 mnatc de artisw vieuez \Vcnicl Engelmann. ín anii 1 794-1 795. Gta'tHe cat hruură de CCoIiumic a1 arc drept t'a ducat )ľ îC Pc îti MJIOI', dUpJ
a1 SU coandarc - iu 1794 dc
- inrut vienez Stan Noako\ić pc"trd o pr(ccrată re/urnawi iu lirnha lariita tcur dc PauI Kihc. rror la ih ivu'irarcl din Pcsra, đupă
cdiţic a Bibliei (in iio), care n-a apárut însă, dar au integrate nk íiitâi in Bibtia iucrarca siktanţíală a tu (hrisrian Mikan, pruf Ja Universtatca din Praga, iiiiruata
•
sărbă (m -8"), \Tiena, 1804. Uber die Zuckererzeugung aus Ahornsafť'.
Cosrul tipätrii (7362 florini) fost suportat de arnbii editori, carc u uritizat hârtie A. \rcss, in op.cit., p. 186 notează drepr autor al lucrării pc ‘prot AL.Míkuť.
dc ia %ihrica vieneză a lui Mathes. Pctni Maior a fcur tniducerea în versuri n)rnncşn a ]ucrării iui C, Mikan, a[tc yťj
La 20 ian, 1 8 16, Tipogra%a LTI)i\Crsităţi Pesta cea CunoSCut ncgustorilor bucurcşteni %ind rraduse şi tipărite în lirnbile rnaghiară. sioacă şi sărhä.
i 1i Anastasiu i Gheorghe PoJiz că tirajele Mineiului (Buďa. 1804 18()5 şi 1 • JśihL: Jean Kása. Un (nnTage conomique en cinq 1angucs in: Revue ti'lroi:'c
Evangheliei Buda, i8 2) sunt epuiiarc, dar dací cornaiiđă 2.()O dc t:cmpLwc rccdiMre mparcc. II 1945 p. 209 apud N.A.Ursu Cärţi de popuiańzire... r. t4] -142.
-
Ediia ccnnť cron tipograTicc, -eproşatc tipngraíci dc ctrc đr. i. \ lPhari 813 - IIL IV THOMAS a Kernpis. DE URMARfA LUI HRISTOS. BLj.
wtrí crsoare din 8 martie 1815. 1812
BibL: C. Pac. op.cit.. poz. 187. p. i 16 E. Mosora. Y. Hjna. op.cit., 26. p. BR\ iII 813. p. 62 l\ p. 29. . .
- -
i38 K. OLir. L Čurić. Bečki šrampari Stefan N0vovj i rumun.ka knijga. J.ucarca uiihomas cidci'ari c' - ciiiu rius
Zhoriiik za iswľtu. ovi-Sad, 24, 198!, p. 61-66: K. Oiar, L.Ćtitč, Bčki tanpr a apărur ca u cristalizjrc a piriru[ui ce s-a a'rit dc m;şcarca hviavici timpuh i", carc
•Stefan Novaković i rumunska šlampana Kiiijga (rczime šsaopštcaja), n voL Rad a ctionj pcntru o ađanLlrc a vieţii duhovnicc",
\7Actele simpo!ioriului a V-lea iugoslavo-român (Bcograd, 25—29 iulic 1980), Beograd, Lucrarca iui Th()rnas ă I'ernpís Clbrna de Kcmpis De imitatione Christi, cirită
‚
1982, p. 126-128; \ress, A Budai..,, n 231, 233, 234, 237, 283, 30ô. ub tirlul Urmarea kii Hrisws" sau “De urrnaia Jui Hristos", a h,t tiparira pcntru pl'ima
oaiä ia A hurg, 1 470, cunoscând numeroae cdiţii i rcdacti invisticc.
808 - 111. JJEINTL, Francisc, ÎNVĂŢĂTURĂ PENTRU PRÄSIREA Traducerile rornâneşti: Dealu, 647, radusä đin latinctc i: shivoneştc dc car:c
POMILOR, s(:lusA DE HAINTL FRANŢJSC, DOMNUL RĂPACULUI i idrit Năswrel (cd. J) (czj BRV I 52, p. 158Jó0: IV p. 94-2O0); Bhj, J 812.
- -
NEKSINGULUJ, A MAI MUŁTE ÎNVĂŢATE Ş1 JCONOMICEŞTI SOŢIETĂŢI tiucerc (lc Samt] \1cu Kkin cđ. a II-; Bucurei. 845. adcç'c dc Gh. l:nnt.
IMPREUNA SOT. Btida. 1812. .JL. miti-upoiiwlui Xcoir al UnrvLihic cd. a tII—a G • l 895 ed. a R-a
Aceasvă broşuiă in -8, de l7lp.. descrisa in BRV 111 808. p57 şi in \cres,
- -
p.dt. 11-1014, p. 183. esre trađusá din lirnha gerimná de Petru ‘1aior. a trşiru iccárui capirui, cd. a V-a, ripărită cu aprobarea St Sinod ; M-ra Nca;uui.
Bibl.: NA. Ursu, Cărţi de popularizare a tiinţei traduse de Petru Maior, in: I 927, ctt. a \J-a: Bucuie',i. 1940. vcrsitmca semnaă dc A!. Lacarov- unteaiii. care
LR, X 2, 1961, p. 135-141; Î. Lungu, Şcoala ardeleaná, ed. I. 256.
.
JIi)% :
űdiwťibus disrriburus, ( :d ‘oLis, 741, ]p. Bccskcrcki, O + 422p. apud M. Popa, V Taşcu, Jstoria presei literare romneşti din Transttvania de la
10 inceputuri pâná b 1918, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1980, p. 29-30;AchiUe G. Jrcu,
Nota 2: \j j cihia 1aiä: Kcm': Dc irnîtatione Christi et de
‚
L'Aroumain ct ses rapports avec le grec, 1niruw îr Baika Suuđjcs, ir2OÔ
contcinptu oţnnhi(m) vanitatu(m ) nwndi; Dcintcriia co n \cľJfl nc; Dc iiL!'iJ -
ľhcsaloniki. 1986, p. 142-143; Nicoiae Sararniridu, O gramatic aromână, n:
n :c Clri aJ anmam ( c. ! ‚a ceiba (hH'ru it suściuidus. ‘Deteptarea'. nt-. 2-4. Huc., 1990, p5.
c 1 hajnc (c-soi Dc mcđitationc cotJi Ĺuiicboich. 22 \ 493: imprcui p; cr
mc Jt) IuflC m Lucc-. in -8, 33 p. 823 - HI. BURGHER, I., DISERTAŢIE A LUJ IOANN BURGHER M.D.
Bibl.: hvarország bibiiograhiája, \ .\JJrn:, 1hđipct. 191. 246;
‘..
DESPRE ZAHAR, CARELE DIN MUST DE TULEI DE CUCURUZ 1 DE
JUGASTRU SE FACE SCURTA'TĂ SI PRE UMA ROMANEASCA PREFA-
1 łair (oimcr 9I05 Pn)ctor 3223 ranic -547.
-
-
-
822 -
187, ca fiind o btoşură in _$‚ dc 28p. are drcpt rraducăror diu lirnba germanä tlc Perru
f\LKEDONO-vLAH1KI-RONIANISCHE oder Makedonowlachische Sprach-
Maor.
tchťc Vicna. 1813, Tip. Ioan Schriircr, zrcc gerrnand. cd, I.
Bibl.: N,A. Ursu, Cărţidc popu1arizare..,p. 135-141; 1. Lungu, Şcoalaardeteană,
P1&V III 822, p. 72-76;
- p. 296,
p. 256.
-
în 1 783, in “Vlahia" (Maccdonia), îşadar onginar diitr-o tniiIic dc tomanl 825 - 111. ÎNĐREPTĂRI MORALICEŞTI, Buda, 1813
maccdoneni srahititi in 1řanihTania (prohahit ia fârşitul scc. al XVIH-Ica, asemcrica ultor BRV III 825, p. 76-77
- -
famihi macedoncne), Mihail Bojadchi (Mihail Boiagi), a studiat fk oÍa b CIuj cunoscätoť Lucrarea apartinc, induhirabil, lui D. Ţinchideal. Patcriiitatea o arribuim pe haza
imiilur greacă, română şi gťľmili., .i pređat în caiitatc de profcsnr. ore partíeularc dc
coiiçtnutulut unor rapoarte i scrisori, astfel:
rcacä şi i-onnä la Scoala grcaca din \ciia, după 1813 pân in ] 82o poseor al unor l ) . raportut prefecwlui 3udeţuiui Ioronra1 Iimişoara ctre Consitiul locumrciiciitial
-
m dctc rcsursc niateriak. din 1 3 dec 1 814), care se haza pe sesizarea ;udcctornhii Thomas Joanovic Vidak,
n VJr3 1 82 ĺ) (uust 1 2O M Biadschi, meni nndu-.i cali atca a dc
.
coiiform creia ukimele dç)ii lucrări ale Iui D. Ţichindeal. Philosophicae Politicae
scriiwr : scrifcikr puhIicit. i dc ftoi ranittc. iiiľCtIiiJ CU ti Doctrinae ad Morałcs fabulas..., Budae. 1814 şi Invationes moralcs iuveniLius va[đc
dc]cari Co nth Diiia dc Csiko vr a.iiccni-ar hiüM ‚c ‘i %ni crir urjles indťcntárj IflorattcCU mcrik)r foarte oiositoarc). din care rck\a citae sernniticativc.
a iij'crt3tC dui \na 1 820 s rä urortätior militarc viciicic đrcpw] đc a cdha c(Elsrltutau carĘt dăunăroai'c Licntw tjflCfCt i autorirăti.
‚[kar asiijrând rcdactarca i suthicrca rnareriah a aparidci un ziar poitic i [iwrar m Ca urmarc. Consitiul locurnrenenţial ciispunc sechctrarea cclor dou ripärituri ‘
imba rnmană. aniinra auroritäri[c đin cdcblrc udctc să dispună Ia acecai iiăsurä prohihirnä. aa cum a
ccrci-ca a fost rcspins catcgoric dc l)ircC PoliĘici impcriaĺc. carc. intr-o adrcs-a proccda Prcťcctura jucleţului Caraş ĺVczi ranorwl accsrcia cirrc Consiiiu] ic'cuintciicçial,
dm 20 ocr. 1820. ii rnotiva politic decizia de intcl7iccrc a apariĘici unui astfel dc azcţc. datat l.ugç,j. 4 ian 1 815 .
vzută ca un mijioc sjur dc cmancipare: “istorta ne in\'aE cä primul tas pcntw auro 2 Misiva dîrectoiului oflcinci tiorafcc hudanc M. Iarkovic prin c.irc c
.
cultivarea unui popor s-a făcut nzordeauna prii intcmeierea re\itclor politice ..“. tnřbrmeazá Con.ilitil iocurntenenţial Buda, 9 ian. 1 8 1 5;, aupra rcpuh cri uciri pc
[)eşi in&uctuoasă, acţiunca de cdirare a unui ziar rnc.c pcrtru rrniiiii pczc[c autorului, riraju[ đc 50ĺ) đe exemplare tiud deja ridicar,
transitvănen este meritorie, preccdând realizările lui Teodor Racocca (Chrestomatic 3). Raporrut tui agv A[i[, i[bpectúr de cartc cărc Cütbđiul Iccumtenenţial Buda,
românesc, 1-11, Cernăuçi, 182()) şi a Éui Z Carcalechi (Biblioteca rotnánă..., Buda, 1 821 ). 8 Fehr. 1816), prin care anunçä cá poate dispune retipărirca cärtü româncştí Măsuri mo-
3 76 377
Tr
raie utite (Buda, 1813), cu condiţia ca autoru s admită sau să rnodifice pasajete vexarorii 838 111. VIEŢILE SFINŢILOR DIN LUNA MARTIE, M-rea Neamţului,
-
şi Raportul Cornratului Torontal, ni 2975, din 23 ina. 1 8 1 5 căte Consiliul Tipăritur cuprinde la p. 75-76, texrul traducerii scrierii cunocurä suh rittul “Primrca
L' )cunitenenual, n coiijuncrura înaiiitării la tipar a nianuscrkului ccnzurat al Fahuieloi SĹ Sava Gorul" (puhlicată pentn prima dată la noi, ca texî intcgral).
\Zi ‘\. Bocji. op.cir. . BibL: tefm Oltcaiiu. Stnictura socialá a comunităţilor ätcşti dintre Carpati i
1)c rncritioflat sj urrnttuarele etemente: Dunáre in sec. al IV-ţea, in: RdI, r. 37. nt4. 1984. p. 328.
Lucrarea s-a cdtar dc ctrc M. Markovic, dircctorul Tipografiei Lnicrsitatu ľeta.
avnđ ca cefllor pc Ghcorghe Perrovici i ca tipograf- culcgător pe N. \czev
839 - 111, 1V VIAŢA SFINŢILOR DIN LUNA APRILIE. M-rea Neamţu]ui.
Bibl.: \rcss. A Budai,,, iii 257 p. 240-24]J. 263.307.; X. Bocaii. Confiscarea 1813.
Fabuielor hii Ţicbîndeal, in: Anuarut Instirnwlui de istorie i arhcúlogic. Cluj-Xaoca. BRV IJI 839. p. 92; I\ p. 296.
- -
\o1. 19, 976, p. 127-147; Idcm, Contribuţii ta bibliografia..., p. 49L Prcfaţa sernnarä de srareu arhirnandrr Siivesrru.
Gravor: Mi[aiJ Srrilbiţchi.
828 111. MAIOR, Petru., ISTORIA BESERICEI ROMNILOR ATÎT A
-
Tipăritura cuprinde la f. 1-10 rcxtul patristic al lucrării Sf. Sofronie, parńarhul
CESTOR DIN COACE, PRECUM ŞI A CELOR DIN COL() DE DUNĂRE, Ierusalirnului, Viaţa sf. Maria Egipteanca.
ÎNTOCMITĂ DE PETRU MAIOR DE DICIO-SINMĂRTIN, Buda, 18J3. Exisră un riraj datat eronar: “1812 rnai 2" în loc de “1813 rnai 2", după cum sau
BRV III 828, p. 78-81. semnalat şi exeniplare datatc eronat “1 81 8 rnai 2".
Tirajut lucrării: peste 1000 de exernptare. După dccesul autorului (survenir la 15 Cercetătoriil hibliograf al tipăriturilor nemçene, Emil Nicoae Nadler (poetul Ernil
fehr. 1821), ce n-a terminar însă tucrarea, rcsrul de tiraj (1000 de revin visrieriei aceasrä prohlernă că “nu estc vorha de ediţii diferire. ln
ripugratiei din Buda, dup cum se confirmăîn scrisoarea (Buda, 27 niartíc 1821) tui Nicolae) afirniă argurnenrat în
acea perioadă riparniţa nernţeană eťa ocuparä cu impriniarea Vicţilor sfinţilor iaiiuaric
-
M.Ánt. Markúvici. đircctonil Tipogra6ei, căîre Ist'iji Na directorul Fuiidaţici. l 8- mai l 7, condiţiiłc rehnice cxisrenre aruncí netcirid pöibiIă prirea sirnulran a
In tegăwrä cu aceasă ]ucrare, Maria Prorasc in rnonogratia sa Pcrru Maiot
notează.
două rirluri <dc cartc' (Exernplarelc datate eronar se af1 n hih]ioreca M-rii Ncainwlui .
Ed. Minerva, Buc.. 1973, p. 372, urrnătoarck. “Finaiul operci a răma multă vrernc in Bibl.: Ncstur \rnicescu-Sncrineanu1. Scrieri patristice şi po.stpatristice n
majluscris (Ms. rorn. 279 la BAR, 6liala Cluj-Napoca. fond Baj), din care lipsesc insă preocupri1e rnitropolitului Dosoftei al Moldovei, in: MO. 9-10, 1974, p. 10; Erni]
primeie foi. Nicolae. Arta tipografilor nemţeni, p. 81-82; Ernil Xicolae-Naďer, Repertoriul i
Partiat. e a fos publicar de T Cip-ariu, Din istoria Parentelui Petru Maior. Pat-rea räspândirea cärţilor rom.neti ieite din tipaniiţa de la Nearnţ (iri judenil Nearnt).
ncđit-ä. in: Acte şi fragrnente latine româneşti pentru istoria besericei române mai in: Mernoria antiquitans". XH-X1V 98O-19$2:. P Xearn. 1986. p. 252, poz. 14.
ates uuite, Biaj, 1855, p. t29-137şi 145-188. Paragraal 8 din Capirotul VI, nccditar de
T Cipariu a f()st puhlicar de Pornpiliu Teodor, ca anexă ia srudiut “In juntl unei łucrări 372 IV FRANCISC I, Înipăratul Austriei, RÁNDUIALA SPRE
-
storice a lui Petru Maior. Contribuţie la istoria cărţii rornâneti vechi", în: AIIC, 1X A1CĂTuIREA UNUI ÎNAINTE PRIMITORIU FUNDUŞ, 1813.
t966), p. 278-281; I.Łungu, op.cit., p.256; Vcress, A Budai.,., nt 38. BRV-IV-372,p. 137.
Circulara (foaie v()lantă) are elementele bibliografice: “Viena, 1ó aprilie 1813" care
830 IIL [MIflERPACHER, L], ÎNVĂŢĂTURĂDESPRF AGONISIRFA corespund datei cănd în cancelaria aulică a fost emisă, imprimarea având Ioc insä la Lio\
VIŢEI DE VIE, ŞI INTRU ACEST CHIP SCURTATă DE AI3AflJL LUDOVIC
...
în tipografia lui Joseph PiUet după data de 16 aprilie 1813.
MrVrERPAHER. IARĂ ACIJM PREFĂCUTĂ ÎN LIMBA ROMÂNEASCĂ, BibL Mim, Cárţi, p. 132.
Ruda, 1813.
Acearä huoură dcscrisa n BRV III -830, p.$ şi n \ercs, op.ct.. 11-1031, p.
-
373 IV FRANCISC I, Ínipáratui Austriei. CIRCULARA MONETARA. 1 8 I 3.
-
190. ca ind o broşura in dc 109 p., aic drept traducător din tirnha germană pe Pcrru
_8'j,
Circulara ( toaic volantă are dara rnai 1813" ce ar corespunde pcrioadei cüid ar ti
Bihl.:N .A.Lirsu, Cárţi de popularizare.., p. 135-141; I.Łun, op.cit, p. 26.
fostdată de canccbria aulică. imprimarea având loc. probabil, dup această dara, ín ipograťia
lu vol. Tvpograpbia Universitatis Hungaricae Budae, p. 490. ca autor sc indic-ä
lui Joseph Pillcr di Ľiov
L. MittcrpacheĽ
Bibl. Mitu, Cărţi, p. 132.
3 78 3 79
T
hI). Despre alcätuirea anului (p. 102-106). Obs. Se facc o prezentare de un aspecr
374 IV FRANCISC I, Îinpăratuł Austriei, RÂNDUIALA N()UA ÍN
profund laic a anatomiei ornului cu oťganele sale vitale şi funcçiunile or (vezi şi Nicodirn
-
dcscopcrin tehnice şi evťflimeflte istoflce. Accst rnani.nl juridic al lui Andronache L)onici cunoaştc o cditic critică modcriu:
Sc rnai arată cä s-au scurs 3.898 dc aiii “dc la aflarea cusăturei", 3564 dc ani “dc [a Manualul juridic al Andronache Donici, Co]ectivul pentru vechiul đrept roliułicsc
bchipuirea hanilor", 1274 de ani “de la începerca morilor de apă", 524 dc atii “de la Acaderníci RPR, Colecţía ‘Adunarea izvoarelor vechiutui drept româncsc scris", \ cdiie
stăpânirea Iui Dragoş Vodă în Moldova". criticä, Ed. Acad. RPR, Buc., 1959, ‘83p.
2). Adunarea celor dousprezece luni de preste an (p.5-34). carc cnumcră pc
săprärnâni zilelc anului şi numeie sfinţilor care sc sărhătorcsc; 851 111. GHEOGFIA sau SCMEREA PĂMÎNTULUI, Buda, 1 814- l 8 15,
-
3. Indreptarea (pashafla) (p35-44), care in mai rnulte tdbele, contnâud “slova v()i, 1-11.
pashaliei", “rnîna anului", zilele duminicii, “ziua de naştere a [ui Iłristos", “lăsatu[ secutui BRV III 85], p. 10]-]02.
- -
dc carne" etc. estc un adevărat “înlrcptar al modutui dc viaţá" din “cpoca rcspectivă"; Trducătoru1 tălmäcttorul), prelucrătorul şi prcfątorul carţi, acct “iubhorít: dc
4-5). Praznicck i Fărtaiťle lunii (p.44-58); leJmui romancsc' cste identifcat în persoana iui Nco[a Nţcoau, cärrurar braşovcii,
6). Răsăritul şi apusul soarelui (p. 58-64); mernhru (di.n l 795) at Socicrăţi.i fitosoticeşn a neamu.ku romnesc ďin Marclcpriucipat
7). Prognosticon (p. 64-76), capitoi în care se preede \‘rcfliea cc va fi iu UHilC de Ardealubi.
imävară (martic). în urmroríi ni: 1814- 1817; 1842-1 845; i 870-1 873; 1899' 1901; Identificarea ficută d.c prof Onisifr Ghibu (ş S.Săvea.m, op.ct.. .2)•, atibuiud
$ Cturw aei e p 6-92' c i e L ic c] caţî dLsui 5() IU fl tc uu t1ncirea •i ţire.faa cărţi semnată de “uii iubitoriu de neatm.h rornâuesc". oroüsoruiui
nci ‘tOalL tt dt)( peşti, đcspic c dcpre decbtL g ‘W pcnti O herhe Lazár. o intîrmăm ĹD..R.B).
‚
‚ flcpit durnnci.eu emuror pagineşt (r 92-96 cy"o omp Ct lt odek utilizate: 1). P Ciaude Bue Géographie uuiversak, Ronia, 1 775 ediie
‘ u• n ‚ (‘ci )g iâflt )‚ d L .ODi (Aus.i" Rt t, ‘ E uiterioară cclci foios.itc de Amhioitc FIOtifliUl) 2). Arnfilohie HorhiiuŁ, I)c obstc
10).. Vnd.n.icU1e bisiccşti• (:p. 96-102); wogratie, Iaşi, .1 795
38
r
Nicola Nic()lau a uriłizat în Iucrarea sa (care constiruic o nouă traducere a scricťii tui În acest context, arninrirn şi una dintre aserçiunile lui D. Ţichindeal, susçinărorul
A. Hotiniul, reirnprimară la Buda 1814-1815), o serie de termeni specifki rexrului lui fcrvenr at ridicării culturak a poporului şi a emancipării p()litice a naţiunii rornâne. LNurnai
Arnfilohie Horiniul. astfcl, [prin lurninare în nurnărul ceL()ť înţetepte, luminate şi rnărirc noroade ate Eurupei
Bibl. Cărturari braşoveni (sec. XV-XX), Gbid biobibliografic, CJCES Bibliuteca VOfli fi SOcOtiti".
municipată, Braşo\ 1972, p. 165; Al. Niculescu, Unitatea lingvistică a românilor, in Bibl.: Cristian Gotrheb Kayser, Voflständiges Bücher Lexicon enthattend alle
-
vol. Naţiunea română. Genezá, afirmare, orizont contemporan, EdŞt. i encicl., Buc.. von 1750 bis zu Ende Jahres 1832 in Deutschland und in den angrenzenden Ländern
1984, p. 184, 191.
gedruckten Bücher, vol. IV Leipzig, 1834, p. 338 şi 562, apud P Cemuvudeanu,
Addenda et corrigenda; Al. Dutu, Cărţile de înţelepciune în culmra română, Ed.
852 111. ÎNTÎMPLĂRILE RĂZBOIULUI FRANŢOZILOR, Buda. 1814,
Acad., Buc., 1972, p. 140, cap. “Imaginea Franţei în timpul campaniilor napoieoniene",
-
russischen Krieges, I Hefr, Berlin, 1813; 3). Rüskzug der Franzosen von Moskau ain Hteraturá. Cluj, 1971, p. 225; N. Bocşan, Contribuţii a bibflografia..., p. 492-494;
Jatire 1812, Frank1irt am Main, 1813, etc. Idern, Iluminisrnul rornânesc din Banat şi idealu] luminării, in: LSmdii de limhă,
Paterniratea de autoť cste atribuită lui Gh. Lazăr (S.Săveanu), Z. Carcatechi (I. etnografie şi folclor", exrras din Banatica, Reşiţa, 1978, p. 166, 170; N. Bocşan,
Pervain), D. Tichindeal (N. Bocşan). Contribuţii la istoria iluminismutui românesc, Ed. Facla, Tirnişoara, p. 187-189.
Referitor la aurorul “Inştiinţării pentru tipărirea unor gazete sau Novele (Buda,
1814), N. Bocşari, Iluminismul românesc din Banat şi idealut luminării, în: “Banatica. 853 111. LITURGHIJ, Sibiu, 1814.
-
Studii de limbă, etnogratic şi folclor", \‘ Reşiţa, 1978, p. 170), identiŕică în ‘Alexie Lazaw", BRV 111 853, p. 105.
- -
pseudonimul lui Dimirrie Ţichindeal, şi nu pe Zaharia Carcalechî curn a sustinut Prof Cartea are urniătoarelc gravuri la p. 64 “Cupa îrnpărrăşaniei"; ta p. 73 “Sf. Ioan
- -
Iosif Pervain. Gură dc Aur"; la p.l26 “Sf. Vasile" (sernnată “Đ.F."), iar ia p. 176 “Sf. Grigore".
-
Ioan Molnar Piuariu într-o scrisoarc (Sibiu, 13 aug. 1814) către Fr. Saghi, din Bibl.: C. Pascu, op.cit., poz. 193, p. 119.
bibliopola budană, îşi rnanifesta satisfacçia cu proiecrul autoruiui de a edita anunturi,
posibilitând un abonarnent de 20 Horini. 858 111. SCURTĂARĂTARE DESPRE LUAREAPAIUSULUI..., Buda, 1814.
-
Inştiinţarea a fost impťimată ante 13 august 1814, când I.Piuaťiu-Molnar discută BRV III 858, p. 109.
- -
preţul de 20 Horini cerur penrru posibilii prenumcranţi ai gazetei, a cărei aparitie sub alt De mençionar că această broşură are ca oťiginal opusculul gerrnan at lui J()hann
patronaj decâr al său o va obstrucçiona din considerente persouale, fapt care a lezat
- Zacharias Hermann Hahn, Denkschrift auf der Einnahme von Paris und der Sturz
efectiv n()bila cauză şi dcmersul alt()r cărrurari iluminişti rornâni (printre care şi al !ui I). Napoleons.., Gera, 1814, şi Kari Georg Sonntag, Alexander I in Paris..., Riga, 1814.
Ţichindeal). Bibl.: Cr. Gott. Kayser, Vouständiges Bücher Lexikon.,., Leipzig, 111, 1835, p.
Identiŕicarea propusă de prof I.Pervain (pe baza cornpararismului textelor), că Alexie 13 şi vol. V Leipzig, 1835, p. 274 apud. P Cernovodeanu, Addenda et corrigenda (la
-
Lazaru, sernnararul Inşriinţării, este Zaharia Carcalechi, este infirrnatä de istoricut N. A1. Duçu, Cărţile de înţelepciune tn cultura româná, Ed. Acad., Buc., 1972, p. 140
Bocşan, care îl propuue pe D. Ţichindeal, argumentând demeťsul star()rnic at acestuia în (Capitolul “Imaginea Franţei în timpul campalliilor napoleoniene"), în: SMJM, VII,
anii 1814-1815 de a obţine oficial permisiunea editării unui peri()dic f()aie romnească la
-
Buc., 1974, p. 361.
Viena.
Preocuparea sa constantă şi argumentele folosite de cărturarul patriot ta audicnça din 859 HI, IV ŢICHINDEAL, Dimitrie, FILOSOFICEŞTI ŞI POLJTICEŞTI
-
4 iutie 1815, la arhiducete austriac Rainer, că editarea gazerei o face în fç)losut “muţimii PRTN FABULE, Buda, 1814.
roniânilor", care înrrece pe greci şi sârbi, caťe “au în liinba lor novele, iar nui românii nu", BRV III 859, p. 109-110; IV p. 299.
- -
consriruie elemenre demne de luat în seamă, ipoteza posibilă pťezentată de isroricul N. Originalul utiiizat de traducătorul-tălrnăciroť D. Ţichindcal: ediţia slavo-sârhă a
Bocşan. lucrării cărrurarului sârb D()sithei Obradovici, Izbrallne basne, ediţia Łukjan Mvsicki,
Se ştic că autorităçile imperiale nu au aprobat editarea gaietei pentru rornâni. Buda, Tipograŕia crăiască, 1800 (in -8°, 95 p.) şi nu ediţia slavo-sâťbä Sobrannje raznyh'
Intervcnçiile inreťesare conservatoare ale conrťacandidarului I.Molnar-Piuariu, au suhrninar navroučitelnyh veščej v polzu i uveselenie, Viena, Tip. Ştefan Novakovici, 1 793.
în bună parrc, bazele demersului patriotic, iniţiativa datând din anii 1 794-J795, sustinută D. Ţichindeat a elaborat nu numai o traduceťe, ci o adaptare litcrară a originalului
tocrnai de I.Motnar-Piuariu îrnpreună cu Paul Iorgovici. obradovician, care i-a servir de model.
382 383
T
adrniniscratorului F. Sághi. .i dit'ecrorutui Gh. Markovirs i a rpograu1ut romi Nicotac
Carrca a ieşit de sub eascuriIc Univeritätii Pesta din Buda (dirccror: M. Maťkovits; Vczev (\‘ezei), neducnd [a rezu[tawl scontat, aceştia s-aii dculpar subiccti invocnđ
cCíZOr: Ghcorghe Petrovics tipograť-culegător i corector: Nicolac \zcj) ; riraj scos: 1000
łn()n\e rcale: puţiiiii tclinicieiii din tipografia rornână iíircrvcnriile autoruluiîn CťlOLtl
exciuplate, puhticat cu cheltuiala [ui D, Ţichindeal. irnpriniării; insuficiença cunoaşterii a lirnbii rornâne din partea ce[tzorului (cc ‘a prinii
Difuzarca cărţii s-a ficut în Baiut. Iřansilvania, în Ungaria, pă ta ordinul ofkial dc totuşi o severă rnustrare).
conf[scaťe a exernpIareIo dii ianuarie 185, carc, prohahita scos d[i circuitulhresc c-ărrc
Activitatea cutturalä şi miliantisrnut politic al lui D. Ţichindcai, şi indeosebi apariçia
citit<)ťi individuali şi instiflJţii pcstc 400 de excrnplare ce vor h sccbestrate şi distţtisc.
cditorialä şi difuzarea cărţii lui în anul 1 814, aveau să coiisriwie un caz politic ín istona
Un lector avizat, inspcctow .şcolar Uroš Nesterovici scrnnalą la 6 ianuaric 181 5,
cărţii ľonlâneştt îli perioada ilurninistă, ea devansa, cu putin timp, apariţia pc scena politicá
cărc Consiliul Locurntencnţial că scriçrea Iui I). Ţichindeal reprczilltă de fipt o nou
a trihunului Moise Nicoará. In aceşti ani avea loc consacrarca unui “sfânt rnartir al rnarilc r
variantă Fabulelor după Esop i t). Ohradovici.
idei dc renaştere şi dc rOmnism' (după expresia îndreptçitä a lui VA.Urcchia, 1866), al
D. Ţichindeal ađaptează textul niora al Fabutetor esopie]le şi obradoviciciie la un
cclui care ar fi tot mortalizat intr-o scenă de marflraj a Juí Giicorghe I)()ja Îfl bierica
nou cadni çocial şi politic a] epocii, rnprimnd o concepţic 1uminitá, ahrni'iid un vcritabit
sarului Çichindeal Sibiu (posihil loc de naşrere!.
credo politic n inec: “noi vorn reuşi să ieşim din copilărie, din obscuritate ş nu
-
Rpndit.i touii in sute de cxcrnptare. in mediui şcohr ckrical. urhan i sátcsc. BV-iIi-$6O.p. HU.
carlca Ű]ará acum sub inrerdictic J\Ca sá fic conhscată L ordutul Cn iuui Locumtcncniai, r)c nieltiona ca modciu acesrci uradccri. in brurt. ii consriwie:Trauriges
inccpnd diii 25 ian. 1815. n judctclc Bacs. Bihor. Timiş, Iot'ontaL C.iaş. Ccnad.. iar Schicksal der Stadt Dresden, vom Sprenung der Brückc an bis zur Rcttung des
auroiąil tiiid grabnic dcmis din functia de carcher at $colii preparandiate. ca tiiid un Stadt, Łeipzig, 1814.
cJclliLnt instigatur. Bibi.: CĹ Gorr. Kavser, VoHständiges Bikher Lexkon... Leipzig voi. V 1835
-
1), Ţichindeal avca cunoştinra da de conhscarca i ifltC1diCţJ tiraJuluĺ ()pcľc! ISt()ľiCC r. 7-aąid. P Ceovodcanu. Addenda et corrigenda ia Al. Duţ. Cártile dc
a lui Petru Maior. Istoria pentru inccpurnl românżlor in Dachia, Buda. 1812. rc catt inţekpciune in cultura rornáná, Ed. Acad.. Buc., 1972. p. 14() Caiitolui “Irnaginea
nernjlocită, ťc dc ia episcopul Sarnuil Vuican. ş wruşi a actiotiat cu teinciitate in Frrnei in timpul campanhlor napoleoniene", in: SMIM. VIL Buc.. 1974, p. 361.
dcsfăuuarca unui pan eLhtorial. PruE 0. Gibu ideiiriticá ronat ca autor pe Gh. Lazať ‘ezi S.Sá\eaLlu, Docuinentc
A.[icllera ordonatä đc Consitittl Locumrertertţiat reptezeiitată dc barouul coiisilici' incdite din arhiva lui Gheorghe Lază în: Magazii", nr. 705, Buc., 1971. p. 2 -
Jáisc Pongrácz la ttpograha din Psra a avut 1()c între decenihric 1814 30 rnai 1815.- nreniu luat pr()f. Ooisifor Ghihu).
(:hcsri&)tiarea ccnzorului iliric G[i. Pcrrovici, învirtuir dc -a h tiar “bunut dc tipar", a
385
3 84
389 Iv. PONTURI PENTRU IERTAREA DEZERTORILOR [GHE-
-
NERAL PARDON], (Sibiu), ]814. cununie" Kp.ó7); “O împărtăşanie" (p. 95); “Învierea niorţiloť' (p. 251); “Izvorul Vieţii"
BRV Iv 389, p. 142
- -
(p. 588).
De menţionar urmăroarele elemente bibliografice consemnare de Fr. Pap, Foi volante Bibl.: C. Pascu, op.cit., poz. 198, P.123.
din sec. XVIII-XJX în posesia Muzeului de istorie Cluj, în; Apu1unf, VIII, 1971, p.
881 111. NAPOLEON BONAPARTE CE AU FOST ŞI CE IASTE..., Buda, 1815.
-
225:
BRV III 881, p. 123.
Foaia volantă este editată la Viena la 3 septernbrie 1814, având urrnătorul subtitlu:
- -
1821, îi cornunicä autorului că o editează pe cheltuiala proprie şi îi rransmite oferte de DIN FYREALIMBII CARE CUVINTE AU CERUTNEAPĂRATTREBUINŢA
preţ. . A SĂ METAHľ[RISI IN ALCĂTUIREA PRAVILIľLOR, Iaşi, 1815 septernhrie 16.
Vezi şi Catendariu a bisericii răsăritului pe anul 1824, Cernăuţi, Petw Eckart, BRV III 886, p. 125J26.
- -
1824. Tipărirurä broşură in -4°, l4p.; ripografia Mitropoliei; datare: după 15 sepr. 1815.
-
BibL; TBălan, Vasile Ţintilă, în: “Revista Arhiveloť', III!2, 1939, p. 190; M. Menţionatä ca fiind un adaos (supUment lexicograŕic) la Adunare din Impărăteştite
Tomescu, Calendarele româneşti 1733-1830, Buc., ED1 1957, p. 125. Pravile a lui A. Donici, tipărită în 1814 (BRV III .849, p. 98).
-
Pe f2 se aŕlä Prefaça.
contribuit la forrnarea Iimbii şi a terminologiei juridice româneşti moderne.
BibL: C. Pascu, op.cit., poz. 196, p. 12]..
Bibl.: Gh. Ungureanu, Jurisconsultul Christian Flechtenmacher, Iaşi, 1931, p.
22-34 (identificare de autori şi catalogare ca “o lucrare independentă ce-a fost irnprirnată
875 111, IV EVHOLOGHION, Blaj, 1815.
-
la Iaşi, 1815, în tipografia Mitropohei"); Gi Brâncuş, Un glosar juridic din 1815, în:
BRV III 875, p. 117; I p. 300.
- -
Penticotar, Blaj, 1815 (1). BILIEUSES.,., Paris, A. Belin, 1815, ed. I, franceză.
Bibl.: C. Tarai, Gravorii 11, în: ‘pulum", X111ĺ1975, p. 728729, ŕîg. ó.
- BRV III 887, p. 125-129.
- -
11. Petru Popovici: I). “Sf, Cuminecătură" (p. 144), (semnatä Perru Popovici); 111. Reprczintă teza de doctorat asupra febrelor bilioase, a armeanuluí hucurcşrean Ioan
- Atre gravuri: “Naterea tui Iisus" (p.4); “Un botez" Kp- 24); “O spovedanie" (p54); “O Serafirn ĺ(c. 1780-1790), Buc. 29.111.1834, Buc.], ce a fost susţinută la Facultarea de
-
rncdicinii 5i jk cducatici saniratc. Swdii şi note" Suh ređacia di G.Btiiccu, Ed. di.cak. 528. p. 2X0-2$1..
l3uc.. 1978. p. F1-]76; G. Brtcscu. Notá addenda la op.ciL. p. F6 imfliQflCjZ: ifl
ncrarea mauurab c()lnpatrioutui nostru íntâ}flim iiiĺörmatii intereanc prnind patologia 895 JH. ACATIST, Baj 816.
-
şi terapeutica din Tarj Rornneacă, ptecum i medicinj cmpiricä practict in Btcan. BR\ III 895, p. 136.
-
5cricrc. se hazci pc cuncepiilc unioralite hipocraticc i cuprinđc multe rc]ecĘii cu Indic 2 ± 465p. ±4p.
caracrcr rnero(k)ogic scmnifîcaive pcritru rnedtctna ritnpuiui, cw_n ar tî cele dcsprc puteriiica Ĺn excrnpiar incornpkt excor în hihliotcca Muzcului Utiiru, \ba iulia, cri CVR
iiifluenţă a morautu asupra fizicutu omuh.n") 40, are ‘in tcalirate [3 ť. Ĺj inccput, care cuprind pe f, [ l tiru: f.f
• gravut:i; .j2 J
“Insamnarca cet()r ce să cupririd înrru acest Acaristicriu"; f. [3] gravurä; f. 3' albá.
- -
894 - 111. \TREDNICA DE POMENIRE BIRUINŢĂ, Buda, 8 5 Bibi.: L. Hateganu, CVR Muz. Unirii, 1II in Aputum", XI\- 1976, p. 240.
-
Bib1: A. Sirnora, Dionisie Eclesiarhul (ťişä hiohihliograflcă), ín: DLRO-1900, DOGME ALE CREDINTEI, M-rea Ncam, 186.
Buc.. 197'). p. 28. BRV JII 898, p. 137-139.
- -
Tpritura mai cupr[nde. [a f. 195-196, rcxtui rarric Tiitic St Trcmi" sau Simhclui
394 IV BUCOAVNA, Cbşináu, 1815, ruso-románă.
- St Griurie 1aumarurul".
BRV IV 394. p. 143.
- - Bibl.: N. Vornicecu-Severineanui, Scrieri patristice şi postpatristicc ín
Rep-rezintă edii a II-a, prinia ŕind cea db inul amerior (‘: BRV IV 381.
- - 138:.
. preocuprle mitropoHtului Dosoftei al Modovei, a: MO. 9-10. 974. p. $. nota 11
:\utorul acetw mjnu e.çte crturarul eolog Irineu esterovic 1 760-1 864'. ctra, (rjiova. 194, p. 8.
p:ofcsur la Iaşi, apo ia 5erninjru teoogic din Chişinäu, arhirnaitdrit -i rccror al acercĹ
nsituţii (între 1821 -1826), episcop de Pcnza (din 1826) şi arhiepiscop a[ Sibcriei Orientalc 909 HL ÎNVĂŢATURĂ PENTRU FERIREA ŞI ĐOFTORIA BOAŁELOR
-
(din 1830), catcrkit şi deportatla o rnanastire, întruct a intratîn conflicr cuguvernatorul CEŁOR CE SE tNCING PR ŢEARĂ ŞJ A CELOR CE SE LEAGÁ ŞI A UNOR
generat al Siberiei orientale. BOALE -SPORAJMCE, ADECA PE ICI PE COLO IMBLĂTOARE, ALE
AĹ Hâjdeu îi arrihuie rraducerea în ruseşte a Extractuiui de gramaticä gerrnano VITELOR CELOR CU COARNE, PRECUM ŞI A CAIŁOR, A OILOR ŞI A
rornná al lui Aton de Marki (Ceruăuţi, 1810) si a Neerologului cxarhului Gavtiil, PORCILOR, Buda, 1816.
puhlicat în rcvista OTEČESTVENNYJA ZAPISKI, chiinău). VH, i 821, p. 92, BRV 111 909, p. 49-15O; Veress, BRU- 11-909, p. 208, flO.
- -
Srefan Ciohanu in: Cultura rornâneascä in Basarabia, Chisináu, 1923, p. 79 Broşurd in -8°. de 130p.. aceată )ucrarcarc ca tra±zcător tbn limba gcrman pc
iedă rJut rornnc, aďd: Scurta russasca gramrnatkä, cu tälrnádre n limha Pctru Maiou, autorui notc[or de ta .fait p. 1 27-1 3);.
rnoIdovencaci pntru ucenicii Serniiariei Chiinu1ui şi ale altor cnalc din Basarabia Bibl.: Bihliografia analitică a limbii române 1itrare..., Parrea I 1 780- l .
cu adängirea cuvintelor şi a dialoguriior, ce .se intrebuinçazä rnai dcseori in limba Ed. Acad.. Buc., 1972. p()Z. 38. p. 33 I. Łungu. opcit.. p. 256-257 N. A. Ursu, op.ct..
ruascâ si rnoIdovcneascä", Chii:iu. in riougra Mtropoiici Chiináui. anu 1819. Cári tiC po2uLinzare... p. 1 3,',
BRV IV 5 - 143. - .
PKINTĺPUL MENSCICOV CARELE PE VREMEA LUI PETRU CEL MARE
La t 355sc alä gravur “SĹ Ctmti.necäturá'. AU FOST SLĂVIT ÎN TOATĂ EUROPA. ACUM S-AU TĂLMÄCIT PE LIMRA
BibL: C. Pacu, op.cit.. poz. 97, p. 123. ROMÂNEASCĂ, CU oAR.Ec ABÁOGITE CUVINTE, SPRE PODOABA
ŁIMBI] ŞI A BUNII NŢELEGERI, PRIN PRFACUCERN1CUL PROTOIERFI
405 IV PATAKI, Samue), SEMNELE D1N CARA SĂ POKFE CUNOAŞTE
-
BRV 405. p 145. JV Lucrarea. traduă dc itzá': Asachi r;tä ui Ghcorhc A,tcbj
-
L{ťd1CJi .
{(ptlifliUi
c"cnrc uinc ir i. ő ctc hcuaa pr()rf)iTcd[cuk; amuci Paraki
Modelul traducerii ii cnsńtuie !ucrarca “Les Caprccs dc ia fortune ou historc
IIh ccanW hcu!rii de i ccliciDá di (uj A pcb.nek iiegist rhe jcci. (luj, i 15, du prince Mentzikoff. favori du c2-ar Pierre Prcmicr {..J. Riri l'2. [CaptuH 11:
iiahian
“Ilistoirc du prhice Mentzikoff". Vezi i cdiĘia dc ta I.iegc. 1 773, hcrarc
‘
L
:-.
388 389
ĺ
Bibl.: N.A.Ursu, Izvonil 6ancez al unei traduceri a lui Lazăr Asachi, n: “Cronica", exemplare pe cheltuiala tipografiei, fapt confirmar de Fr. Sághy (v. rnisiva Buda, 14 oct.
xIII, 15(637), 14 apr. 1978, p. 4. 1 8 1 4), sub rezerva aprobării arhiepiscopului de Carloviţ.
I. Molnar revine (Sibiu, 9 dec. 1814) faţă de Fi Ságh s()licitând irnprimarea mai
911 - 111. KAMPE, I.H., DESCOPERIREAAMERJCII, tom I, Buda, 1816. grabnică a Triodului, doťind să-ľvândă în Mold()va şi în Taťa de Sus, unde ediţia din Btaj
BRV III 911, p. 151-152; I'4 p. 301.
-
nu este apreciată.
Tipăritura are 190 p. numerotate + [7]f. + 4 gravuri: înrre p. 42-43: “Columh Aşadar noul tiraj solicitat de editorul I. Molnar era destinat penrru Moldova şi Tara
ajunge în America"; ntre p. 62-63: “Plecarea lui columb de la Spania" (semnată A. Rornânească, aşa cum confirmă şi o corespondenţă a ripografiei cărrc I. M()lnar (v misiva,
Geiger dct et sculp.); între p. 66-67: “O firtună pe mare", iar între p. 158-159: “Columb Buda, 5 ian. 1815).
ajunge în America", diferiră de prima gravură şi semnată “Prixuer Sc.". Imprimarea lucrării a început în fehruarie 1815, aşa cum confirmă M. Martćovici ta
Đe menţionat că ripărituťa are ca model lucrarea pedagogului german Ioachim 16 febť. 1815, doctorului ediror I. Molnar-Piuariu, care, din Sibiu, la 8 rnartie, exţlră ta
Heinrich Kampe (1 746-1818), Die Entdeckung von Amerika, vol. I, Hamburg, 1 780, această acţiune de cutegere rapidă a Třiodułui, recomandând însă o mai mare arenţie,
iar rraducerea şi “însemnarea", semnate de acel “un iubitor aI neamului românesc", care existánd un precedcnt ripografic cu erori: Evanghelia, Buda, 1812, care împietează asupra
esre editorul şi căťrurarul braşovean Nicota Nicolau (1760 ?). Lucrarea narează viaţa
-
vânzării acesteia; de asemenea, solicită utilizarea unci hârtii de calitate, analoagä celei din
ilustrului navigator în modalitatea unui diakg instructiv între un tată şi copii säi. ediĘia lui P. Maior, Istoria Românilor.
Reprezintă a doua scriere, aparţinând iui Nicola Nicolau, şi a treia tipăriwră BibL: Veress, A Budai..., nr. 247, 248, 250, 256, 260, 279, 283.
românească în ordine cronologică (vezi: 1) Arnŕilohie Horiniul, De obşte Gheografie,
Iaşi, 1795; 2) Gheogratia sau Scrierea Părnntu1ui, 1-11, Buda) 1815), care tratează 927 - 111. KÓDIX POLITIKOS..../CODIJL CALIMACH, Iaşi, 1816-1817,
imaginea lui Columb şi a Lumii Noi în culrura română. greacă.
Bibl.: P Cernovodeanu, Addenda et corrigenda (Ia A. Camariano-Cioran, BRV - III - 927, p. 165-176; IV p. 302.
AcademHle domneşti din Bucureşti şi Iaşi, Buc., Ed. Acad., 1971, poz. 342, p. 182); De mençionar urmăroarele elemenre bibliologice:
în: SMIM, VII, Buc., 1974, p. 357; C. Pascu, op.cit, poz. 200, p. 124; Eug. Denize, Principalii legiuirori-aurori-redactori au fost: Chrisrian Flechrenmachar, “jurisrconsulr
Imaginea lui Columb şi a Luniii Noi în cultura română, în: “Bibtioreca", 111, 9-10, al starului", “pravilistul" Andronache Donici şi “nomofilax-ul" Anania Cuzanos.
1992, p. 49. Revizuiror, cenzor, corector, rraducător at textului greccsc şi redactor al rexrutui
definitiv destinar imprimării: Anaiűa Cuzanos.
918 111. RÂNDUIALA SflNŢIRII APEI, Buda, 1816,
-
Modelul utilizat: Franz Edlen von Zeiller, Altgemeine bürgerliche Gesetzbuch,..,
BRV IIi - 918, p. 155-156. vot. I-IV Viena-Triest, 1811-1813, codice civil modern, de srrucrură savantă şi ()rienrare
Cartea conţine 100 p., nu 100 de foi cum apare dintr-o eroare în BRV - 11. Precizarea conservator-iluministă.
este fcură după exemplarul din Biblioteca Institutului de lingvistică şi istorie titerară, Izvoare utiiizate: a) bFLantine: Baziiicale, Digestele hii Justinian, Codul lui Jus-
Cluj-Napoca, cota V50. tinian, Institutele, tmele Novele; C. Harmenopoulos, Hexabiblos; h). austriece: Fr.
Bibl.: Eug. Pavel, Adăugiri şi precizări la BR'4 p. 241/7. Edlen von ZeiHcr, Allgemeine bürgertiche GesetLbuch..., vol. I-I\4 Viena1řiest, 18 1 1-
‚
1 8 13; Idem, Commentar über das Bürgerliche Gesetzbuch, Tip. Geistingers, I-I\
920 - IIL STRASTNIC, Buda, 1816. Viena-Triesr, 1811-18]3; c). româneşti: Sobornicescuí Hrisov, Iaşi, 1785; A. Donici,
BRV III 920, p. 156.
- -
Adunare din împărăteştile Pravile, Iaşi, 1814; drepwl curuniar.
Cartea are următoarele gravuri: la f 12': “Intrarea în Ienisalim"; 1a f. 21': “Patru Tipografia care a imprimar: Tipografia condusă de Emmanuil \rnardos, de pe lângă
scene din viaţa lui Iosif"; la f. 29: “Parabola feciúarelor"; la E 34: “Magdaiena spălînd m-rea Trei Ierarhi Iai. Codul Calimach a fost impriinat înrr-un tiraj rnaxim de până la
-
picioaree Iui Iisus"; la f. 41: “Cina cea de taină"; la f. 51 “Rrignirea"; la f 69': “Luarea 500 exemplare.
de pe cruce"; la f 72: “Punerea în mormînt", iar la f 97: “Ínvierea". A existat un pretiraj dc câtcva zeci de exemplare. Iniţial, Condica potitică a Moldovei
Bibl.:C. Pascu, op.cit., poz. 201, p. 126. a f()sr imprimată pe părţi-fascicole (vezi şi existenţa celoť patru foi dc tirlu).
Ornamentică: Litografîa “Monumentul Dreptăţii"/Tabloul jusritiei a fosr realizată
921 - 111. TRJOD, Buda, 1816. de Dimirťie Kondoteos din ripografia gťeacă ieşeană, care a rnai realizat i cele patru foi de
BRV III 921, p. 157. titlu; Stema-sigiliu a(1) Motdovei (1817) după desenul lui Lud. Kreüchcly (n tehnica
-
390 391
T
Eđiti rcprczinră o rcalizarc editoriaă modernă. cu va!emc bihliufiic Románcascä şi Transilvaiiia), denominaLizate penrru prrna dară: “Románia", cu largi i
Hîria u lizat: de provenientă taIiană. a\-nd trei tipuri dc tibgniic, Jitcral ;UinC pcrriiente referinte elogioase priviiiddescrierea tenwnului românesc .şi la i.sroťia p()poniiui
Al MASSO; cornhinat 1itera1 GIOR \iAGAI i dccn bcraldic; cbinar rrÎlncc:
rnonoraniă G.M. şi đesen hcraidic. Motto-ui su (n traduccre): “Cel ce nu cunoaşre istoria i geografia parriei sak.
Edia cminc $0 đe scoii expiicarive; u tahi cu pia nearnului cc faciiira ca!cuia cre copl in parria sa". ete sugestiv pentru crcdo-ul .sáu, pentru angajarca sa inte!ccwab.
rađc1or dc rudcnie şi rcspccti c tabLą dup aifahct" cu ttncĘic dc Lexicon cu iniiwrc de-a dcpşi rnentalitatea patriotardä pentru “Megaii ldea", evocând riecuwl iroric al
la paragraťclť rcpcctive. popurului rornan, pc baza unui principiu i echittii de isroric. carc impuie, penrru prma
Referinţe: Io.f Raab, icc.onsuI aurriac la Iaşi, ioru-uri rapuur din 28 august l$ 1 8; dară iritr-o ucrare şriinţificá numete de Rornânia: “rtici ťiinmptarc. riicl vrcuri Capricitl
t()nnaĘc gnatcticui revsta gerlnan: Göttinger Gekhrte Anzeigcn, I, 1822, p. nu ln-a sugcrat această dentmiire; ca cste pe drepr cuvîrit folositä prin locul pe care-l đcĘin
2'0; L )nic răutit “Çăr\unaruJ" ín nianuscrisul Pohriceşri lun mintc aupra Moldovci cca. romăriii. arír prn vechime, cît şi prin nurnărut torr'.
l 828 Istoria Rurnârtiei, constituie de ŕipt prifna partc a prirnului tom al unei vastc Isrorit
C.C. 1816- t817) a fost elaborat de o coinisic dc ttriti eniiiieuti din Motduva, suh a Ro[náriici, care rămâne, după opinia autori7ată a profcsorului Alexaiidru Elian, “prinia
patronaju auroriţii durnncşti. nefnnd un pagiat, ci a urwat un rnult uzítat procedeu de [ucra['e de istorie veche a Rornânici care a văzur urnina tiparului", o iniţiativă satutară
redactarc iîi cpuci. C.C. constituie () condica cvilă, politiccasca, un prirn şi veritabil cod irnptiiiirä de un publicist străin filorornân care a scris o storie bazată pe izvoare pe care le
de rarnuri, ucccptiv a dreptuJ hurghe curopcui, find o unportanră lcgiuire premoderna mcnçioneazä şi care să schimbe imaginea intelecwaiirăţii europene asupra realirăţilur
care a fost urilizată între l ocr. 1817- I dec. ] 65. roniáfleşti,
Bibl.: A. Rădulescu, Isvoarele Coduhií Calimach, Buc., 1927, p. 1-33 (extras Lucrarea conţinc o postfată în care autorul dă răspuns pentru scvera critică conţinută
GD, Triandaphvtlopoulos. Sur les sources du Codc Callimaque, Buc,, 1931 (extras în recenzia la Geografia României, publicată în Lćgos Hermis, 1816, de cărre discipolii
din RIR, 1. 93]); Codul Calimach. Ediţie criricá. ColeLĘia ‘Munarea izvoareor vcchiului Iui Adamantios Corays, K. Kokkinakis, Theokleiros }irmakides şi prubahil, A. Gazis, de
drept rornncsc scris. 111, Buc., Ed. Acad., 1958; VaL Al. Georgccu, Trásăturile generale a í produs o scriere “care nu era de nici un folos penn-u poporul grec" şi încrirninat cu
şi izvoareie Codtilui Catimach, Contribuţia lui Vasik Conta la studiul izvoarelor epitcrul dc “vulgarizatorul cel rnaî trivialcu putinţ" şi “phiHppidisrn", ia arirudine viwlentă;
acestui cod, în: SRdI, 1960, 13, 4, p. 73-106; M. Sran. Un vajoros manuscris din aşadar lucrarea contine în principal texmt Isroriei Românici. plus tm suplirnenr paginal de
Muztul de istorie al RSR: Politiceşti luări amirite asupra Modovei, în: RMM, 10, polerncă a autorului faţă de o rccenzie dcnigraroare. cditată sub deplina auturitate şi in
1978, p. 69-71; D. Rp-BuicJiu, Datc noi şi prccizári privind famHia Flechtenrnacher, context, nu separar de ampla sa lucrare proiectatá.
RJMMĺ, 9. 1978, p. 73-80; ValAi. Georgcscu.. Legiuirile din Moidova. Ştiinţa Bibl.; A.Camariano-Cioran, Les Acadrnies princičres de Bucarest et de Jassy et
dreptu]u, in: Istoria dreptului rornânesc, 1I ĺl. Buc.. 1984, p. 4. 371. 3$1-382 D. leurs professeurs. Thessaloniki, 1974, p. 611-630 (schiă hiografc. in spcciaJ p. 626-
Rp-Buiciiu. Cartca ronineascä vechc. Studia hibliologica, Gaiari. Ed. Ahia. 20OL 628; Dan A. Lăzrcscu. Irnainea Rotnânie prin cätori, voi. II 1789-i821. Fd.
p. 155-157. riotc p. 162- 164. Sporr-Tuuism, Buc., 1986. . 241-264 dcuĘic arnplá. pcrtinent.'.
ura: () traducere românească ce cste cfecwatá de isrorLcul dr. Oiga Cicanťi đe [a
928 - 111, IV PHILIPPIDE. Daniil, ISTORIA ROMÁNIEI. Fipca. 1816. Insi. dť .wdii sud-esr europcne Bucureşţi, poarc conrirui haza unci ‘iitre i saiunrc
cdicii rurnaneşfl.
BR'\ 1II 928. p. 176: I\ p. 302
. .
- -
V •
Auw-uj : I)iintrtc c-alugarui Dan[l1 1) httppide . — 1
\1ilcs. --‘tesalia 929 IH. PHILIPPIĐE, Daniil, GEOGRAFIA ROMÁNIEI. Lipsca. 1816.
[1
-
. puicu -
)adovaii ( ) 787 1 789 i panzian ( i 90-J 794:, audicoţ a cclehru]ui gcografi astiiçnn BRV - 1II 929, p. 177 IV, p. 302.
-
Louis Francoi% ;iandc căruia ii va traduce i puhlica () uc;arc !a Vicna. in 18O . antic AutoruJ detirnitcazaterroriuf national aJ roĺriani!or m hotarek \cchii Dacii Tisa
ecnirui i cclcbru oraĹ jc jen Denis Barbic u ;)CJC. CU CuC \i tIreĘ1nC (j - [)ui1rc fcánd o- alizä ‘a hoäiior souui .si subsutuluj. a adniinisrraici
corcsD( Wn. dc a carc va rint eţur cr;i Jc Ja ark; in 1 79 l COla'ji Cij
.
ţilrjlo:'a datclor tstui-jcc. srarisrico-dcrnograflcc pcntr fccarc naioFa[irate in
rc C tnda, a pi'icat in eiin o -ucraic: GeogrJa modcrnă. dedicatt cueazuhi fřaiiilmia. hliniaza inipii şi ingerinţcic domţnatici srrine asura
P:crnkin đi 1 7Q( sc h-Uctc defini t:V !fl )ldoa cîc t ratar a tu \karc de 2c)pulatiei rnäncştj ia aiwdine irnpotriva celor cai'e deFăin]cań uc wniani ju uir c
[. C-'rn Morttzi . din 8O2), î depthierc itc rinip Funciiic dc t'r'ont k Ącadernia
- -
SUĺi t mni, adrcsând () adcvărară hitpică ‘curn dc cureaçi ä vă ruijiai, awnci cnd vi
1omflcasca t đc prcccptOr in casa vcl 1ogowlu lurđachc BaJ.; ei'udit i unut din spiritctc c pinc i \‘)nă cJ tacetí parte din poponii arcui řan?".
cck ma ini tiarc ak scc. ai XVIII-lea; persoană putiii sociabtlä, pokmsr; receptiv a nou; Gcograśia României COflĘilic o đcscrierc inr'eantá lrvezi titlurilc capitulelor) i
a tcur intcresarire iccii experimcnralc de fizicä şí chitnie a 28 cpt. 1 796 îi solicira lui rci ‘J uni a Asiei (iccdenraJc Şi a Europci riť:, cupruzând teritornle Irnperiukit
Barbie du Bocage .să-i expedieze la Iaşi, un mlcroscup coíau i o .sFcră cupernician'ă);autor Orornar şi ŢárĹie Rurnâne. o hartă detatiată a urĹk Duuării, pe unde Ţăťilc Românc se
al unor ucrări de istorie i geografie, consacratc ärilor Rorn.âne (Motdova, Ţara ptlucau sincroniza cu Europa; u altă harrä a teriroriir care parţineau vechii Dacii,
392 393
bogat. Buc.. 1 819; f.23: “Obiectc clin simboiistica cretinf ctnnat şi đaratä: “Ghcorghic
Gcografa României esre dedicară de autor. arului Aicxaiidru al Rusici. Iucrarea
1812 scpt. 20'. idcntică cu cea din Liturghii, Rmnic, 1813: t 42: “Cupa
cuninc in pa pgíni de criticaviruientä la adresa dcťäúrtori]or ăi. scniron ai rccenzici
inpra.iiiicť. “Inchipuirea Sf. Disc". nesernnatá, ncdatar iđcnticä cL[ cca din Liturghii,
din Lógos I-{ermis, 1816, p. 212-222. 239-253.
Rmriic 1813; f. 48: ‘Sf. Iuar, Gurä de .Ąur"; f 8Q : “5 Yäsilc" semrtat i datat:
N Báncscu a dernonsrrat cá Dionisie Fotino %-a scr\it de tcxtut Iucr:rii iUi
lcorrhie Th'.. 81 2". idenricä cu cca din Iiturthii, Rinnic. 1 81 3 . ia ť. 1 J 1 Sf.
dc D. Phiiippide in istoria sa.
Gri,ricLncsemuat. nedatará idcnrică cu cea din Liwrhii. Rim:k. I 747. ioiispiciik
BibL: X. BäI]cscu, Viaţa i opera lui Danicl (Dimitrie) PhiHppide, Buc., 1924.
utU ľflllate dc" (odin.
152-154 M P pcsc Spnei, Primete manua!e dc gcograHe in şcoala româneascá,
Mai cxitä uu riraj necunoscut BR\ c(Jmanthrat dc cpiscopu Coristartdic a Buiáulu,
n: 1cvista gcierală a nväĘärnănrU1ui", Buc., 193 1 (reproduccrca hárţtlor) ; Idem,
Rornania ín zvoare geografke şi cartografice, Ed. Şr. ericicL, Buc., 1978, p. 216-218; cxcnrlar crcnr (M-rea C1ococio SLirina şi dc.cris:
irt -4, j 1 E + 202 f.; 20j x 15. 3 cm. tipar negru roşG, 25 r pe pagină; oglulđa
A. CamarLmo-Cioran, Les Académies princi&es..., p. 626-628; Dan A. Lăzărescu,
wxru[ui 15,3 x 1 1,2 cm, diferit faţă de ĹirajuI din BRV 111 -942, prin f()aia de titlu i
Irnaghĺea Rornâniei prin călători, VOi. II (1789-1821, Buc., 1986, p. 241-264.
-
tw FilOtCi.
BRV IIJ 935, p. 183.
-
hih[iogra6c: 946.
-
- H - 74 C. P•scu, op.cît,, poz. 148, . 97-98. M toatä erouat ca tlind ed. a iI-); \1
florală rtá “Ghcorghie Pop, 1817', rcedirat ir: Psaltire. Rimnic, 1817; Molitvdnic
3 94
1817 (BRV II1 -947. Menţionară eronar ca fűnd cd. a IV-a. dupá cUnl arar şi F. de
-
Bibl.: excmplar existent la Muzeul Naţional de istoric; C. Jtai, Gravorii Blaj, 11, Lucrarea a f()st terminată în Tipografia Universităţii la sfârşitul lunii ianuaric 1819,
în; Apu1um", XIII/1975, p. 725, 728-729. 741, fig. 5. după cum reiese din scrisúarea (Buda, 3 febr. 1 819) lui Máryas Sawora1, factor aJ ripografiei,
cătrc autor, în care îi solicita achirarca dtorici restante.
948 IH. NOUL TESTAMENT, St. Petcrshw, &17.
-
Parrona% ‘arcria1 şi spiritual a fost asigurat de Comiten Soc ţii Bibhce Ruse,
Maior, Buda, 1818.
cu sediui la Petersburg preedinţe: prinţul A1. Goliţîn; vicepreşedinte: priurul Constanrin
BRV III 979, p. 221-222.
Ipsilanti), care şi-a dat acordul imprimării la 11 aug. 1815. - -
Parçial, copatronauI material şi-l adjudecă şi Societatea Biblică Britanică de la Łondra, BibL: M.Protase, Petru Maio; un ctitor de conştiinţe, Buc., Ed. Minerva, 1973,
cat-c a acoťdat n suhveąţc de 300 dc lire stednc (cca. 600 de a1beni. p. 164-173; P Maior, Scrieri. 11. Ediiecriticä alcătuită de P1. Fugat'iu, Buc., Ed. Mineta,
Printul Consantin Ipsiianti, fosrnl domn ai Moldovei ( 799-igol) i a Ţării
1976, p. 334-353.
Rornâneşti (1802- 1806). a asigurat, in phis. corectura textului iniprimat.
ĺrnprirnarca a v'dr locin iiizenatut: p<t mai 1815 181 7; ńrąut de 5()oO de xernptarc
-
981 111. GESSNER, Salomon, MOARTEA LUI AVEŁ. traducere dc A1.
-
a volunu1uí cditat în conditii bune s-a epuiiat, devansând decizia de imprírnare a întreg'uiui Beldiman, BGda, 1818.
rext al Bibliei, Petersburg, 1819, rcspectiv al reeditării in ace1ai aii, at Noului Tesrament. BRV II1 981, p. 222-223.
- -
Descriere bibliogratică; BIBLIE. NOLTL TESTAMENT, St. Petershurg, 1817. Modelul utilizat: Gessner, Satomon, Der Todt Abels, priią intermediar francei. V
BibL: E.D. Tape, Rumania and the Bibie Societv untH the Cdrnean War, in: Gr. Pop, ín: Coaspect asupra Hteraturii, p. 113, mertçionează rraducerea franccză La
‘SEER', XLVI(1968' p. 91-J04, apud Paul Mihail, Contribuii la BRV I, in: AJIAI. mort ďAbel, traducere Wilte et Turgot. 1759.
XXJ. 1984, p.'I. Opiniern nsä pentru o ediţie mai rârzie: Gessnct S., Mort ďAbel, traduir par Hubcrt.
Parb. 1793. cu ravuri.
954 - 111. RACOCE, Teodor, PROSPECT AL CHRESTOMATICULUJ Łucrarea contractată de către literatul agă Al. Beldiman cu editorui Z. Carcakchi,
a fost
ROMANESC, Łwo 1817. difuzorul tipografiei Buda, ulrirnul obligându-se la 19 martie 1 8 1 7 că va executa cde 9
BRV 111 954, p. 195.
- - gravuri în cupru şi va asigura legarea în piele a exempLaťelor. Imprimarea lucrării lircrare a
Foaie voiantă incă rieidenrificată. Probahil s-a imprLmat in ripografia )oseph Piíler. ocazoiąat îná l.t[1 comphcat dosar, ednorul neîmptiriind în fapt ctauzde conrractutui.
-
A fost reprodusá de Ioan Lupaş în Din rrecurui ziaristicii româneti, Arad, ]96. p. realizarea ńrajului si provocând reclaniatia litcrarului mcidovcan la auwririłc
69-75, cu tidul de INŞTIINŢARE PENTRU GAZETELE ROMANEŞTI. Exernplare uperioare tipogra6ei.
xt ti descopcrtte, prohahił. in Arhivete Nationak Ctuj-Xapoca. Foiid Consistoriul Shiu. Lucrarea a apărut la hącepurni tunii iurlie 1819. cu excepia gnvuri!or in cupru
BibL Mim, Cărţi, p. 133-134. conindate b Vicna. Tipografia se disculpa prin intei'mediu agenĘiei austriecc din Iaşi ţla
5 iuuie 1819) de soarta tirajului de }000 de exemplare carevor fi cxpediate după achitarea
969 - 111. ARTIKULUSCHI OSTESCHEŞTI PENTRU KESARO umci de 2036 Horini, 36 creiĘarí, expticând imposibiliratea tngerii la iăspundere al
KREJASKAARMADIJE..., trad. deIgnae CárăbăĘ, Hagenau. 1818, cđ. a II-a. cotporwrului đc carte Z. Carcatechi, persoană independentă ťaă dc ađminisrratia
BRV HI 969. p 214.
- -
Tipáritura fost dccrisă dupá o notiçá rmasă dc a N.Hodo. cxempkir complct la nivclul central, la Cancelaria Curçii Aulice, la rninistrui Mcrteriicb. care primea răspun
‘i dc.cris se aŕü in bthoreca Episcopiei Oradici, in: 7922. ‚lc tC7Ot\YC ChL'stiuwi ditą pattca kii Iosit Raah.
Alte ekwcnrc bibiografce decriprtve: Cuprinsui: p. 3-4: Cu\intul tutroaucrn scmiit cnhi auricce la Li,carc a
đe editorut Z. Carcalechi, ntwcât acesta prcdasc tirajul uelcgat şi frä gravurile coun'acrate
Reogiment Nw,31", în care se expică lrnpoitança Arncolctor tradusc, datc in Garnion
iuiţiaL
Hagenau in El<iss. Tzara Frantzozasche, in I, rnajulic 1818; p. 5-6: Zzutcrniur pertt
Cenzonit ĺucrării: Petru Maior.
kesaro I caka Armadie. p. 7-27A1tikuhjschi steschcşti pcntru ke.ar krcaka amndc
suuz rraduse cele 40 de arncoie. iwmerotate cu ci&e romane; p. 2$:
PaginaĘia [4ť + 245p. ± lt. + mulre ťJe numcroatc.
criĹ
SEMARE' Bibl.: Veress, A BudaL., rm 319, 347. 348, 354. 363. 365, 35 C. Pacu. op.cir..
Areschcsr Axticuttichur Ostcschcti...n1ilpsrivu1ui nrru mpcrar FRANJZISKUS I'.
îO7. 209. p. flS.
agntia: 28 p. F. aib; fonnt opt cOüaĺie 23-24 r,, ţimba nmj caľactert
“:
Manuductorul constiruie ovariantă mai ainplă şi mai perfecţionată a cursulu Cercaťc haroc de la p. 1 este identic cu cei din ]ucrarea juridică a lui Antonius Szeredai, Tripartita
puh]icä din pedagoghie şi nietodicä, 1814 (aflat [a Bibtioteca Astra" Sihiu, F()nd: praxis judkiaria, Şurnuleul Mic, 1760; un a[t frontispiciu din paginatia L.C. (un segrncnt
Manuscrise), predat la Preparaudie, care utilizează ca izvoare o ediţie a scrierii lui Niemevei de coloanä cu motiv ŕitomorf) descinde din Octoih, Buda, 181 I; aucadramentul foilor cti
Grundsätze der Erziehung und Unterrichts (manual mult utiIiat în ínVăĘănint la text, repťezenrând o coloană sti[izată descinde din ancadramennit xilogravurii “Inăltarea
Preparandie şi recomandat expres, în anul 18i2, de inspcctorul şcoiar Uťos Ncsterovíci. Precistei" din Ceaslov bogat, Braşo 1806 şi dintr-un anacadrment din Octoih, Buda,
BibL: V Pupeangă, Un manuscris de metodică i pedagogie din 1815, în: “Revista 1811.
de pedagogie", 1967, ni 5, p. 55-58; V Ţcuvnicu, Conibuţii taistoriaînvăţăinântulrn Indubitabil, imprimarea ediçiei româneşti a L.C. 1818 a avut 1()c n npograha
românesc din Banat, Buc., 1970, p. 78-79; V Popeangă, Un secol de activitate şcolară braşoveană a lui Franz (Frascisc) de Schobcln, suh teascul la care a Iucrar rneşterul ripograf
in pärţile Aradului, Arad, 1974, p. 250; N. Bocşan, Contribuţii ta bibhogra6a.., p.
491-492; Idem, Iluminisrnul..., p. 168-169. ( śi gravor) Friedrich August Herirt, uritizáidu-se hârtie hraşovcană (cu fiiigranut: o
hutřiiçă).
Tipáriturajuridică munteanä nu este produsul tipografiei bucureştcnc “de la Cişrnea",
983 111, IV LEGIUIREA LUI CARAGEA, Bucurcşti, 18 1 8, rumână.
a asociaţilor proprietari C. Caracaş, R. Clínceanu şi D. ibpiiccanu, care, pr()babit,
-
pentru vechiul drept ťomânesc al Acaderniei, condus dc acad. Andťei Rădukscu, Buc., privind adevărata localizaťe a imprimării.
Ed. Acad., 1955, şi câtcva recenzii critice pertinente sernnate de Nestor Camariano ( 1957)
Bibl.: D. Râpă-Buicliu, Cartea românească veche. Studia biblioiogica, Galaţi,
şi Gheorghe Cront (1957).
Ed. Alnia, 2000, p. 159-161, 164-167 (cu bibliografie discutată).
Avem de-a facc cu un “fals tipografic", cu o ediçie atribuită unei tipografii din
Bucuťeşti, la Cişmeaua Roşie, sub patronajul proprietaritor asociaţi Dť. Constantin Caracaş, 984 111. LITURGHIE, editată de mitropolirul Veniamin Costache, Iaşi, 1818-
-
Caragea, ediçia rornânä, sunt: Braşov, Tipografia lui Franz (Francisc) de Schohetn, tipograf
Exernplar cu lipsä pagina de titlu, cu 4 f. lisninare ± 338p.; 26 x 21 cm.
mcşterul Friedrich August Herfurt.
Ediţia are multe xilogravuri interioaťe, nesemuate. Reprezintă o a.ttă impresiune a
Discuţia istoriografkă privind Iocalizarea imprimării u-a soluţionat până acum
Liturghierului, Iai, 1818, un tiraj nou necunoscut până acurn.
probterna.
Părçile deosebitc ale tirajului 11: 5 f. Iirninare, inclusiv tit[ul (tirajtil I are 6 f. liminare;
“(:heia" era la îndemâna oricărui bibliograf/hihliolog, istoric jurist, ea fundamcntâudu'
pcste 338 p. (tirajut I are 17} f.); prefiiţa lui Venianin Costachc esrc mai mică, điŕrira.
sc pc o anahză rehnică comparatistä aplicată în cazul garnirurii dc !itcră şi a urnamcnticii
axată pe prohleme lingvistice şi istorice (excurs asupra tipografiei moldovene în scc, al
utilizate.
XVII-lea, romanitate timhii şi a poporului român).
Ani avut în vedere in anatiza, toate punctele de vcdere cxprirnare de istorici şi
ruvenicnta cxeniplarului: colecţia Nicolae Vasikscu-Capsah. Bucureşti, excinplar
bihliotecari de-a lungul tirnputui, corohorând unelc observaţi (alc lui J.C. Fabrkius
-
storicc oferitc de inscmoäri identificate pe unele exemptarc, manuscťisc (BAR, Ms. jÇ)m
600, f 10') í de ripăiiruri (vezi Muzeul dc istorie Galaçi), cu rezutratele unci atcnrc
991 111. EFREM Syrul, CUVINTELE ŞI ÎNVĂŢĂFURILE, traducerc dc
anatizť “tehnicc" asupra garniturii de literc ş a urflamenticit din LG., compaťată cu a
-
38 399
crori de nurnerotare a paginaĘiei. Textul este continuu, paginaţia reală a vot. III find de 1
ť. + 646 p. D, Forino •s-a docunicnar temeinic, utitizând ca izvoare un nurnăr înscmiiar dc
Bibl. L. Haţeganu. CVR Muz. Unirii fl ín: ‘Aputurn". XVĺ1977, p. 376-
-
autort străini (cu ucrări imprimate accesibite) greci, ťornani, hizantini, tnaghiati, ârbi,
-
377. poioni, ruşi, germani şi du(oínoĹu (M. Cantacuzino, ĺstoria Ţ. Româneşti, Vicoa, 18Ú6;
Lttopiseţul Cantacuziniior, Cronica Bălenilor, D. Cantcrnir. Desci-ierea Moldovei,
993 IH. VILLAUME, PEDAGOGIA ŞI METHODJCA, rraducere dc Naum
-
Gt-. Urechc. Letopiseţul Ţ. Moldovei; rnemoriilc generalutui Ba'r. nianucrise i
Petrovici. Buda, 1818. documcntc din fmiliik lui Icnăchiă Vácărescu şi C.Filipccu.
BRV IľI 993. p. 247-250,
-
Prohitarca de puNicir care s-a oprit asupri prchlemelor româneti l'a inccpuwi %ťc,
Modetu acestei tipăriwri il constrniie lucrarca lui ViUaumc, Praktisches Handbuch/ al XIX-iea. carc sc hazcază pe o docuinentatie cxhaustivă. cornpunănd osint:,â i%tc1iitiCă
fiir Łeluer/in Buerger -/und Lnd Schulen,/vonŢvUiaurne,ĺPrebtger imd Ersthcr comptexâ. avâiid i privikgiul de a ti martor ocular al e\'enimcntctoi pctfCcutc in .fli
zu Halberstadt,'Der I'1ensch wird zrnr durch Erzihung cin MenschZwcitc Autlagcĺ' 1798-1818. il proiecrcază pe D. Fotino ca un istoric, cire şi-a onorat profeia. dcpăśiođ
Frankfurt iwrid Ldpzig. 1 787. nivclu! prnrii socia!e i conccpţia rrnstjtlcatoare a conaţionaiilor ăi, A tost un ur r carc
De meuţionat că, !nanuscrisu lucrärii penrru tipar a fost expcdiar de iflspectoru nc- iăa () tmagĺ1c rcală supra Ţ. Romne, in idcea gcneroasă a unui cçWraţ p31'tiz a
şcoiar Uroš Ştefan Nestcrovici, la 6 noiembrie 1817. carc a olicitat grăhirea imprimării, iluminisrnului şi reiia.rcrii politice a unui popor cu carc s-a identifîcat. De mentionat că
Rxarea onorariului autorului i preĘul cărţii; rspwisu1 hihtiopo]ei budane este rernis la lO Jsroria vechii Dacii a fost tradusă în lirnba roiiiâiiă de cărrc cercerătorii Emanucia Ipuscu
...
noiembrie 1817. Onorariul aurorului 6 forini 40 creiţari pc coală; pretul cărţii: vcrsiunca Mihuţ şi ud()r Tcowi, de la Inst. de studii sud-esr curopeiie, care urnia să apară ca udiçie
ilirä şi cea română = 1 fl. 12 creiţari fiecare. critică ta Edirura Academici.
Tipăritura rornâncască reprezintă un manual didactic, dar torodară şi un îndreptar O analiză sisremarică şi pertinentă asupra lucrării a întreprins istoricul 1)an A
rnorai religios pntru profcsori şi păńnti, care urilizează dťept model Iucrarea lui Villaurne Lăzărescu, (vezi capitoJele: “irnaginea poporului român în opcra lui I)ionisie Fortno";
(ediçia germană). Meritul traducătorului constä în faprul cá a fcut şi operă de adaptare ţărilor române în opera lui I). Fotino"; “demografia şi s()ci()logia ţärilor ro[i'tâne
pre1ucrare) la necesităţile şcotii şi cerinţele societăţii rornncşti, prcluând şi adaptând in viziunea lui Forino"; “instituţiile sociale, potitice, Roanciare şi fiscatc ale rării"; “dare
ideite pedagogice înaintate penrru sistemul de învăţământ roniâiiesc. suniare, potirice şi sraristice, referitoare la Moldova").
Cartca este divizaiă pe ao.i de studiu, pe părçi şi paragraťc. crnţinând reguli cotarc, BibL: C. Pascu, oP.cit., poz. 211, p. 129; Filippos I[iou, BibHa me sindromites. I
sťituri practice, sanitarc .şi ecoo.omice, ocupându-se de aptiwdiiiik pcdagogice şi dc nota (1749-1821), în: “O Eranistis", xII, 1975, p. 1OI-17 (recenzie C. Papacosrea
de srudiu ‘a etevului ín afara şcohL Danielopolw, in: RESEE, X\ 1977, 4, p. 801-802; Mihai Cararaşu. Dyonyios Photinos
Traducăwrui i prelucrtorul Naum Petrovici a făcur apel inainr de iprre, la de Patras et son Histoire de ľAncien Dacie. în: Akten rumnisçhen ersten tiir
prenurnerann. Pelopoimesische Studien, 1976, Sparta; \i. Popescu-Spiieni. România ca izvoare
Un exempiar (dín Bihlioteca “VA.Urechia" Gaiati. cora • geogra6ce i cartografice, Ed. Şt. encicl. Buc.. 1978, p. 22O-221 Dan A. Lzărccu.
- i wl
lisrei prenurnerantitor o rnod1fkale: in toc de prenumeranĘii din \‘iena, Ghioroc Pciova, Imaginea Romániei, voL 11, p. 266 sqq; Nesror Camariano. Un izvor necunosctit ai
Pcsta i Łipova, apar trecuĘi ca Rind din “Focşani. in Banat. crăiasca cetatc Buda i natonuI Istoriei lui Dionisie Fotino, in: RIR, X, 1940. p. 227-236.
ľounancsc din Pesta".
Bibl.: Fi. Dudaş. A Gerrnan Pedagogie work widelv dmiised in western Roma- 997 111. FOTINO, Dionisie, NEÖS EROTOKRITOS. t. 1-11. Viena, 1818.
-
nia [Vii1aume Pedagogv and Method (TranslatorNaum Petrovki). Buda. i818, 111: BRV IIJ 997. p. 258-262.
- -
RESEE, rome XVII, 1979. p. 635-646: Veres. A Budai..., nr. 32.7, 328. Lucrare,t mulr răsptnditä to cadrui literawrii medicvale, arc la ha2ă uri origi(ial franccz
. 284-285.
roian't cn-akrcsc ‘Paris ct Vienne tipărit prirna oară la Anvers, 47S, ín circuljtic, in
996 111, FOTJNO, Dionisie, ISTORIADACIEI. “ol. 1-111, Viena, 181 8-1819 manuscris, ťlatânđ circa 1432).
-
Prclucrarca n ncogreac a iui Dionisic Fotino, scrisi n casa şi cu concursul Iut ternatice, cu excepţia deznodământului, care diferä. dat fiind că prelucräronil s-a inspirat
Iordache Filípescu, tipărita ia Vicna, în cdimra Hirschfeld, prezintá un aspectgraRc dcoschít. diii tradiţiilc p()pulaťe greceşti, imprirnând un happy-end eroilor, iuhiţii Erotocrit şi Arcwsa.
cu ccle rrei gravuri senmate đc un specialist vienez, Karl Nctiklirz. In cadrul românsc, acest roman poputar cunoaşre trei traduceri darorate: pľima
călugărului Hríst()d()r Trapezondu (circa l770-1780);'a doua, unui r()niân anonim, care
Autorul ei, l)ionisíc Fotioo (Patras, 1769—1821). cu un ctrsus honorum dc cxccptie.
crudit, potiglot. secretar domocsc a parafrazat şi publicat Nou[ Erotocrir 18 1 8). a rradus o stilizeazä şi carc adopiă ctemente din ri-agedia creran E.ro6ii de Horratzis; a treia, arrihuiră
vcrsuri, în ncogreacă, cckhrti roman alegonc 8paniO EI Cdticon, ii Iui Baitazar Graciaîj. copisru]ui literat Vasitc Vtrnav din Botoşani, care a incercat să adapteze acţiunea la mcđiul
J coinpu O ‘atiľă SOCljIă, Toalćto Gunajkwn (OgIinđ fernctlou
socíal rornânesc.
ii ins. la BAR‚
a un suudiu privínd Vietie su[tatiitor. Cea dc-a parra vcrSiulte româneascä, care a dohândit succes şi a CUflOSCUĹ illlpUimarC,
ind cerutä dc necesităçite cutrurale ale socicrăţii romJoeşri (vez lista prcnumcraui[ r,
4Üj
40 1
de Qniamentica: stema Ţării oinâneşti, portretul domnului Gheorghe Caragca şi
subLns.) este datorată lui Đionisic Fotino, un cărturar cu destulă autoritate (profcsor
muzică biscricească al Iui Anton Pann, autor al Istoriei Đacici). stema-sigiliu a(l) famiiici domnitoare, aparţin gravorului austriac Blasius Hofel, fiind
in Prefaţa ediţici (voL I, p.3), prelucrătorul destăinuic dtitorilor ‘cei iubkoń de realizate în tchnica calcografiei.
ncam" (ve7i consonanţa cu ideile transmse în Prefaţa la ĺstoria Daciei: «către iuhitorii
de A xistat un prctiraj datat: 1817, <post februarie>, rcahzat de acccaşi tipografie, cu
ncam şi istorie", motivul carc 1-a dcttnninat să transpună tn hmba neogreacă
vorbită deosebiń evidentc pńvind ornamentica fbii de titlu, datorat hii Athanaie Hristopol. care,
atwci “cea mpodobit şi dulce a învăţaţiior neamului". pcntru faptul că tcxtul a inclus un capitoł privind prerogativele domnului, a fost climinat
Ca partizan lingvist al utilizării limbii neogrcceşti n locul celci arhaicc, fpt care l-a şi netna1izat cditoria1 integral.
dcttrminat să nu adoptc dialectul crctan aJ originalului utilizat în ediţia sa. SibL: D. Râp1-Buidiu, Cartea romnească veche. Studia bibhologica, Gaiaţi,
Versiunea sa, denumită acum ‘NouI Erotocńt", întrucât Fotino se explic: “am Ed. Alma, 2000, p. 157-1S9 şi nota 72-78, p. 166.
respcctat cuprinsul vcchiul roman Erotocrit, dar l-am mărit şi dezvoltat tot niai mult cu
diferite bucăţi în versuń şi cu cîntecc potrivitc cu dikńte împitjurń", aşadar o prc(ucrarc 1001 111, XV NEOHľ, RĂSTURNAREA (=ÎNFRUNTAREA) RELIGJEI
-
cu adăugiri faţă de tcxtul originai EVREILOR, tradus din româneşte de Ioan Gheorghiu, Iaşi, 1818, redactie grcac, în
Aşadar aven, de-a fice cu o ediţie, care con&r lui Đ. Foúno atribuirca dc prelucrare Tip. greacă de 1a hiserica Trei Icrarhi, condusă de Em. Venardos.
a unui text dc roman muJt uzitat şi în circulaţic în Europa, ncepând din priina jumătatc a BRV HI 1001, p. 276-279; 1v, p. 304-305.
- -
scc. al XV-ka, precum şi o adaptare la ccrhiţck ingvisńce ale epocii sak. De mcnţionat că cdiţia grcac estc o tnducere după o a treia cdiţtc romnea'c a
Opcra. Nouł Erotocrit constituie un rezultat fructuos de zece ani, pentru propria titíuiui lucrării (ed. 1, 1803 febt 8, probar Vasik; ed. a U-a 1803 fcbt 8. prohar D.
Kii mingîiere (şi incă ce mîngîiere sufletească ciid vczi suita de prenwneranţi din MoIdovi Antonovici; ed. a III-a, 1803 febr. 8) (vczi BRV 11 662. p. 446-447, subl.n%.).
- -
iui D. Fotino în toate păturilc secietţii toxnâneşti (206 abonaţi cu 237 volume, provnind S1 SAVA, Bucureşti, 1818. *
din Bucureşti ( 164), łaşi (98). Vicna (7 şi Const3iitinopol (7). BRV III 1003, p. 281.
- -
De mellţiOflaĽ splendida versiunea romnească in mtiuscris de la sEscc. i XVITFIea inştiinţare. De toat cinstea vrednic Tinerimc" este considerată unul din primelc i
(BAR. Ms.rorn. 3514, cepie în Bucureşti, 1787. a logoftu1ui loniţă, după un prototip vcstitcle “rnanifeste" ak iluminismułui romnesc, conceput şi redactat ín acest spirit.
mokkwencsc, care reprczentao trducere după ediţält populare riptrite la Vcnetia). Vezi BibL: A. Marino, Les Luniiéres roumaines d&ouvrent l'Europe, în: “Cahiers
si Ms. rom.. copie din 1787, datorat kg. Petiache (m.s. ilustrat in acuardă). roumains d'études littéraires", 2/1979, p. 11.
Bibl.: N. Cnojn. Pouna cretană Erotocńt in hteratura romnească şí izvoru
d nccunos.tut, in: AARMSL, s. ĺll, tom V1i. Mem. 4, Buc, 1935, p. 83-139 Cát1itia 1031 m. BIBLIIA, St. Pctersburg, 1819, Tipograĺla Nicolae Grecta, română.
-
\‘&ulecu, Łiteratun belctristică in Hmba ronin..% şi 1ite de prenumcranţi: “P4u1 şi BRV flI 031, p. 289-290.
-
şi “Erotocritul", ĺ, în: Rfl'L, tom 29, 193O, 5, p. 571. Patronajul spiritual şi materiai al imprimării: Blblia a fost editată suh egid
Soderăţii Bihlicc Rusc de Ia St Petersburg (preşedinte cneazul A1. Goliţîn; vicepreşcdinte
-
căruia i sc atribuic p'ttcrnitate2 Motto-ului din opera lui Hcsiod, Prefaţa .i hnnul. arhicreu Sardeon.
402 403
Parronajul imprirnării revine Societăţii Bih[ke Ruse (efori: prirţh Al. Gotiţîn şi 1035 111. CÄRTICICA NĂRAVURILOR BUNE PENTRU TINE1UME,
-
Cotstamin Ipsšianti), tui Veniarnin stache (Cvriil Bnutccu Bođoti şi lţii Mi tradticere dc Moisc Fulea. Sibiu. 18 1 9.
Ktpcnki, viceuvernatowl Basarhiei văr al doika cu \ärlaam Cu7a). BRV III 1035, p. 293.
- -
Redactorii tipăriturii: Vr1aam Cuza şi çolat)oratorul său. “plruľ' Ioan Pralca - Modelui cărţii: Johanj Chrjstjan) Sttzmann. Namenbuchldehi zum Gebrauche
Molthveanul (originardin \olociiiet, nurul Soroc3. cunoscator al limhii grcceri, \i]tOľtlt der Staatschulłen in den Kaiscrl. und Königl. Staaten.
aut()r at Prohodului Domnului, Iaşi, ] 820. şi al Psakjijj in versun. Braşo'. I 827. De mentionat c-ä. inaiilte de traduccrca efecruată dc Moisc Fuka, directorLll colilor
Aporrul dircct a] ui \‘irlaam Cuza estc rclevat de conĘinurut adouă crísori. datatc j Tl niarrjc 18] 2-1 $38, a existat o a]ră traduccrc cťcctuată de 1.)imitric
St. Percrshtirg. 15 flo\ 1818 şi 12 rnartic 1819, adťesare unchiului sau Liiv vcl spărarul fcrcouct, dirccrorul coilor nationale otodoxe din Transihania, iii jtirul anului l 7()4
\rhir Cuza. ín care \trlaarn Cuza işi anunţa rtntoarccrea la c:hişiiăt, sprc ritu1 unii Vezi Predosk>\-jc cătle cititon, Isrnriia a Alcxandrujui cehii Mare, Sihiu. I 794
mai 1 6 1 9, după termiiare lucrului pentru imprirnarea Bibliei. BibL: N. Albu, Ln cărturar ardelean puçin cunoscut: Dimitrie Iercovicj, ili
Bibia, ca şi Noul Testament din 1819, s-au irnprirnat în ttpograta tui Nicoiai votumul omagial: tefan Meteş. La 85 de ani, p 424-425.
Ivaiiovici Grecea (1787i 867], literat şi filolog apreciat, editorul revistLi “Svn Otcesrva"
(“Fiut Patriei") 1039 111, MAIOR, Petru, ORTOGRAPHIA ROMANA SIVE LATINO
Prewl unui exernplať de iux, în epocă: 10 ruhte. VALACHICA,.., Buda, 1819.
Bibl.: Gh. Ghibănecu, Cuzeştii, Monograe istorică, Buc., 1912, p. 141J42; BRV III 1039, p. 299.
-
Gh. Bezviconi, Costache Stazniti. Familia şi conteiiiporanii săi. Prcfată đc Arwr (vci, I)e mentoiia urinätoarele eiernenrc hihinlogice:
Ta,i. t942, p. 40-41; R'ut Mihail. Contribuçii 1a Bb1iografia rornáncască veche (I), îw I Corsiliul [ocunitenential din Btida
. comunicd u \ Marlovici, dirccroru[
MIÂ, XXI, 1984. P 8-9OZ. 10. Tip'gnťi. la 22 iunie 1819, că ui P Maiur ii ‘a păd un onorariu dc 125 fiwin. ia
oreaonliui CoJoi câte 7 forirti de coală.
1032 IH. IV Pierre Błanchard. PLUTAR}I NOU. Buda. 1819. rorn 1H, ed. 11. 2. in BibHografia analiticá a timhü románe literare, i'arrca 1 1 780 1848 EJ. -
.
BRV I1I 1032. p. 290-291 I\ p305. \ Buc. 1972, O7. 38, p. 23—24 sc rneiiĘioncază tortnanj i uu in -8 c in
- -
inrermcciiar german sau italan, Oľ1ifliU ŕind cditia fianceză Paris, 1 803, it 4 \Qi1Jmť. 3. 111 ULraFc ca anexL !a p. 54-102, se puhLic Dialog pentni inceputul lijnbci
inuscrisui ljcrării cra deja prcărit pcnrru ipa incl naintat dc ictau Yicoîac ronane intre nepot şi unchi.
upogahei Buda antu 17 iauaie i8 5, aşa ctmi rciee dintr-o scrioarc Buda. 1 7 jau. Bibl.: \-res, A Budai..., nr 250 1. Ługt, Şcoaia ardeleaná..., cd. 1, p 257.
1 815 ) a cditurii cătrc Dr. 1. Moinar: “Plutarclm ti hic elcganrcr ct ium irnagínabus
mpiirnatur, esr in ling1i \1achica et praecipue pro Valachia concrnnatu'. 1049 111. NOIJLTESTAMENT, Sr. Petershurg, 1819, Tip. N. Grecea.
-
N. Nicolaus sc adresa npografiei (29august 1818) reclarnând pe Z.aharia Carcalcchi, BRV III -1049, p. 314.
caťC întârziat cu doi ani apariţia lucrării, fapr car i-a adus prejudicu matcria[e şi inorale. Pentru identitatea niodelului utilizat, precum şi a patronajutui material şi spiritual
Tiţografia t-ăspunde, la ]4 sept. 1818, că din însărcinarea lui Z. Caracałechi s-au
asigurat pentru irnprimarea tirajului, vezi: Biblia, St. Petersburg, 1819.
tipätir dcja de 22 de coh, dar cenzura a inter7is conrinuarea (a ultirneloi 2 coli.
I)escriere bHiograŕică: BIBLIA. NOUL TESTAMENT, Sr. Petershurg, 1819.
N. Nicolau revine asupra editării integrte la 1 l iunic 1819, amil că apaťitia
!ucrărilor Notil Plutarh i Dcscoperirea Americii, partea I, trinii.c sprc iubicarc priu
1052 HI, CBRV SLUJBA SF. MARTIR IOAN DĺN TRAPEZUNI; 1a,
-
Z. Carc[cchi. !-a pťcjudiciar su anĘia[ ediwra bLl ariă Îí răstnin k b 24 twic i 8 cá i81).
inlprimarci ediaă đe Z. Carcalcchi cç inchciatá, t:iud pi.a :cio l 760 c t!oiini.
BRV lII 1051p515-516: CBR\ p 292-293: L. Pcit, Bibliographie des
-
]uncipalá, Fraşo 1972, p. 165; Veres$. A Buda., nt 266, 332, 333349, 351.
rnirropolitană.
404 4O
!
Texml redaccat initia! de Grigoric Tamhlac era in )imba paIeoslavt sau lavo*n rnedio p. 29], opiiraz pentrn imprimarc la Cluj. (Tipografia Liceului Regtsc., 1819 rnai 17.
hulgart Subscricm ta acest ultim puncc de vdcre.
Stuđiul prof. univ Dimitric B. Gonis de Ia Fac. de tc>Iogie din Aţtna, a stahiik ct lb. C$ÁSZÁRI KIRALYI UDVARI PARANTSO]AŢ, 1C1ui l 81 9 đupă I 7
textul mediobulgar aktuit de Gr. Ţarnblac a cunoscut patru tnduceri în htaba neogreaca. mai, Tip. Lic. Rcgcscj, nr. 7054.
care n-au resptctat fldel textul originaĘ ci au intmdus emendări, adause c)misiuni, fapr E, 121 f (3p. texr impimat), in folio, hrtic cu fIligranc1c ‘Gorgenv", ‘i ŕ i8'.
care ducc la canlogarca acestora d mctafascis diskenai/trduccri-prcluciti".
- cifra ‘2"; redacţie maghiară.
Prima iriducer in ncorencă a Vietii şi pătimrii Sf. loan ccl Nou l 330) apartiiic Incipt: “7054.'1S19.' Cázári Kiraivi Udviri Prantso1at Mü Etsö Fcrcnt7
p.tri.irhului \kxandrki Nichiü,r <Criteul> 63-1645 :..tntc 1645. cc t vcait ti j Explicit tnolrzadik cztcntkjbcn. Fercntz; Grţ,W Tdvki. Sarnucl.
mai mulw nri Cinc tui i'ile <l.upu> Vt. ind un timp diia' diihvnku aceztii.i. wvrkţ Mihair".
Dc asťrncn. Nichifor cCrittinul' a «rnptis si Sltijh Sranwl& \k trhi. u.u Exernplar dccri: .rh. N2. ClujNapcca.
agiou. miI'k cr;eri inci utjizatc im)runa in cadn.J scrvkiuiui rcigin. - uand Ohs.: .prvtiaLÍ impi imatut panki, rcdacţk rnagliiant pntni ordonrnţa iir 7054,'
imprimirc.i, tâniu. in rirnpul mitrc)politului Vctiiarnin Costachc, intr-o varartt aduir 1819.
şi corijat, sub patronajtil material al lui Toina Buiukis din Trapezunt. lc. ALLIRHÖCHSTB HOF VERQRDNUNG, tClui, l 8 1 9. dupăl7 rnai, Tip.
In consednţă, propunem modfîcar poswlui hibliografk 3stfct: I icikű Rţ tsc j, nr. 7054.
ŢAMBJ.AK, Grigorie, íerornonah, NICIUFQR, <Critenul> SiujŁ. SE ioan 2 i f, hârńc c't fiIigran “1ogatas, ťr. :: gcťmană. t-aractere goticc.
mrtir lnan di» Trapeut. ĺasi. 1l9. ‘M. ;r 7054'1819. rjnz Jer Erw.
BihL: 1)miĽr B. Gai'. Ncovl kai mctatastis diakenai tůu martirio'i tôn
- (‚tt..
ţőannou tôu neěn tön ea Leukopolci bżntahthentos ipô Grigoriu Tsamplak ia.hi ţr.
O..• rqrczinta imprimatul parakl. ztd.a4k crr,iia. pcr.ns or.Ionanta nt ‘054
rtcrir jlcţcle!iiCc c Mutiriului Snxuiu I()an cvl Nnu Ĺk bi Ccntca lhi c)mpu'c
di Grioric ŢamNc,. ?n'a, 1 982; vai recenzie semnat de Pr rwĹ h>an i. Rtntra. • ix.%&ar descris: B.A.R Cluj-Napoca, m. A. 604, co'..Mike, Urh.ţriuni (1770-
in: BOR, C1, 3-4, 193. p. 302-303. i48), C 396-397.
2a. BENIGNA INSTRUCTIQ ţ PRO MAGISTRATUALIBUS URBA-
1058 UJ; 430 1V; 132,133,137 141- CBRV. URRAR[UM, Cluj, 1819
- - R)ALEM Rcgulationem exequcni'ibus deservicns, [CJuj, 819l. Tip. Lic. Rege%c]
Materia)ul restiţuie în plan istoric şi hihiograf1c nţiona1 ansamblul dc pie.c 32 Hártic cu f1igranck: “1 818", cifi “2" (in cadru lobat). “K. Monostcr'.
documcnnr iporatkc o seric úc irnuuctiuni j ajjet itipnrn.te în Iimhik ii )izat t%' “3' ‘in cadru loh3t). “Gotgenv». igturi: A-A2-Q-Q2. rc&cck Ltii.
adrnifli%raţi i.h'buťic.t ŢťUtii1*fli: cc alcăttuťsc intt'ortanwl act')tiia!: URBARIU. Caput ] -murn: ‘fle pcragcnt3o cxmine ad livcm puna iatcmanf paragufk
Chij. 18)9. i-'1: C&put 2..dunt “l)cconscriponc» ‘rnrat& 1-:; Caput 3-tium: “I)eohervaiidi
La CRI3V - 3. CHESARQ CRĂIASCĂ $ LM?ÄMÁTEASCA polwN(:A. .Đrcr urhari.tcrn i)cdm.rn1 u!i i: uii Nnnm. a circa ( .‘‘ dptioncr Vinr'irn in
C)uj1 1819 după 1' rnai, Typograŕia i iceuiui m 7054. ‘rniintot ii pir.tgrafck 1—\X); Caput 4—trum Áfle t'tl'ctorunĺ Gcntraliun
Inşriinţare dará la Vicna dc Înipraw1 Fraiwic I, prin carc .e ordon supuşili)r de pt prohibnowi procuranda obsetadone" (pamgríde T-flI); Capuc 5-dum I)c Exequtioat
domenii îndep1inecă obłigaçiile către stăpâni, aştcptând ín linişte, introducerťa urbirhi1is Regulationis, introducendisque UrbariW' (paragrafde J-XXVI).
Urhariului. Exemplar descris: R.A.R., filiati C1uj-Napuc, rns. A. 604, col. Mki, Urbariun
Et, 2 f (3p. rcxn. hrtie cu fšIirane: «F&ras" “181 7', in folio, n'dacţk romiin fl77OiR48. f 275-3O
diriJică. 2h. BR 1J5S 111. 4O. ĺ\ CR\' . 32. M1Lt)T1 1NSTRĺCŢJI
• ‚“
lncipit: h-aa1. c ;.t. .d Nr. 74)54 1 819: Chc'.iro Criac Irnnratiisca Portiaca, I'ENTRL' MAGHISTKATUkLIŞTIL CSRH REG.'L4Ţ1AťRBAy )ACASCA
Nci Fniitic nri' dii mila l,,i flumiwzcu... OVOR flL'CE N SAVAR$IRE (ECSECUŢ, cci't !tcc. 8I),
Faccm pi tt aai şrc tuLuťor. ;rora cim. ptctuin ai nntrrLl stwmi i di Vmai'.
twchimb.it aiet prc .kceia twid pnrait... r1,truc'iuni ońciak pt'ntru c(-i rsărdnaci cti ďatuarca ct.iwripţici
Expłicit “...S- tia în cetatca noastră niptrătească Vcnna, în Autrja, Maiu rj urharială, c urmare a nTem1ui impcńa al lui rancişc, I, dn I 7 mai ] S 1 9, nr. 7054
şaptcsrczcce zile., anul o rnii opt sute noaosprezece, iri a imprăţki Noastre aI doazecig ‘‘j Chesaro Cržiaţcă $ Imprătcască Poruncă).
noatea 311 (Imprimat): )ranţisc; GrufSamuil Te'Jeaki m.p.; Mihail Beniovschi, m.p. t28] f, in folio, hártie f11itrane1e: “2". pajnra hiccf cu inscmndc puterii .i
Extmt,kir descris Arh. Naţ. Chij-Napoca. nnd Alba ti Sus, Acti adrninistrativc, đ.tdesubt inscinnarta ‘OR1.ATH': cxin riniprintt de baz.i n,rnfuiec (‘1?.nl. ex Iatinn
(‘oacripci Czir.kkne I82O; ih1. Acad. lili Ckj-N.tpoca.
*
- 604. . Mikc - *“
406
‚
-
rneg tiltott dolgok Pontainak weg tarrattatá.okro1 (parag 1-111); Otodik szakasz: ‘Az imprirnat, dar bihiiografiar greit dupá A. Daakanits. Postul acesta dii C.B.R.V se anuleazä,
¶jrharjaljs Regubtionak Executiojárol ćs az Urhariunioknak bévćtdekröi ( paragr. XXXVI). suhl.ns.) Vezi refcrinţe ample în A. Rduçiu şí L. Gyćmanr, Repertoriul p()Z. 558,
Exemplar dcscris: B.A.R. fitiala Cluj-Napoca, rns. A. 604, coL Mikc. Urbarium
-
p.294-295,
17701848i. 307-339 3c. URBARIUM,/ fCIuj. 18191. [Tip. Lic. Rcgesc}
3a. URBARIUM [Chij, 1819]. E, broşŁiră.[ 181f., hárrie cu filigrancte: ‘FOGARAS", 1817, signaturi: a-a2-h2-i.
12}f. Hânic cu Uigrane1e: “K. Monustor", 1817. cifra “3", redactic latin. lirnha germană. caractere gotice.
F.i 1 r-v Ptmctuni prirnurn: De constiwtivo sessionum coonicaliurn (4 parig:afe'; F.{'1" r-2 r] Erster Punkt: \rom dcr Besrirnrnung der Siedlungen der Unrerrhaîien".
E[ lv-2v1 Punctum secundurn: ‘De Benetcii Coionorurn" 8 paragrafe; I 2v-5r 4 paragrafe) F 2r-3 V Zwevter Punkt: “Von deii Gentzen Beneficien der
Pttncturn tertiuxn: De Rohorris er Servirutibus Colonorum" l 8 p3ragrafc.; iH5v-ór unrertha.nen" Ę8 paragrafeh E[3v-8r] Dritter punkt:ŕ \“on der Rohot und den Dicîisrcn
Punctum quartum: “De Dtiis Colonorum" ‘ paragrafc;; Fa [Ór-7v1 Punctuiu dcr unret-rhaí'ierť' 18 paragrafe); F {$r-9rJ Vierter Punkt: “Von den Haheíi dcr
quintum: “De Decin'iis aut uti in usu essent Nonis J)orninalibus seu Uihariates"; unrerthanen 8 pauagrafe); Eţ 9r-1 lrĺ Fünfter Punkt: “\kt'i dem Grundherrsctia&[ichen
A) Respectii Locorum in quibus illae in Natui:a praestanrur (6 paraglaíe); B) Respccw oder Urbarial Zchcrid ()der es üblich isr Renntel, und zwar:
Locorurn in quibus hac [)ccimae aut N()nae in acquivalenti desummprur. (3 paragrafe); A) Fi'r die Orrschaften wojene Abgaben inNatura zu enterichten sind" (6 paragrafe);
E18r-vl Punctum sextum: “I)e Jurihus ct Beneficiis Regalibus Dominorum B) Für die Orrschaften wo die Abgaben im acquivalent abgenornrnen werden (3 paragrafe);
1rrestrium (6 paragrafc); F.[8v-lOr} Punctum septirnum: “De suhlatis ahusivus ct E[11v-12r] Sechster Puukt: Von den Rechten und Gerechrsamen der Gttindl'ierrscbaf
praccavendis excessibus" l9 paragrafe); F.[lOr-llv} Puncturn octavurn: “I)e Ohjectis (6 paragrafe); f. [12'-14'} Siebenter Punkt: “Von den eingcsteUen Missbrăucheji, iind
prohihitis ct de stabiliratis catenus Poenis et Muletis" (1 7 paragrafe) ; F.l 1 lv-12r1 Punc zu vermeindcn Exccssen (19 paragrafe); E[14v-16vJ Achter Purtkt; Ucher veuborbcne
tiirn nonum: “1)c ii quae ad iiiternam regiilatioiiem spcctant". (1 7 paragrak -
Gcgenstände und die darafgesetLen Srrafen" ( l8paragťafe); E 1 7r-1 7v]. Neunter punkt:
Excmlar decr: A:-h, Nat. C1u-Napoca, Fond ALha Supcnnar. Acrc adminirj “\bri dem wa zur inncrci'i Eü'irichrung gehött 1 pat-agraťc). P 1 8 atbă.
uvc concnptu Czuak[cnc. 1820); BAR. filiala Cluj-Napoca. n'is. :\-604, coi. Mikc Excrnplar dcscris: B.AR. fiiiala Ctuj-Napoca, Urbariurn ( l 77Ü-I848. ni. A. 604.
Urharitim 1770i$48:', f 152-163. L 1. Mikc, f 176-192,
3b. c.B.RV- 133, 141. URBARIUM,; Ckij, fipografia Łiccuui Regesc, 1819..', 3d, NEVU HELYSEGNEI( [URBARIUMA, Cluj, 1819[. [Tip. Łic. Recc
r
dupi 17 rnai'. Anexä la “Miłostiva instrucţie". Ev.. hrour, 12 ]f. hárńe cu filigr,mele: “Gorgen\- “K. molicstor", 1813, signaruri
Ev,,[ 16f., Hric cu f]lígraneie: “Fogara", 181 8. in futio, ignanira: a-h2 ipar a-, redacie rnahiară.
ncgru. redacţie romano-cbirilic-á. F[ i r-lvj Elsö punctum: ‘A Colonicalis Sessiok C n.stiwtivuni.roľ' (4 paî'agrafc)
F I r-2r j Punctul intâiu: Desprc cArĘimca seasilor rnoşitk)r) obägeşti" 1 E { lv-2v} Második punctwu: ‘A Cotori usok haszonvćrcleirol, Beneficiumairo[" 8
paľagrafe); E[2r-3\] Punczui al doika: “Dcspre facc'le de híne sljtrorikr czute" 8
409
40 8
paragrafe); F.ţ [2v-6r1 Harmadik punctum: “A Rohottákwl ćs Colonusok SZPRE REDICARE ŞI STERZSERE INKREDINTZATÉ, [Cluj. Tipogratia
Szolgálattvarol" (18 pararafe); E[6r-v]: Negvedik Punctum: Ą Colonusok Rarioirot" Liceujui Rcgcsc. 1819. dup 17 mai].
8 paragrak; E[6v-8r]: Otödokpunctum: DezsmákioL vagv az hot szoksha tennének. Cuprins din 27 puncte. Anefl ta “Milostiva instrucţie". prin care se opre.sc unele
a Dominalis, vagv Urharialis kiIcnedekrö1 és pedig: abuzuri ak stpáni1or de pmánt fată dc supusii lor.
A) Az ollvan helvségekre n&ve az hol azok Naturalekba adatnak" (6 paragrafe; B Ev.[31f.5ptet). hártie ci fiiigrancle: “Gorgcnv". 1819 signawri AA2fB:. redacçie
Az otlvan Hclvség gekre nézve azhoi azok annvit röbc in acjuivalenti> hzerrnek' 3 romafl, ortugrahc rnaghiará.
paragrafe; FjSr-vj Hatodik punctum: Földeas Uraknak Regalc u'aikrol ĺncipit (vezi titlul, apoi): Urniátoarck nedrept foksziri de ob5tć se vor rcdka si
Bcchciutnatkrol" 6 paragrafe); E[8v40r1 Hetcdik punctusn: “Az c[ röröircrcrr \Tiszsia op'L adcke:
łésękröl, d rároztatando Excessusokrol" (19 paťagťaťc); F.[ IOr-1 1v Nyo1adik punc- 1. ibare raxcte Remesitzelor, afteriior arsesztora si a enpcrtzanulor din bunumuri[e
turn: “A ri[atmaratotr Tárgvakrol, ćs az azok iráin k szahar ott J3üntetésckröt" ( 1$ Kolomlor metćar tsé nurne ár ávja átsete.
paragrafc; E lv- 1 2r] Kilentzedik puncmm: Azon Dotgokrol, a rnellvek a belsö Expticit: “... bány de enkujáre undc jászre átsászta obitsnuit nutnáai 15 kréitzary
Regulanora rarroznak" (7 paragrafe). szesi.c p[etjaszké".
Exenptar dc.scris: BA.R., ft[iala -CIuj-Napoca, Urharium (1770-].848), ms,A604, Obs.: imprimat paralel româno-chiriik; notaçie cu crcionul: “B-8". Vezi D. Poenaru,
col. Mike. C.B.R.V - 138, P.'27. Arnple rcferinţe în A. Răduçiu şi L. Gyémaait, Repertoriul...,
4a. ABUSUS URBARIALES IN INSTRTJCTIONE PRO REGIIS poz.557, p.294.
COMMISSARIIS PRAESCRIPTA ArrRACTI, GENERALITER TOLLENDI Exernplar descris: B.A. Cluj-Napoca, rns.A.604, col. Mike, Urbarium ( 1770-]. 848),
-
Cuprins din 9 puncte: chestionarut cotiscripţiei urbaríale pentru ţranii jurati. Auexă Explkit: E{2r1: “Notandum... Si vero in hoc, vct itto loco reperientur Mateticia
Ia “Milostiva instnwţie". etiam alia, Incolas preme[lria, haec quoque modalitatc Instwcrionalli exponatur".
Incipit: “Punctumuri de entťebare. Obs.: notaţie cu creiorut: “E-3".
Entie: Afesze ákum Urbariumuri, si tse felj, si átsele de kéte vrerne unt inrrodukeluite". Exemplar descris: Arh. St. Cluj-Napoca; RA.R., fîliala Cluj-Napoca, rns.A. 604,
-
Explicit: A1 naolyá: Dare lekuitońi (Kolünii tse áu peduťire szlobode sze renduesk col, Mike, Urharium (1770-1848), f. 228-229.
ka negltzetorie lw Ienine si tréesk deiisii si en pedurille tsele Domnśsti, áfáare din hotár n. PÉLDÁi ÁLTAL MEG-VILÁGQSITQfl JEGYZÉS, MELY SZERÉNT
afIerorc ku bine le peduriri; dare mái pe urme jaszte ()bitsaj szlohod de ásze kumpera. si Az EXEQUENS MAGISTRATUÁLISOKNAK A KILENTZ POŃTOK
ásze vinđe mosiitc (fundusurile). KÖZZÜL A MEGYEDIK PONflA MINDEN HELYSÉGNEK HASZNA (:BEN
Oh. notaţie cu crcionuL “C-2". EFICIUM) VAGY KORA (: MALEFICIUM) FELÖL A COLONUSCKAT MEG
Exeniplar descris. B.A.R.,fîhala Cluj-Napoca, rnsA.604, coi. Mike, Uharium ( 1770-
-
KEL KERDEZNI, [Cluj, i 8 191.
S48. Ĺ 225. Ev, {2Jf (3p. tcxt ‚ hrtic cu Rligran: “Gorgenv", redacţic maghiară.
\zi i (:.B.R.\: -14íJ. p,127 c opinez:ă a t imprirnar la Clu. 1819. Se đcscrie un ImprĹmat iakf mag.hku- pcnrru “Connotatio Ecmp1ifkativa Bene&iorţim ct
excrnpar dn ait riraj cu text pe rrci coloane. a rreia fiind “\‘ä[achica', -Lrte cu tiliTranui: Male6conim...
‘K. Moru.stoť. Credem ca avem de a ťace, in reaitare. cu “Novem puncta examiiiis", Jncipit :-\ Haszon vćrei ( BencRciun Rcnc. 9 punctc şi ĺejcg\zs" A
Sihiu. 1785 ante 28 aprilie. Tip. M. Hochmeister]. nr. 1790, iir.B. nr.2 (\‘ezi Utladurn,
.
NACH DEN NEUN PUNKTEN MIT BEZUG AUF DEN VIERTEN PUNKT
catacci'e gotice 16 rândur; ređacric rornâti (orrograttc maghiaťă
- - 18 rânduri.
htrâriĹ locului, inaintc dc DÚRCH DIE FÜRGEHENDEN MAGISTRATUAWEN IN JEDEM EIN-
Cuprinde forrnuta juräniâi uuĹ dcpus de judele, juraçii şi
ZELNEN ORTE ZU VERNEHNEN SIND UND ZWAR, {C1uj,1819.
a răspundc chestionarului (în 9 pu[1cte) couscnpţiei. Anexä la “Milostiva instrucţie'1.
Ev, [2}f., (3p. text), hárrie cu filigranele: 1819, “Gorgcnv", rcdacţic gerrnană.
Incipit: E[lrj Eormula Jurarncnti/Ţ colonorum super Beuefîciis et Maleficiis
caractere gotice.
examinadorurn; E[ lv]ţ Esküves Forrnájaţj Mely meHet a Colonusokar vaiamelv Helynek
Haszna, vagv Terhei iránt vallami Ke&ssék; E[2rl Elcles Forrnel.., E[2v1 Furmule de Irnprirnat paralel german pentru “Connotatio Exernplicativa Beneficiorum et
zsurarnent... Maleficiorunt.."
Incipit: (text rünlân): Formute de zsurament: jeu N.N. zsur pc Prjaszfenta třojtze, Cuprinde: “Beschreihuiig der Vortheile" (19 puncte); L\rzcichnis
der Nachthcile"
Prjakurcta schi T puncte)
Dumntzeu ‘1ite1, Durnnezeu Fiul, schi Dumnezeu Duhul Szfeiit.
I'razfcnra Neszketoare de Durnnezeu, Firsoara Maria, schi pe rotzv stintzii, schi.." Obs.notatie cu creionul: “E-3",
Explicit: “... Prjafericita Fitsoara Mariá, torzv Szfîntzií, chi Aleschii luj Dumnezcu". Exemptar descris: B.A.R., Rliaia Cluj-Napoca, ms.A.604, col. Mike Urharium ( 770-
(Jb. : noraţic cu CreiOnUi “D 1 “.
1848), ť.232-233.
FxempLir dcis: B.A.R., taa (:[u-a1xc. ms.A. 604. cu. MĹke .Ĺianurn 7d. CB.R.V 139. PILDELUIŢOARF (EXEMPLJFICATfVA) JNSZEM-
-
ks BcGcclorun-ť' (19 ragrJfc i “Notaiiđum"); E[2rJ series \1a[ctciuurn 7 paragraĹ Incipit: Pi1de1uiroac etnpIificariv Inszcrnnare... çvezi tt1tI urmat đc subriilul
Şt ‘atiđuin"). Rcndul Bunerctzilor ( 19 puGcrcQ i tiota: “Trehuic iuá .zaína".
412 41
Explicit: [f.2r1 “Rendul Reutetzilor (7 puncte) şi nota “Trebuje luát szarná". ke de 13. CONNOTATIO VINEARUMJ/ POSSESSIONIS (T) VEL OPPIDI AD
kumva en unuĘ szau alt lok, szár afla si álte Reutétzi, care pe Lekuitorii jar apsza si atsele DOMINIUM (T.T.) SPECTANflS, [Cluj, 1819j.
dupe múdru Insrruktzii sze sze enszemnijazé". Ev., [1]E, hârtie cu filigranele: “Gorgeny", 1819, “2", in f()lio mare, redacţie tatină.
Obs. notaţie cu creionul: “E-3". Obs. tabel urbarial model din 4 rubťici.
Exemplar descťis: B.A.R., 6liala Cluj.Napoca, ms.A.604, coL Mike, Urbarium (1770- Exemplar descris: B.A.R., §tiata Cluj-Napoca, ms.A.604, c()1. Mike, Ułharium
-
(1770-1848), E 389-390.
Exemplar descťis: B.A.R., filia1a C1uj-Napoca, rns.A.604, col. Mike, Urbarium
-
(1770-1848), f.236.
134 CBRV DECRBT PRIVIND HIROTONISIREA PREOTULUI DIMA
-
1848), E384-385.
Vasilie Moga (pecete roşie)".
10. CONSC1UPTIO OPPIDI, VEL POSSESSIONIS T// URBARIALISJ, Se hirotoniseşte preorul Dirna Popovici, din satul Durnbrava. var(meghia) Tordii să-
Cluj, 1819/.
.şi facă toate lucrurile sale,... înväţându-i cum să-şi îmbuneze inima la vrcamurile de patimi
E\, in folio mare, tcxtul dispus pe o pagină a filei, hârtie cu filigranele: “Gorgeny", şi cum sä-şi mîngäie suHeml la ceas de rnoarre".
1 8 1 8, cifra “2", redacţie latină. Exernplar la Bibl. ‘stra" Sibiu, BRV 1061 A.
- -
Obs.: tabel urbaria1 pe rubrici (8 rubrici), începând cu rubrica “Nomina cr cogno- Bibl.: C.Tjiga, op.cit., poz. 57, p. 26-27.
mina"; impriinat model, comptetat, la f.369-370; imprimat model necompletat, E371-372. ()bs.: Opiniem că acest formuar a cunoscut două tiraje sub episcopul V Moga,
Excmplar descris: B.A.R., filiala Cluj-Napoca, ms.A.604, cot. Mike, Urbarium
-
prirnul fiind urilizat înrre 1811-1819, iar al doilea după 1819. Exemplarul uostru se
(1770-1848), f. 369-372. încadrcază în perioada 1819-1830.
11. CONSCRIPTIO ET INVESTIGATIO FUNDORUM CENSUA-
LISTICORUM ANNOĺ PERNOS INFRASCRIPTOS PERACTA, [Cluj, 1 819] 1063 111. Agapie Criteanul, MINUNILE FECIOAREI MARIA, traducere
-
E, in folio mare, hârtic cu ftligranele: “Gorgeny", 1819, 8(!) timbrat de coroanä, de Rafi1 iewmonahul, Rîmnic, 1820.
rcdactie Iatină. BRV III 1063, p. 325-326.
- -
Ohs. tabel urbarial din 23 rubrici. in -4°, 20,0 x 15,6 crn; [4f. ± 148 E
Exemplar descris: B.A.R., filiala Cluj-Napoca, msA.604, col. Mike Urbarium ( 1 770- F. dc titlu fiind deosebiră de cea dcscrisă în BR o reproducern după exernptarul aflat
1848), f.373-374. la Bibl. “VA.Urcchia" Galaţi:
12. CONSCRIPTIO EXTIRPATURARUM OPPIDI VEL POSSESSIONIS, “Mintmile ceak rnai pre sus de fwe ale Prea SfinteiĺStăpinei noastre Născátoarei
[Cluj, 1819]. de D(u)maezeuji PURUREA FECIOAREI MARIEI.ţCare ptiţiae din ceale, ne
Ev., fl foIi() rnare, hârric cu filigranele: “Gorgcny", 1819, rcdacţie latină. nurnărate s-au luat în/scris de la fealuri de Dascăli de Agapie,/carc tă1măcindu-s
Obs.: model de tabel urbarial necornpktat, din 2J. ruhrici. pre Iimba româncascä spre/folosul cei de ohşte de Rafail Ieromonah Protosnghelu1.ţ
Exemplar descris: BAR., filiala Cluj-Napoca, rnsA604, col. Mike Urbariurn ( 1770-
- Acum întîia dată s-au dat în tipariu,ĺîn zi]ele prea luminatułui nostni Domnţlo
1848), E 375-376. ALEXANDRU NICOLAE SIJŢUL VOEVODJCu biagosiovenîa iubitoriului de
414
—
D(u)mnezeu CHIRIU CHIR GALACTION, episcopui Rîmnicului!Leat 1820Jde aflărn versuri ale lui Hristopol intercalate cu ale sale (de ex, în poezia ‘Asupra furiei"
Dirnitrie Popovici tip(ograf) Rîm(niccan). uritizează versuri din poeziile “Sineidos", “Thelese", “Apofusi" alc lui Flristopol), sau
cazul poeziei bahice cu 46 versuri care are acelaşi subiect cu cel din “Slonde", rrarar aici dc
1067 111. CFIRESTOMATICUL ROMÁNESC, Traducerc de 1odor Racocca,
-
Noul Anacreon grcc. numai în 24 de versuri.
Cernăuti. 1820. Identitatea pocziilor lui Murnuleanu cu cele aie Jui Hristopot este prea rclevanră,
BRV 1II 1067, p. 327-328,
- -
penriu a acccpta l [n()delut biicu Vcärescu. pc carc iJ susçine editor Rodica Roraru.
Prinia ga2etä tirerar n limba rorniiä, darorată tui Teodor Racocca. s-a inipnmat Ja De memionat că poetul PB Mumu[eanu se face un intcrprer receptiv ta tdcilc
Ccrnuti, in tipogra6d lui Petru Ekhard. luministe ale vcacuiui sáu \Czi Oda, pS):
BibL: IosifPervain. Studi' de literatur română, Cluj, 1971, p. 215 Mitu, Cärri, “Să pornim tineri şi bátrâni/Să slujim Patria/Adăpindu-ne de la ştiinţăfLa sursek
p. 136. 139 (nora28. noiţEuropa este un exetnplu de urniat/Noi am descoperit astăziĺUn mođe]
minimat...".
1075 Iĺĺ. ÎŢATURATEOLOGHICEASCĂDESPRE NARAVUR1IE
-
Pocziile erotice şi bahice semnate de Murnuleanu, ca şi cek ak lui Hrisropol, au aut
ŞJ DATORIILE OAMENJLOR CREŞTINI, PărĘiĹe I 111, Sihiu, 1820. () lnare poputanratc, gustare în socierarca rimpului editárii lor.
BRV III 1075, p. 332.
-
Rost de poezü constiruie primełe poczii tipărite ate unui poer român modern.
Exernplare exisrene in biblioteca Muzeutui Lnirii din Alba Iulia cura CVR 28) şi -
Ediţia a II-a (din 1822), la nutnai d()i ani după pubiicarea acestor poezii, cu
în hibtiorcca Muzeului Bwkenthal prezintă parricularităţi: paginaţia LJ (nu [21f)] () sernnihcaţia
unui evenirnent literar ťernaťcabii în epocă; de altfel elc au circulat şi in
fHă este albă; cuprinsul; erara plasată după Spiţele rudeniei) sunr la începutut părĘii I; în manuscris (vezi BAR, Ms. 877 şi 2706).
exernplarul descris în BRV se află ambele la sfâr.şituJ părçii a 1II-a. Ediçie: Rotaru. Rodica, Barbu Paris Mumuleanu, Scrieri, Buc., Ed. Minerva, 1972
Pr.prof. M. Păcurariu atribuîc, ipoteric, paternitatea de auror. lui Dimitrie BibL: R. Rotaťu, Barbu Paris Mumuleanu, Scrieri, Buc.. Ed. Minerva, 1972
Eusrarievici. Vezi ediţia a 1I-a: Sibiu, 1855, cu modifkări neîiisemnare íu texr. Adrian Marino, Lcs luiniěres roumaines découvrent ľEurope, în: “Cahiers rouniain
Bibł.: L. Haţeganu, CVR Muz. Uniri, IV. în: cApu1um, XV!1977, p .387; C.
-
d'ćrudes Httéraires", Edirioiis Univers, 1979, 2. p. 6; C. Papacostea-1)uiieiopo1u, Tvpologie
Pacu op.cit.. poz. 222, p. 132-J33; M. Păcurariu. 200 de ani de inváţimânt teoogic soca1e dans tes textes roumains et grecs des Principautés roumaines au débout du
pedagogic ła Sibiu. 11. Cursurile de teologie i pedagogie sub episcopui Vasile Moga XIX-e siěcle, in: Cahiers roumains...", 1979. 3, p. 3l-4O arnp!ă şi pertitint anaiză,
(1811-1845). in: “TetegraFul rornân". an 134, iir. 25-26, 27-28, Sihiu, 1986, p• 5• ín: N. Camariano, Athaiiasios Christopoulos. La vie, son oeuvre tittéraire et ses rap-
ports avec la culture rouinaine, Instiwte for Balkan Studies, no. 1 92, Thessaloniki. 1 98 1.
1078 JIL MUMULEANU, Paris-Baitu, ROST DE POEZU. Buc., 1820. ed. I.
-
p. 163-168, 248-255; Veress. A Budai..., nr. 409. p. 339.
BRV IH 1078. p. 333-335.
- -
Pe o listă dc cărţi adusă de Z. Carcakchi diri Moldova care a okinut avizul vajiici 1079 111. PENTICQSTAR Bucureşti, 1820.
-
din Buda, e atla (ta poziçia 10) o carte pc care c considerăm ca hind antologa lui B.P BRV HI -1()79, p 335-337.
-
Murnuleanu: “Versus Poctici Valachici de anno 1820, Bukaresri, exp[. 1". Carrea arc urmäroaťele gťavuri nemctiţionate: la f 23: “Nccredinça Tornii" (seninarä
De precizat că ripograia este cea de la Cişmeaua Iui Mavrogheni, ripograha lui “Monah Ghervasie"), f. 40': “Înălţarea"; ta f. 63: “Vjndecarea slăhănogului"; la f. 8$
C.Caracaş, aHară în încăpcrile anexe ale biscricii Izvoru1 tăniăduirii" Bucureştí. “Duminica samaritencii"; la f. 106v: “Vindecarea orbului"; la f, 122: “Înătţarea"; la :
Autorul autodidact, cu o formă intelectuală bazată pe lecturi întinse, îndcosehi din 1 34v: “Cînd s-a arărat Iisus parriarhuiui Peůu din Alexandria", toate senmate de “Ierornonab
litcrarura gťeacă, aflată în casa protccrorului său, banul Consranttn Filipescu (posesor al Consrantie"; la f. 154': “Coborîrea Sf 1)uh" (semnată “Ghervasie"), iar ia f. 17:
unci hibtioteci şi prim rraducăror din Byr()n, în wmâneşte). “Durninica tururor shnçitor", semnară “Constantie".
PB. Mumuleanu ínsuşi desrăinuie în “Inainte cuvînrarc", sorgintea crcaÇiei sate, Multe fronrispicii sunt sernnate de “Constantie".
rrihurar, în principal poezici lirice a lui Atli. I Iristopol (v Lirica, Vicna, 1 $ 1 l ed. I;
‚
Bibl.: C. Pascu, op.cit., poz. 223, p. 133.
ISIS, grcacă. ed. 1\, Der neue griechische AnakreonJo ileos E!lCiik( Akrcon..
\‘icna. 1821. 1083 ĺH, IV PSALflRE, Bucurcşti, 1820.
-
De altfel. activitarea poeticä a lui PB. Murnuicanu este analizată in ktoriile tircrarurii BRV III 1083. p. 342-345; JV p. 305.
- -
rornnc, aláturi de ceaa iu Iancu Văcärescu şi 1.11. Rádulcscu. Carrea are urrnätoarele gi-avuri ncrnentionatc: pe verso uJtimci foi nenumcrotac:
InHuenţa lui A. Hristopol este evidentă. Priniele pOe2i ale lui Muinukanu sunt dedi “Prorocui Daviď'; la f 1. 64 şi 95v: “Sf. Jřeirnc .şi cci patru evanghciişri" la f 6:'Nasrerca
carc lui Venus. Eros şi Bachus. la fel ca şi pocziilc iui Hrisropol. iui IisuÇ; iaf. 11'. 72 i 110: “Borezullui Iisus"; laf. 18v: “Invicrca'; la f 25: “Inlarea";
P B. Muniulcanu urrneazá hdel rnodelui liricii lui IJrisrooi. Bun.nar, cJnd raducc Ja f. 31: “Vindecarea siáhänoului"; la f. 38: “Inlţarea"; la f. 4: ‘Vindecai-ea oi-hulur;
Simbibasmossuh ritlul ‘Judccara muieriloť şi a bărhaitor" (20 \CťUľi din oruinat), sau la 51: “Duminica samaritencii" (Ohs. Gravurile de ĺa f 1$v, 25, 31, 38, 51, 54, suit
41 ó 417
—
semnate de “ieromonahul Constantic"); la f. 78: “Duminica Tomii"; la f. 83' şi 102': ne evidenţiază un alt nurne, fapr ce ne îndcamnă să reţinem pentru autorul lucrärii douä
“Cohorîrea Sf. 1)uh"(sernnate de “Monahul Ghcrvasic"); ta f. iO10: “Duminica rururor nunie posibile: “J.J. Barhélerny" şi “Cartanier ďAuriac".
sfnţi1or"; la f. ] 1 3: “Inălţarea" (semnate “Constantie"), iar la f. 126r: “Scufundarea oştik)r În anul 1843, comisul Dirnitrie Balica din Bălţi a efcctuat o traducere ťornânească.
lui Faraon" (de “Ghervasie"). BibI.: Dan Sirnonescu, De la istorie ła istorie literară. ApHcare ia opera d-lui
Bibl.: C. Pascu, oP.cit., poz. 224, p. 133-134. Alex. Lapedatu, în: “Revista arhivcloť', IIIĺl, nr. 6-7, Buc., 1936-1937, p. 133-134.
Buda, 1820. BRV III 1098, p. 362; D. Ghinis-V Mexas, Elleniki bibliografia, Atena, 1939,
- -
expediţia la laşi, de primirea unei sutne rcstante de la AL Beldiman, care din Iaşi, ta 22 BRV III 1100, p. 362-363
-
aug. 1819, soticira urgent expediţia, asigurând plata ta recepţionarea rnărfii. Cenzorul Aurorul acestei cärţi este profesoru] Gheorghios Klcobut, care a editat la Paris ( pe
rornân care a asigurat imprimarca hroşuťii, P Maiot explica lui M. Rottweitler (scrísoare spezele boierului ilurninist Nicolae Rosetti Roznovanu în varianta lingvisticä francezä
-
đin Buda, 17 rnai 1820) că erorile de tipar din paginatia cärii sc daroťesc cetor din lucrarea Tabtés pédagogiques, în 1819, care reprezirită ed. i. Imprimarea a avut 1()c Îfl
manuscris, retipărirea colilor find posihită nurnai pe spezele autorului (A1. Beklirnan). tipografia Ern. Vernardos.
Solvabilítatea acesruia este un fapr acceprar, după curn reiese dit erata din 30 iunie 1820, Bibl.: A Camariano, Les Académies princiěres... p. 112-1]3, C.T Papacostea, O
datorară lui Z. Carcalechi. Mcnţionărn că această utrimä datá implică d()ar irnplimalea bibliotecă din Moldova..., în SCB, \ 1963, p. 215-220; Đ. Râpă-Buictiu, Additamenta
partială, a c()lilor cu eťori a lucrării, terrninatä de fapt în iunie 181 9, în care aşrepra bibliograpbica 1, p. 132-133.
expcdiţía, întârziată dc pretenţia rnotivată în bunä parte a lui A1. Beldhnan, dc a-şi vedea
carrea realizată în bune condiţiuni 1109 111. AARON, Vasile, ISTORIA LUI SOFRONIM I A HARITEI
-
La 13 nov 1820, din Iaşi, Ł Raab raporraministrului său, principelc IK. Mertcrnich, CEI FRUMOASE..., Sibiu, 1821, Tip. I. Bart, ed. I.
asupra închcíerii definitive a dosarului ťecepţionärii exernplarelor cclor două Iucrări traduse BRV 111 -1109, p. 366-369.
-
şi irnprimate de At. Belđiman, care efecruasc ptata restanţei de 2()36 florini, 26 creiţari Đe precizat că aveni de-a face cu două ediţii ale aceleiaşi cărţi a [ui Vasile Aar()n, una
de Tipografia budană, sesizând ncrnulţurnirea literatului nioldovean faţă de edirorul scoasă de tipografia lui Ioan Bart (ed. I), şi atta publicată dc ripografia lui Gheorghe de
Z. Carcaiechi. Clozius.
Bibl.: Veress, A Budai.., nť. 319, 347, 348, 354, 365, 366, 375. Aşadar postul bibliografic III -1109, cuprinde nu una, ci douä unităti bihliografice
distinctc. Propunern:
1094 111. (BARTHÉLEMY, Jj.], TA KATA HARITÖ KAI POLIDÖRON,
- BRV III 1 10912.
- -
Oper ctc, ín general, atrihuită abatdui ŕřancez Jean Jaqiies Barth1ern\ Lts amours 1115 111. CLEMENS, Andreas, WALACHISCHE SPRACHLEHRE für
-
de Caryté ct de Polydore, Paris, 1760, in -8°; Idern, altă ediţie in 42°; Łausanne, 1796; Deutsche nebst..., Buda, 1821, ed. 1.
vczi ś cdiţía greco-germasiă ttpărită ta Pesra, 1801 de Consranrin G. Kotziko, \ărul pirarulw BRV III 1115, p. 373-374; Vercss BRU II 1126.
- -
- - -
De-ahia dupá decesut autonilui (ante 25 oct. 1820), care terminasc intrc timtl şi uii 3 Adut dc la p 8-14, “Chicrnare la tipărirea cárţilor româneti", este corisiderat
rnic dicçiouar român-german, tucrarea vavedea lumina tiparului, gťaĘie sprijinului nernijtocit unu din prirnelc veritabilele manifesre iliaministe rornâneştt, in care C. Diaconuvici-
al hbrarutui sihian Wilhelrn H. Thiern care inainreaz la Buda manuscrisele a\izarc dcja Loga pLedeazá pcntni o deschid@re culturală, convins că “prirn'ara ncamului rornăncsc
ae celor douá tucrri, dupä verificarea Fcută dc pastorul hraşovc-an Acscht Gcur. sosisc' susçin-nd cu c-áidură pentru nromovarea unui amplu plogran] de luminarc a
Lucrarca c s()ttcitä să fc imprimat intrun tiraj dc 500-2000 de exernplare conuođa popcirului.
_80.
rmă urrnând dupä obţinerea ofertei de preţuri), pe o hártie alhä, în tornat in Bibl.: A. Marino, Les Łuinjěres roumaines...., în: “Cjhiers rournains". 2, 1979,
Ła 28 marrie 1821, editorul-Iihrar WH.Thierry prinea prima coald, hind sarisfăcu, p. 1 1; Rornul Muiircanu, Le Si&ţe des Lumiěres ou l'époque des Lumiěres, n: “Cahien
iar la 23 iunie primea coala 6. Imprimarea întregului tiraj era anunţat ca ŕind ŕnaJizat de rournatfls..", 2, 1979, p. 101; Veress, A Budai..., nr 395, 401.
ripografte la 26 ian. 1822.
Tiprirura a beneficiat de aprobarea cenzorului Gheorghe Pctrovic şi de curecwia 1124 IH; CBRV 165. CALENDARUL LUI RONJFATIE SETOSULţ
- .
lut Nausn Pcnovtci sí Ioan flodorovici. CAL-ENDARUŁ LUI ANTON PANN, Bucurerí. 1821.
Bibl.: \ress, A Budai..., nr. 2512. 254. 373. 379, 391. 398, 399, 412.
BRV III l 124: CBRV 165. p. 155
- - -
Lucraiej era terminarä in manuscťis inairite de 23 ocr. 1 820 (v. contgenda post BRV Bb1.: M. ľorncscu, în Calendarele romaneşti, p. 78-83, [23, dateazä cileitdarul în
- III 1115).
-
1829, tn 12 16 f., aflândcôpii rnanuscrisc 1UrMS rom 1 i44 1890; G. Răduică, N.
-
A fost verificată de preotul evanghelic Georg Aescht şi apoi înaintatä de cdirorul Rduică. Calendare... p. 201-202 (subscriu ia data dc I829; E, Mosora, D. Hanga.
[ibrar WH. Thierry din l3raşov la editura hudană. Patru titluri..., în: VB-PCN, I, Rm. Vâlcea, 1980, p. 122-123 E. Mosora, D. Hanga,
1)upă ohĘtncrea avizuiui de imprirnarc din partea cenz()rului GhcoiĘhe Pctluvici. CRV in BCU, p 138, poz 27.
rnicu dicionar bihnv a inrat sub ńpať ín 1 82 1, prima coala fiind riniä ta Sibiu iiiaiîitc
dc 23 iunic 1821. când W.H. Thierrv confrmd 1149 IJI ASACHJ, Gheorgtie, CATRA NEAMUL MOŁDOVEI... ODA,
-
Prohahil. irnpriniarea s-a finatizat ín paralet cu Gramatica româno-gernianä, adica Jaşi. 1822
paiiä la inccputu! tui ianuarie 1822. arnhele lucräri fiuđ complemcntare sub!n. BRVIII 1149, p. 391-
Corecwra: Naum Perrovki. Ornanientkä: f. 1 Xiřogravur Stema Mcklovei cu rLxtuj ‘Ioam Saridl Smrza
- -
Bib1. \ress, A Budai..., nr. 373, 398, 412. Voevod domn Ţärii Moldovii".
Bibl.: Bodinger, CCRP/3 521. -
I CartcJ arc douä párti distincte: Chiemare... i Vrsuri. scncri n coligar cdtoal De rnentoriai urnidtoarelc cternente biLilioloĘice:
oijCitat exprc" de care autor prin interwediuI rnisivci autoruhu catre
F. Su
Lucrarea didactică csrc dcdicară de autor inspecroruui colar Uro Nctcrovic.
admsrrjrorul Tinozrahe buda;e Arad, 2 iunie 821 la care adaugd ccrcrea ca lucrarc
.
- 20
-.‚
Rácz către Tipografla Univcťsităţii Pcsta, datată Arad, 5 sept. 1826), a unui bun atcstat ca 146 CBRV. THEODOROVICI, Ioan, PRENUMERAŢIE LA ISTORIA
-
tucrarc didactică, utilizată în şcotile dîn Arad şi Vîrcţ (Vršec), aşadar în zona hănăţeană. UNIVERSALĂ, Buda, 1822 (Tipogra6a Universităţii Pcsta).
4). Ediţia filologicä: DLACONOVICI-LOGA Constantin, Gramatica românească. Cornplerărn re[aţia bibtiografică datä de D. Poenaru, op.cit.. poz. 146, p. 131, prin
Tcxt stahilit, prefaţă, nore şi glosar de Otimpia Şerban şi Eugen Dorccscu. Ediwra Facla, i1aţia C.T Jiga.
bmioara, 1973, 18() p. Foaie vobnt, in _40, 1f., de 19 x 23 crn.
\‘ezi şi recenne de X,A.Uru, Diaconovici Loga Coiisranin. Graniatica românească. In cuprins e menţtoncaz cä “Ioan Theodoro\'ici, Je ta hiserica ncuniră a Ađormrii
Uxt stahi. cditic dc O. Scrhan şi Eug. Dorccscu. Ed. kacla. Tiniioara. 1973. 1 80 p., Näsktoarc de I)urnitczcu ín Pesta. Paroh şi al cinstituiui consistoriu aseor", anunţ tiptirca
in: LR, XXIIL ni I. 1974, p. 83-86. şi noa edirorilor O. Scťoan şi Eug. J)tccscu, In cărţii “Istoria Universalá" a tui P Kcnghclat şi aşteapta ‘prenurncraĘie".
legătură cu edJţia Graaticii románeti a iui Constantin Diacono'vici.-Loga. ilt: I.R. Exernplar la Bihlioteca Ceritra1 Sihiu, Miscellanca.
:XJH. 5. 1974, p. 452-453. Bibl.: C.T Jiga. opcit, poz. 60. p. 27.
Alte refcrintc: (:unstantin Điaconovici L()ga. Cu1eere de studii, i griia dc ion
Itiescu, iirnžşoara, 1971 (vezi rudiiie lui 1 Tnpcea şi Vik Ţira); Lia Madu N HI, IV CEASLOV Buda, 1823.
-
Sad), Contribuţia lui Constantin Điaconovici-Łoga la modeniizarea ś normarea BRV fII 1 77, p. 410; IY p. 31t)-311
-
1irnbi române, în vol. Radovi V (Acrelc Simpoz. V jugoslavo-roman), Bcograd, 25-29. Ceaskntil a tbsr n'iprirnat n anu! 1 823, pe pezc1e Iui Z. Carcakchi, într-un ira đc
V1H1980 Beograd, 1982, p. 199-202). 1000 dc tempLuc, ui1izând hârtía negrowhi Constntiu Freplo care nu-şi ťecuperase
surna de 3308 dc tlorini nici în oct. 1 828, au ‘are ficca cazuk uuui diferend ín carc sc
Bibł.: Veress, A Budai,.., nr. 411, 420, 452, 477.
apelase chiar la Consitiul Łocumtenenţiai.
Preţu unuí cxemplar n nov. 828 (:a de 2 flonni.
1157 IIL KOVAĆ, Mihail, ÎNTRU PRJMEJDIOASA ÎNTÍMPLARE A
-
Originałuł sârbesc după care s-a n'adus n continuare: Kovać. Mihaiio. U BRV HI 1178. p. 410-4H; \‘ere, BRU íI 1148.
- - - -
pogbibelnom slučaju naprasie smetri pomagatelna tablica, tablica, sočincima na Consriwie o iccditare dupä cea din 182 1. cornaiditat dc Ubrarul-cditor W.H. Thierrv
rnadiarskom jezvku G-lëcarom, Buda 1820. din Braov la Tipugrafia Universirătii Pesta. Ja Buđa. carc, in[r-o scrisoarc din 15 thruaric
Bibl.: Šafarik 452; Şt. Novaković, Srpska, poz. 572, p. 120.
-
1823. i confirrna retipărirea paginilur dc titlu ak cetor cărţi ron'ineti ale Jui A. Ciernens.
De comparat arnhele ediĘii: 182J şi 1823 deosehirile aLiät'ănd duar la painik dc
-
titu.
Cibini, (Sihiu). [1$22J. BibL: \.A Budai..., n 373. 427.
BRV III 1158, p. 401.
- -
BRV ín: AMN, XVII/1980, p. 537-544. I3RV III 1] 79, p. 412 indică 440p.
- -
Notă: în seria editorială menţionată: Sibiu, 1816 (ed. a IX-a); Đebreţin, 1829; Sibiu, Lucrarea conţine douä părçi: I -
p. 1-190: “Walachisch Deutsch Wärterhuch;
-
- -
1830 ţed. a XI-a) includern .şi pe această ediţie, “decima". II p. 191 [430: “Deutsch Valachischcs Wörterbruch".
-
- -
Un exernplar comptet 5ine con,enat existent n bihliowca Muzcutui Unirii din Alba
I 160 111, MUMULEANU, Paris (Barbt), ROST DE POEZII, Bucurcşti,
- lutia. cota CVR 1 04, p:ezintă o croarc de uurncrotare carc m')d,hci numărul orai dc
-
1822, ed. a JI-a. ţ'azĹ:iiđt' a 440 b 430. inrrucárđc Ĺa p. 157, pc vc:ofikL in Iocđc 158 se riccc p. 168.
‚
Tipografia unde s-a irnprimat este cca de ia ““Cişmeaua lui Mavroghcni". t:pograha k.c dc p.3ó8 csrc p. 366. Tcxrtt coiitiiiuă ín mod 6rc,c. s e o[isen'c
lui C. Caracaş, aflată ín incperile anexe ale hisericii “Izvomt Tämăduirii' Bticurcşti (vezi
-
.isadat cartca comilw n realitate 430 t. i nu 44() p.
şi Rşa Ja ed. I BRV III 1O78,
- - -
Constiwk o recditarc duţ cea dn 1 821. coniandirar de lih:arul \\.}-i. Thicrrv đin
Paginatia: [3}f. ± 66 p.; p. 65-66 cornin o poczie hahic. Bi-.tsov.
Bibl: Bodinger, CCRP/3 526. -
Pc t)ľĺ3ţUl la UnCic cxC1npitc, se aiü ) cflCfltt C'J t\Ĺ tetmjn : ‚n uduic'-c.
ľ)iu lihi-ăria şi maaziiwl deartä at [ui \V.H Thierrv din Bţ in casa Arichiťe[d,
422 42 3
opn cu Iămuririle respective; 5) Scara a noao...., a zecea...., a unsprczecea....; 6) Scările
unde se pot procura şi ohiecre rnuzicale, rechizite de scris şi desen, iiistrumente şi coarde"
‚
12-15.
(v ex. b Bihlioteca Muzeului Brukcnrhal, nr. inv. 176).
Această gramatică muzicală ce ia n discuţie stilurile de cîntare denurnite “viersuirr,
Asupra penoadei de tpăriťe şi a activitäţii de îngrijire a ediţiei pastorului Ioan genurile denumite “neamuri care se unesc" şi în trci sisteme “aşezäri", în opt strunite care
Teodorovici, deţinern informaţii relevantc din cuprinsul unei corespodenĘc efecruatä de ä zice şi Roată, şi în parru strunite, care să zíce Trifoni", introducc o nouă sisteniă in
TlpoĘratla UniversităĘ;i cäne lihtarul sibian WH ľhicrry. asrfel:
pracrka rnuzkii re[igioase ža noi în ţară, stabżžind regłłli de scriere n lirnba rornán care
ta 26 ian. 1S22, sc spccifică că din Diciúnarut ro[nán au apărut şasc wli si se păsrreazä valahititatca şi astzi. chiar dacă ín evoluţia ei teoreticä şi practică rnuzica rchgioaNă
olicită dacá aprohă corecrarea pării a doua de cătrc Ioan Theodorovici; inregistrat multe irnhunărări.
la 24 rnai 1822 se trirnir cohtc de probă G-N din lucrare i esre íiiirehat dacă este Theoreticoniil a servit ca modcl nmlror psalţi i autori roniâni: vezi [Gramatica
dispus să plătească revizia prtii a doua lui I. Thcodorovici, care deja s-a apucn dc hiciu; muzicală psaJticl a lui Nicolae Carachc din Bucureşti (BAR, Ms. rorn. 1107, datare
e mai anunt că atfel lucťarca a fi terrninată pete două 1uiu 1832, copie); A. Pann, Gramaticile psattice, Buc. 1845, 1847. 1854; stánd la haza
ta 15
-
1823 e aiiuntä că s-a retipľir la cercre i pc chekuiala ‘a paginilc dc ritlu n'näntului muzical pâná aproapc de perioada acruală.
alc celor dou că.rţi ronuicşti Autoni, psJwL Macarie IeromonahuL intocrneşte o iniportantä lucrare dc rnuzică
ta 1o iunie 1824, W.t—ĺ. Thierry este sunat să achte nota de plar pcntw ccle dou
-
hisericească, considerată drept prirna carte de muzică tipărirä in tirnba românä, şi ca ptitnă
lucräri iiuprirnate şi cci 200 de forinţi cuveniçi pastorului I. Theodorovici pcnrru gramarică ńpäťită a muzicii rornneşń, carc, în ordine cronologicä, dupá cartea Iui Chrisant,
cornptetările cutc. Introducere în teoria şi practica muzicii bisericeşti, Paris, 1821, sc situează ca fiind al
Bibl.: L. Haţeganu, CVR Muz. Unirii, IV în: ‘pulurn", XVţ1977, p. 378; C.
- doilea op din luine.
Pascu, Cartea rornânească veche în Biblioteca Muzeului Brukenthal, Sibiu, 1976, nr Ediţii ulterioare: a II-a: Bucurcşti, 1848, ediţic (îngrijită cu mici moditicări) de
229, p. 135; Veťess, A B]idai..., nr. 373, 412, 416, 427, 435. Dirnitrie Suceveanu, ce serveşte dc model pentni Jerorn Serafim, care o irnprimă ta Buzău,
1856 (ed. a III-a).
1 180 111. MJflERPACHER, Ludovic, CREŞTEREA FRÁGÁRnOR, Buda,
-
Ediţie ştiinţitică modernă Theoreticonul lui MACARJE (81 23). Ediţie îngrijiiă,
11 Q1
t
cu un snidiu introducriv şi traiisliterare de Tinis Moisescu, Ed. Acad., Bucureśti, 1976,
BRV IIi 1180, p. 412.
- -
128 p. + 6 panşe.
Lucraťea a aprur dupá decesul autorului, ahatete L. Miîerpachcr. Bibl.: Theoreticonul lui Macarie (1823). edińa T Moisescu, Ed .Acad.. Buc.. 1976
Manuscťisul a fosr rrimiç de Consi1iu Locurnreneniat lui \1 Ant. Markovici. (remarcabil studiu dc muzicologie, cc valorifkă moştenirca culwral-muzicală a inaintaşilür
dircctonil Tipograťtei Buda, la 22 iulie 1823. noştri); recenzie pcrtincntä la Scbastian Barbu-Bucur, La reeditarea unei opere
Irnprirnarca s-a tcrminat la 6 scpternbrie 1823, avánd aproharca ccnzoruluiTumara fundamentale a culturii noastre niuzicale: Theoreticornil lui Macarie (1823), Editie
Tims Moiscscu. Buc., 1976. in: GB, XXXVI. 5-6. 1976, p. 652-656.
Antal.
Ribl.: Verc.ss, A Budai..., nt 430, p. 351
1186 - 111. MOLNAR-PmARIu, Ioan, DEUTSCH WALLACHISCHE
SPRACHLEHRE, Sibiu, 1823, ed. a III-a.
1185 111. MACARIE, ieromonahul, THEORETICON, Vkna, 1823.
BRV III 1186, p. 427.
-
- -
ipotasurt1e care n-au vremi, ci numailucrare; 7). Pentrufelurirnea întânipbrilor glasurilor BRV-III 1191, p. 429.
in liaractiniri; 8). Pentru fcsis şi dicsis; 9). Pentm gbsurilc bisericeşti; 1O Pentru gtasut
.
Din corcspondenţa autorului broşurilor “Cultura albinelor" şi “Cultura bombiĘeior"
ínrii bisericesc; 11). Pciitru giasul al 2-lea; 12). Penrru ghisul al 3-ka; 13. Pcntru glasul al (Caransebeş, 1 8 iunic 1823), cu tipografia hudană, af)ăm de oferta dc imprimare solicitatä
4-lea; 14). Pentru LisuI al 5-lea; 15). Pentw gkisul al 6-[ea; 1ó Pciirru glaul aí -ka;
.
care capătă räspurisul oficiului bibliopcki (Buda, 25 iunic 1823•): tiiajul de 500 de cxcmplare
17. Pcntw glas.u! aI $-ka; 18. Pentru třoratc; 19). Pentru mrmrii. pe hănic rnijtocic costă 26 florini; iar 1000 de cx. pc hártic comunt costă 40 f1orini.
L.a acestea. \1acaric mai adaugă i lucrărilc fkcáruia haracrir scnii). după care Bibl.: Vercss, A Budai..., nr. 429, p. 350-351.
urnicazä şase rnan pla.ne, ín caťe sunt reprodu.sc Scările glasurilor, unicc prin srrucmră.
coritinut. originalirarc si fnitnusete grafică: 1196 JJ1. KOKON, I., ABECEDAR Bucureşti. 1823.
-
Scările iasuri1or suiir: 1) Scara jntaiu a tonurilor düarmiceri; 2) Scara a doa a BRV IIJ U96. p. 431-432; Ghinis-Mexas. I. nr. 1391, p. 220.
- -
diiatmiccstilor tonuri n starea şi tiinra ei 3 .Sca a tľcia hromanccascá, irnprcun. Ctl Dc rncnionat cä titlui tipăi-irurii apare trccut in rraducere dircctă “Pedagogie, accaNra
Scara a patra a aceşw frhora armonicească; 4). Scara a ccea...,aşasca..,, a şptca avánd ca oniamenticä: pe foaia de ttlu o vignetá floralá; pe f 3v gravurä în plină pagiutä,
-
424 425
având in josul pagi.nii: «cei ce învată carte văd de două ori»; pe p. tm frontispiciu floral În BRV III 1205. p. 434 se indică 1 + 4óOp. Un excmptar bne conservat
- -
cu monograma Iui Is. Hristos inscrisä întrun triunghi; pe p. l l o vignetá de curnpoziţie existent in hihlioteca Muzeului Unirii, Alba Iuha. cota CVR 38, cornparat cu cel descris
-
ripografcá. in BR\ prezintă unclc deosebiri: la ncepuwl cărţii [7]f., cuprinzând “Insărnnarea prc
-
Bibl.: G. Potra. M. Carataşu, op.cit. p. 950. scurt a ceior ce sá cuprind întni acest Catavasieriu"; “Rínduiala Pashalici" şi “Rugáciune la
hlagostovenia colivei" şi continuă corect până la p. 448; în exernplarul prezenrar de BR\
440 IV OCTOIH, Ccmäu. 1823.
-
accrca se află ptasate la .sfârşir. iar nuíncrorarea corid.nuä pân la p. 460.
BRV JV 440; CBR\ p. 298299.
-
BibL: C.Tatai, Gravorii-Blaj, I, ín: “Apuiurn", XJI/1974, p. 633-635, fig. 1; C.
Avem de-a face cu U11 Octoih mic, cdia a IH-a, format in .80 mic, avânti gravura Pascu, op.cir., p. i 37, poz. 234; Ł. Haţeganu, CVR Muz. Unirii, 111, in: ‘Apulum",
-
semnat de “ierei Mihail (Strilbiţki)", menţiune expres fîind insăşi în titlu: “Octoihos XIVĺ1976, p. 240.
adecă osmoglasnic extractiv din Octoihosul cel mare". (sub1.s.)
Dc menţionat la Fişicrul bibliografic pc primul cercetăwr care l-a semnalat şi l-a 1206 111. DIACONOVICI LOGA, Constantin, ABECEDAR sau BUCVAR
- -
dcscris:.S .Fl, Marian, Inscripţiuni de pe manuscripte şi cărçi vechi. Partea I. Inscripţiuni SÎRBESC, Buda, 1824
de pe manuscrisele şi cărţile din districtul Cîtnpulung, Succava, l9Q0, p. 37-3. BRV III t206, p. 434.
-
-
Bibl. 1on Zugrav. Un singułar octoib din anul 1804, in vol. cit.. 101.
Pri.ntr-o ScflSOarC (Arad, 26 oct. 1826) adresată dc Const. Diaconovici-Loga către
Tipografîa din Buda, aflăm dc intenia acesruia de a-şi ripäri extra5uI de Gramatic valabă
1203 111, IV BERON, Dr. Petni, BUCVAR. Brasov. 1824. hu1gar.
-
Grammatices Valachicae, Anno 1 822 tvpis vulgatae pro usibus scholarum V3laciiicamm
Dc ncnţionar uťrnáwarcte elementc bihliografice:
;\ceară tucrre cuprinđe opt päni pán ta p. 140, fiind nicidecum uo simDlu ahccedar, nationabum adapraturn in perpcruurn Tvpographiae Regiac cmotumenrurn benevolc oWero
“ci o rnică encictopedie şcolară, reflectind cunoşdnţele pe careautorul le dohindisc la atque trado".
şcoala din Bucureşti, condusä de enciclopedismi Constantin V3rdalah", fiind noua rnerodă Tipografia budană îi răspunde Ia 26 nov, 182ó. că acceptă tipărirea Mici Gramatici
de invăţămnt, cea lancasreria.nă. rornâneşti, abia aupă primirea aprobărilor, care au venit rapid, lucrarea intrnd în execuţie,
Ahecedarui Iui P Beron n-a fost o operă originală, el având drept modele: dat fiind datarea “1824" (subl.ns.): “Extractttm Grammaticae Valachicae pro usibus
1. N.Dim. Đarvaris, EKLÖGARION; scholarum Vaiachicorum nationaliutn adaptatum, si ille adprobańonem mlerit. Jpographia
2. Ieoáchiţă Văcărescu, Grainatica rumânească, Rîrnnic, 1787 (sau Viena, 1787); Regia acceptat et Imprimendum eurabiť'.
3. Abeccdarul român, Bťaşo 1822; Bibl.: Veress, A BudaL.., nr 438, 439.
4. Abccedaruţ român, Baj, 1823;
5. Abecedarui român, Viena. 1771. 1210 111. KENGYELÁCZ, Pavel, ISTORIA UNWERSALĂ, traducere de
-
Aurorul esw considerat drcpt prirnui pedagog hugar, ahecedarul su fiind o mic Ioan Theodorovici. Buda, 1824, Partea I-a.
enciclopedie co1ară. BRV III 1210, p. 436-437.
- -
Bucvarul tui P Beť()n a cunoscut rceditări, asrfel avern: I. Braşov. 1824 (subJ.ns.i
-
Originalul îl constiwie lucrarca în slavo-sârbă a aceluiasi autor. Pavao Kengeiac,
IJ. Bucurcşń. 1824; IIi. Bucureşń. 1846; JV Bucureşti, 1847 V Bucureri. 1850:
-
- -
VESMLRANGO SBYTIJASLOVJJA, ČAST PERVAJA..., Buda. Tip. Crăiască. 1821
V1. Constanrinopol, J856; VII. Coustantinopol, 1862.
- -
(in -8°, 8f +329p. + 2f.).
In Jucrare, autorul considerat drepr primul pedagog hulgar, recomandă cricrca
-
f()losită de P Beron marchează o treceťe precis de la stova bisericească la limba populară LUI NAUM PETROVICI, Buda, 1824.
bulgară ío continuă purificirc de elementele linĘvisrice turceşti.
BRV III 1215, p. 443.
Bibl.: N. Velichi, La contribution de [‘étnigration bulgare de Valachie â la re-
- -
naissaxice politique et culturdle du peuple hulgare (1762- 1850). Bibhotca i-li.ca Paterniratca de autor ete atrihuiră tui Darnaschin Bojincă, idenriŕicar cu Toma
Popovici, nurnek säu oriinar din scolaritare şi swdcnţie, numele de famiiie Bojincă
Rornaniae. Erudes. 28. Editions l'Acadérnie. Bucaresr. p. 205-2 16. -
426 427
1216 HI. PSALTIRE ‚ M-rea Neamţului, 1824.
-
2). Traducerea din 1 806 sc datoreşte iriiţiańvei mitropolitului v Costache, care a
BRV III 1216, p. 44344-4.
- -
considerat, pe bună dreptate, că csre “cu necuviinţă şi prihană a nu o avea patrioçii" şi care
Tipărirura constituie un coligat editoriat, care conţine textul “Pripealelor" ui Fitotci. dcţinc şi patronajut moraL al iniprimătií.
Propunern modificarea postutui bibtiografic, astfet: 3) Adevăratui traducătot (ín 1806) a1 operei canteniiriene este identihcat ri persoana
III 1216. 1. BIBLIE VT.. PSALTIRE; 2.
-
-
- FILOTEI, PRIPEALE, M-tea lui Ioan Nemişecu, hrncţionar ta visreric, tn Iaşi, căruia îi aparţin şi traduccri[e dio lb,
Ncamçutui, 1824. germană a tucrării ui Ludwig Albrecht Gebhardi, Istoria potiticeascä a Dachiei şi a
BibI.: T Sirnedrea, Filotheiu monahul, p. 527. neainului rornmesc, tex't inclus în \is. rom 2866, 2867 i 4702 de la BAR, Buc., precurn
i in Mss. IV-30 şi VI 18 dc ta BC.U “M. Eminescu' Iasi.
149 CBRV BUCOAVNÄ, Bucureti. 1824.
- E-diţii tiinţifice: Dirnitrie Canteniir. DescriereaMoldovei. traducere dupá originalul
CBRV 149. p. 134-135.
-
latin de Gh. Guu, Jl)rroducere dc Maria Holban, Comentariu istoric de Swicc,cu.
Gravura de ta p. 14. intitulată: tIudoit cäutaţi ucenici la s1ove'. apare ca o rcmarcabil Swdiu carrograŕic de Vintilă Miháilecu, hidice de Ioana Consrjntinescu, Cu o notá asupra
conipoziçie in care se îrnpleteśte “poezia aJegoricä i farrnecul popular aurentíc rornnec: cdiĘici de D.M. Pippidi, Ed, Acad., Buc., 1973. 4O3p. Dimitrie Caiiremir. Dcscrierea
şcoaia apare ca o clădire modestă, învelit cu şiă; intr-o grădiná la umbra uiiui iuic
-
-‚
Moldovei (1715), Posrfaçá şi bihiiograŕie de Magdakna Popescu, Ed. Minena, Buc.,
invaţä copiii; in faa ctasei ín aer tiber sun douä vase care trebuie cunocute, cet al ştiinci. 193. 287p.
cu apă vie, i cet acopeńt. cel aJ Pandorei; profesorul un otas înarmat, Ęine wtotuul Referinţe: V Glinciu, Curs. Problernc de conţinut ale predării biotogiei
destäşurat Pc care sunt inscrise buchiile, căci esrć o tuptä grea. penrru care trehuic a tk (Culegere de prohleme d biologie generalä). “ol. I, Parrea ĺI-a, Jaşi. 1974, p. 657-
ínarmaţ i se cere fora elefantului; dar vine şi räsptara îrtgerească. comana vtrutilor si 677 c(ns1der opera caiiternirianä drept “prima iucrare iinçiŕicá roináuească" cc cuprinde
sceprrut conducerii să incununeze pe cci irguincioşr. fapre şi idei naruralisrc de interes hiologic. gcograŕic etc. in carc rcd corelativ, inrr-o
Xitogravura descrisă rnai sus estc atrihuitä tipograňitui gravor Ghcrvasie Ylo[ali. đe viziune sinretica, spatiul gcograttc i istoric reŕkciat in viaça şi pihotogia rnotdoveanutui"
la rn-rea Neamç. N.A.Ursu, op.cir.).
Bb1.: D. Morărescu, Imagiiea şcolii ín xilogravurä, ín: CR, fl XXXVI, 1983. nr.
6, p. 45 (reproduceťca figurii). 1235 111. CARCALECHI, Zaharia, CARTE DE MÎNĂ ŞI CALENDAR PE
-
N.A.Ursu, în articolul “Cine a făcut prima traducere românească a operei tui Lexiconul quadralingv constiruie o importantă operä de colaborare a cüruraritor
Dimitrie Cantemir Descriptio Motdaviac?", în: “Cronica", Iaşi, an XIV n 5, 1979, iluminişti ardeleni şi romârii diri Pesra.
vineri, 2 fcbruarie 1979, p. 7, face urmárojre[c preciäri bibliograŕice: Elaborarea lui -a efccwai iri mai multe ctape.
ĺ). Prima tťaducere românească a tucrrii canterniricne, dupä versiuiiea gcrmana Lucr'area s-a ňindarncnrat pe npera rnanuscrisă ncepută în 1795 a !ui S. Micu prijiiiir
176t)
vczi prirna ediţie gerrnană, in Magazin für die Neue Historie und Geogťaphie, peatni parrea maghiará de Bcncdck Virág şi Andrjs Haliczky bcneficiiud i de colat'orat'ca,
rcprociusă ap(n, în volum. ta Frardďurt-Lcipzig. 1771, ed. a Ii-a), se datoreşre şi răru[ui n ultirnii ani ai vieţii (páoă la t3 rnai 1806) a tui Ioan Onişor, fosr corccwr a[ rip. Buda.
Iancu Nicob icare a cmna rnai trziu ancu Buzne). atiat n anul 1825 ca hutsict a cu ai s Dicuonar ron no-auno-ungaro-gerrnan. circa 1807, Dc asemeua, a airnilat
MtropoIirulu \niamtn Custachi la şcoala romneascä a lui I. E1iadc-Răduleci E. opera manuscrisa a lui Paui Joigovici, Dicţionar româno-germanfrancezo-latin. i, ín
P( )îcca de la m-rea Sf. I()an din Bucucti ( aHaiä sub ob1ádurea rnnro2u!rului Griwric a principai oera manuscrisä (care inglobeazä şi rnanuscrisul operci ltii S. Micu) a lui \‘iitc
Urigrovlahiei 5i care va ŕi rrimis Ia aceasta din urmă la Iaşi cu manucrisul trjducciii Coloşi. Dictionar rena1in i'edactat înrre 1807-1813, ce-a utilizat ortogratb liJi Gh,
Descrierii Moidovei, fcuă in 1806. incai. i nu norrnativul ort()gratic propus de Perru Maior; completar şj i?1jit ubtançia1
Iancu Nicoia işi are, de akfet, nurne[e imprirnat (Nicóta I.»; pe párţite latcua[c alc de cărre Perru Maior, cenzor la Tipografia budanä, şi prcorul Ioan Corneli.
vigaetei de pe p.23 a tipăriturii nemţene.
428 429
Printre cüiaboratnrii redactori ai Łcxicunuhii budan se numără. n ukima pcdoad 29 VIII 1980, Bcograd, 1982, p. 329 (dcspre contribuţia preorului neunit Ioan
1821-1825, preurui pestan Ioan Theodorovici, dr. Alexandru Theodori, dr. Ixm Mihal Thcodorovicj din Pesta; Veress, ABudai...,nr. 118. 131, 133, 135, 136. 158, 159. 162.
Ballmann. 165-16, 173, 194, 202, 203, 215, 238, 240, 241, 243, 255, 260, 280, 283, 287, 288,
ColectivuĹ redacçionat a beneficiat intre anii 1815-1825 de ctimarui henehc şi de 291, 305, 324, 331, 346, 343, 376, 380, 386, 388-390, 394, 395, 398, 399, 413, 414.
rnecenatul episcopuiui Samuił Vutcan al Oradiei. 440, 451, 453, 456; Epifanie Cozărescu, Ultimii doi colaboratori ai Lexiconuiui de ia
PctruMaior consemnătravaliui cărturäresc privind apariçia Lexiconului: “...]a tesiconu Buda Ioan Theodorovjcj şi Alexandru Theodori, în: AJIAI, XXIX, 1992 p. 301-306;
aceta, după moarteaautorulni {Sa'uiIMicu}, mutţi härbati invätaĘi aulucrat şi nina cea Petre Puşcaşiu, Date noi despre autorii Lcxiconului de Ia Buda, iri: “iřibujia', S.X..
de pc urmä o au pus pre lurninarca sa dornnui episcop Vülcan. Acesr lcsicon nu-l vor prm (:iu-Napoca. an VII. nr. 35-36 (2166). 31 auust-13 septembrie 1)95, p. 11.
ca dc la un arnor tânăr, ci ca de ia wt neamul. după moattea auroruiui, acolo Kla Oradea
mai muçi ani ŕu esiconuĘ penttt îndreptare..". 1241 111. MUMULEANU, B.P., CARACTERtJRI, Bucuťeşti, 1825.
Pentru editarea accsrei iucrări ştiinţi6ce filologice aniplc a fost coioteresar şi Consiiiul
-
exemplaretor dc căn'e Tipograńa budană prin łibranil Samuel Liedemann din Pcsra. in fcnomenul cuiniral al epocii. de receprare si dc inrerferare a temclor i procedeclor. ca
A existat o propwiere înaintată Consiliuiui LQcurntenençial de Ur()ş Ncterovici, aurot al pocztttor din Caractcre, dovedind mai rnuttă apropicre façă đc literarura fnarioră.
inspector şcolar itiric privind cornpletarea Lexiconului budan cu material fiiotogic iliric, dccâr cea franceză.
care iniţial a fost acceptată de autoritatea politică şi de tipografia budană, dar s-a renunçar Autorul işi rnafestă receptivitatea ła ideile J,uminilor în Procuvîntare, de asemenca
sub motivul înrârzierii editării lucrărji care a avut o perioadă record de elaborare 1807- facc clogiul actjvjtăj in plan cułturaj literar de la 1688 náná la ihiminiştii ardeleni.
1825 şi de editare 1821-1825. i r()lui insrnicţjej, a cdirárii in muire tiraje a unor cărti, pronunçându—se contra kixuĺui şi
Ltxiconut connne 1o.000 articole-titiu şi indic emoiogia cuvinteior, 6in(i primul cosmopoiitismului
diqionar etirnologic románesc tipărir. BibL: C. Papacosrca-Đanielopolu, Typoiogie sociale dans ks textes roumaiiis et
Łexiconui budan iiustrează principiiic ortografice preconizate de Pciru Maior. Väioarea grecs des Principautes roumaines au dbut du XIX-e sic1e, în: “Cahiers roumains..,",
iui constă şi în faptui că are un pronunţat caracter norrnativ, conţinând un irnporrant Buc., 3, 1983, p. 31-40.
numär de. neologisrne, contribuind la introducerea acest()ra in tirnba rornână.
BibI.: Eniesr Armeanca, Wisile Cotoşi, colaborator la Dicţionarul de la Buda din 1243 111. MUMULEANU, B.P., PLÎNGEREA ŞI TÍNGUIREA VALAHIEI
-
1825, în: “Societarea de mâine", LX, 1932, p. 14; IosifE. Naghiu. Un preot filoiog: ASUPRA NEMULTAMUUI ST.RAINILOR CE AU DARAPANAT-o. Buđa.
Wisile Coloşi, n: “Hriovul", \ 1945, p. 161i63; Maria Protase, Peuu Maior şi (Tipograŕia Universiraiij, 22 martie 1825.
Lexiconul de ţa Buda, in: ‘Ccrcetäri de Iingvisticä", Buc., 1970, rm 1; D.Popovici BRV III 1243, p. 476.
- -
Literatura română în epoca 1•or, Ctuj, 1972, p. 259scjq; A1Piru, Istoria literaturii Această “P1ngere", “t()rmată din punct de vedere poetíc din 67 strofca dte parru
româneşti de la origini pnă la 1930, Buc., 1972, p. 257; DLRO-1900, p.567; Ioan versuri. divizare în patw părti cu tiuri aparte,... [repťezintJ o Critic ViOieiit !a adrca
Chindriş, Petni Maior contra Lexiconului de la Buda?, in: Lrnuscriprum", V 44fl, tiarojior".uroru ci a fost idcnrificar cu acrihie de CeťcctätorJi N.A. tru. in ptrso.ma
1980, p. 148, 1 55-t58 vezi Scrisoarea lui Petru Maior desprc opera colcctivá a crrurarilor !uj Barbu-Parjs Muinulejnu.
ardeleni pcntru apariia Lexiconului); Joachim Wittstock. Relaţii culturale dintre românii BibL: N.A.Lu, Paternitatea poernci Płíngerea ş tinguirea Valakiei şi unek
şi saşii transiívăneni în anii 1800-1918, ín “Swdii de istorie a naţionalităţitor geľmioc versuri necunoscute aÍe lui Barbu Pari Mumuĺeanu, ín: LR, an XI\ nr. 5, 1965, Ed.
şi a înfrăçirii ei cu naţiunea română", vol. 11, Buc., 1981, p. 287; Aurel 1'řifu (Vîťşeţ), Acad., p. 583-592; 1).Râpä-Buicliu, Contribuţii la CRV (1786-1828), P()taissa, 11,
Contribuţia profesoruhii vrşeţean PauÍ ĺorgovici ła dezvoltarea ľelaţiilor culturalc 1980.
sârbo-române, n: “Radovi V/Actele Simpozionuui V jngoslavo-roniân. Bcograd. 25-
430 43 1
450 W CEASLOV, Bucureşti, 1825.
-
(1857). Prezcntare bibliograBcă, în: “Baiiatica", \ Muzeul de istorie aI jucl. Caraś-
BRV IV 450, p. 153.
- -
Severin, Reşiţa, 1979, p. 509, poz. 33; F1. Dudaş, Şr. Crişan, Contribuţile clericului
Cartea are următoarcle gravuri: la p. 372: “Buna Vestire" (semnată “Ghervasie tefan Moldovan la BR\ în: BOR, XCIX, 3-4, 1981, p. 431.
monahuľ'); la p. 424: “Maica Domnului cu Iîsus" (semnată “Ghervasie C()nstalltie"), iar
la p. 536: “Duminica tuturor sfînţilor" Ksemnată de “ieromonahul Costantie") 1266 111. ALEXI, Ioan, GRAMATICA DACO-ROMANA sive WALA
Frontispiciilc sunt sernnate tot de ieromonahul Costantie. CHICA...., Viena, 1826, tatină.
BibL: C. Pascu, op.cit., poz. 237, p. 139. BRV 1II 1266, p. 482-484.
- -
Autorul, cărrurar orădean, a publicat această carte de gramatică latinä a Jimbii române,
154 CBRV PSALTIRE, Sibiu, 1825, I. Bart, cd. 111.
-
în perioada încheierii studiilor la Seminarul “Sf. Barbara" Viena.
-
CBRV 154, p. 140. Łucrarea poate fi consideratä ca reprezentând un corolar al activităţii filologice a
Tipăritura este identificată după catalogul lui Şt. Moldovan ca fiind existente în satul
J
Şcotii ardeiene care elaborase, cu puţin timp, Lessiconul quadt-ilingv, Buda, 1825.
Ruşi, com. Bretea Rornână (Hunedoara, în 1857), redescoperită de Eugen Pavel (1979); O adnotare manüscrisă pe un exemplar aI Grainaticii, aparţinând preorului bihorcan
cercetare bibliografică de F1. Dudaş în 1979 a unui exemplar complct în corn. Auşcu Ioan Muntean ( 1808- 1860), rnentionează o copatcrnirare de autor: Tcodor Finta identificar
(colecţia Petru Badcuţ) de bibliologul Constanrin Mălinaş ca fiind Alcxandru Theodori, dr. în medicină şi fi osofie
Descrierc: In -8°, blocul cărçii 175 x 105 mm, oglinda texrului 135 x 80; 288P. De mcnçionat cä, graniarica Iatină a limbii române, din 1 826, a fost în arenţia tui Ion
Tipărit cu negru, pe o coloană, cu 28 rânduri pe pagină. Hcliade-Rădulescu şi a fost utilizată de filologul englez A. Bruce-Whire, în trararul său
Ornamenticá: gravuri: p. 2: “David prooroc cu harfa" (127 x 78); p. 270: “Izvorul “Histoire des langues romanes et de leur tittérature depuis leur origine jusqu'au
tămăduirii" (88 x 50); p. 289: “Maica Domnului cu fiul în braçe" (25 x 25). XIV-me sičcle", Paris, 1 841, care i-a fundamentat “concluzia că limba român este cheia
Frontispicii: p.3: “Proorocul David rugându-se în templu"; p. 262: ramuri stilizate legate pentru srudiul coniparat al epocii vecliî a limbilor ronianicc şi regăsirea modului lor dc
cu o panglică. plecarc din lirnba latină, cu orizonturilc ei popular şi clasic" (C. Mălinaş).
Vignete: f. titlu vas cu Hori stilizate. -
Bibl.: C. Mălinaş, Alte exemplare din Gramatica de la 1826 a lui Ioan Alexi.
Iniţiale ornate: p. 3, 11, 20, 31. Militantismtil lor intertexmal, în: ‘pu1um", XX A.Iulia, 1988, p. 385-393; Idern,
Cuprinsul: p. 3-10 Cathisma 1; p. 11-20: Cathisma a 2-a; p. 20-31: Carhisma a 3- Din istoriile şi glumele luminate ale lui Ioan Alexi, la 1826, în: “Familia", nr. 4,
a; p. 31-42: Carhisma a 4-a; p. 42-52: Cathisma a 5-a; p. 52-65: Carhisma 6; p. 65-76: Oradea, 1998, p. 50-53.
Cathsima a 7-a; p. 77-86: Cathisma a 8-a; p. 87-97: Cathisma a 9-a; p. 97-109: Carhisma
a 10-a; p. 109-123: Cathisma 11; p. 123-134: Cathisrna a 12-a; p. 134-144: Cathisma a 1271 111. NICODIM, Aghioritul, CARTE DE SUFLET PREA FOLO-
-
13-a; p. 144-???: Cathisma a 14-a; p. ??-164: Cathisma a 15-a; p. 164-172: Cathisma a SITOARE CE SE NUMEŞTE NEVAZUT RAZBOI..., M-rea Neamţ, 1826.
16-a; p. 173-185: Carhisma a 17-a; p. 185-193: Cathisma a 18-a; p. 193-204: Cathisma BRV III 1271, p. 485-486.
-. -
a 19-a; p. 204-213: Carhisma a 20-a; p. 214-216: Cîntarea Iui Moisi de la a d()ua legc; p. Traducere adaptatä după lucrarea de ascerică şi rnistică ce cultivă viaţa duhovnicească
221-223: Cîntarea a 3; p. 223-225: Cînrarea a patra; p. 226-227: Cînrarea a cincea; p. din niediul ath()nit, datorată unui autor consacrat, Nicodim Aghioritul (1748- 1 809),
228-229: Cîntarea a 6; p. 229-232: Cîntarea a 7; p. 232-235: Cîntarea cetor trei Coconi; canonist, liturghist, aghiograf îngrijitor al operei lui Grigore Palamas, ‘Aortos polernos
p. 235-237: Cîntarea a 9 a pre sftntei de Dumnezeu Născătoare; p. 237-238: Pcnrru Veneţia, 1796 (adaptare după o carte a lui: Scupoli, Combattimento spirituale).
Polielcu ce să cînră la Praznicile Durnnezeeşti şi la ate Născătoarei de Dunmczeu şi ta sfinţi Carrea are caracter de popularizare, fiind adresată, deopotrivă1 clericilor şi
mari ce să präznuiesc în co1oitit1u: Psalrni aleşi]; p. 238-261: Pripealele la Praznicctc cele credincioşitor.
Dumnezeeşti şi la roţi sfinţii cari-i au Poli.clcu, faccrea lui Ioann Moinhul; p. 262-263: Cuprinde trei părţi: I. Invăçătură privind modul în care se realizează şi se
Invăçătura penrru înţelesul Pashałiei; p. 264-265: Pashalia (1825-1ą53); p. 266-268: păstrează vrednicia preoţească prin angajare cu tărie şi cu curaj în acest război nevăzut
Invăçărură cum să cereşte Psaltirea în sfinrul i marele post; p. 269: Invăţărura cum să (război alegoric, gândit şi nevăzut pe care-1 ia asupra sa fiecare creştin la botez); 11.
ceteşte Psaltirea prcste tor anul; p. 271-288: Cinsritul paraclis cărră Prea sfînta Näscätoarc Discuţie despre Sf. Taină a Euharistiei în vederea prirnirii acesteia; 111. Nicodim a
de Dumnezeu. adăugat nişte rugăciuni în chip de icoase către Dornnul Iisus Hristos.
Tipărirura conţine, Ia p. 238-261: “Pripealele la Praznicile cele Dumneieeşti şi la Cartea este redată înrr-un sril greoi, dar are un conţinut foarte arrägăror ş urit.
toti sfinţii carii au Polieleu". AJtă ediţie românească: Nicodcrn Aghioritul, Războiul nevăzut, iřađucere de
Propunem dcscrierea irnprimatului coligat în cadrui postului bihliografic: icromonahul Nicodem Ioniçă, Chişinău, Tipografia “Uniunii clericilor ort()d()cşi din
1. RIBLIE. VT. PSALTIRE; 2. [FILOTEI}, PRIPEALE, Sihiu, 1825.
- - Basarahia", 1937.
Bibl.: Eugen Pavel, Dotiă completări la BRV în: MA, an XXI\ nr. 7-9, 1979, p. BibL: Dimitrie V Economidis, Nicodim Aghioritul (1748-1809), Buc., 1941;
716-717; Idem, Adăugiri şi precizărí la BR\ p. 237-238ĺ3-4, poz. 6; F1. Dudaş, Cărţi Pr. Neculai Dragorni Lucrări de liturghie şi pastorală traduse şi prelucrate în
vechi româneşti din Ţara Haţegului în luniina Catalogului lui Ştefan Moldovan româneşte în sec. aI XIX-lea, în: SĘ s.II, XXXIII, 5-6, 1981, p. 459-460.
432 433
BibL \Ţ Cândea, Wiltiam Harwey Anthěme Gazis et les débuts de la science
1276 111. GOLESCU, Dinicu (RADOWCI, Constantin, din Goleşti), roumaine moderne, în: “Balkan Studies", 1964, p. 77-88 (cu rcproduccrea xtlograviirilor);
ÎNSEMNARE A CĂLĂTORIEI MELE, Buda, 1826. A. Plămădeată, Clerici ortodocşi, ctitori de linibă şi cultură românească, Buc., Ed.
BRV II1 1276, p. 492-495; Veress, BRU - II 1182 Inst. Bihtic, p. 64; AL Duţu, Dimensii.rnea umană a istoriei. Direcţii noi în istoria
Rariratea cxernplarclor din ediţie îşi are exp1icaia din conţinurul une scrisori (Buda, mentalitătjţor, Buc., 1986, p210 (discuţic asupra fanrezíei, imaginaţiei, nă]ucirir' ca
6 [nai 1 828), trinii,ä dc Consiliul Locurnteneniat tui Mattheus Antonio Markovici, organ al intcligentd, elemenr constituiriv al căąii); Şt Lernny I-storiografia din
dircctoni Tipografei budane, prin carc se anunra retragerea cárţii boierului niuntean Principatek Române ín -sec. XVIIL Intre raţimie şi fantezie, iri: JL\I, XXV!1, 1ai.
Const. Golescu. apănitá in pritna jurnätate a anului 1827. din cauzarelarari la p. 162. 1988, p. 228; Ernil Niwiac f=Emanuel Nadler), Arta tipografilor nemţcni..., p 80,
rânduritc 2- 14, a înti'np1árii tragice din amitia grofutui Beleznav, o%cialitäçilc rnaghiarc fig. 10.
Iezate, dispunând în consecinçă
Istoncul Hterar A. Marino apreciază notele periplului european al tui D. Golescu cä 1284 IIL OCTOIH şi CATAVASIER, Buda, 1826.
-
revelă sarisfacia intelecruală a dirnensiunii materiale niai ales spirituale a Europei, car BRV - III - 1284, p. 514-515.
ii ofcră () imagine reală si dnrită şi ara sa. “de civilzaie, cužtură. (‚rdinc. rore Dc rncnţionat ur[natoarek eternenre:
justitie, cunfort, pcntru boicrul patriüt, cärrurar rccepnv a ideilc ilurninisre". 1). Scrierea apartine lui Constantin Diacono\ici Loga. elahurată la cererea
Bibl.: Vress, A Budai...., nr. 473. p. 377; A. Marino, Lćs Lumičres rouinaines niin-opolitului t. Stratimirovici, având ca rnodcl cärţiic aia1oage din Muntenia şi Mo1doa.
découvrent d'Europe, in; “Ca1iiers rouniains.', 2, 1979. p. ‘. rpicuł fiind rradus dtn siva veche ( reza L. Magdu);
2). Apariţia Iucrării a cunoscut un vcritabil dosar, hazar pe o întinsă şi indeluogatá
1279 IIL POVĂŢUITORUL TINERIMEI, Buda, 1826.
-
corespondenţă aHatá în arhivele maghiare, asrfel:
BRV - 11I -1279, p. 503. a). prin scrisoarea din 1 aug. 1821 (Carlovitz), mitropolirul r. Stratimirovici face
In -8°, exernplare cu 110 şi 120 p cunoscur tipograŕei hudane că IosifPumik, episcopul Ardea]ului, confirmă canoniciratea
Dc rnenioiat ipotcza lui 0. Gliibu, “conform căreia ripăriwra nu ať ŕî opcri !u Gh, ]ucrärii aŕlatä in rnanuscris (pc hază de rraducci-e din slavonă) a lui Const. Diaconovjci
Lazăr, ci a tui Z. Carcatechi, celálalt preçator al lucrării". Loga. opinând pcntru imprimare.
Bibl.: A. Sirnota. Gh. Lazár, n: DLRO-1900, p. 490; Stăncuţa Crew. Zaharia h). Consitiul de locumtenenţă anunţă (din Buda. 10 mai 1825: pe M. Markovici.
Carcaiechi, n: DLKO-1900, p 170-17) BibIiograta analitică a limbii române directoruĹ Tipografiei cá Octoihul lui C. Diaconovici-Loga diferă nuilr de textut Ocroihutui
)itcrare...., Partea I (1780-1848), Ed Acad., Buc., 1972, poz. 49, p. 46. mare (Buda, 1811) şi condiţioncază avizarca favorabilă imprimării după verificarea cornisiei
de cenzură condusá de rnirropolirul Şr. Srrarimirovici, mençionând că textul va fi rnodiŕîcar
1281 IH. MANIU, Montan Nicolaus, ORTHOEPIA, Sibiu, 1826, larnă,
- ca să poată fl utilizat şi în bisericile rornâ,icşri din MoJdova şi Ţara Rornânească.
BR\•' HI 12%Ł p. 507-511
-
c). Tipografia budană, la 15 iunie 1825, îl informcază pe C. Diaconovici asupra
Carrca arc 126 p nurncrotate nu I 18 p.. cum esrc rncnioitat in BR\: LĹtirna fila instrucţiunitor supcrioare asupra manuscrisului Ocroihului, opinánd că in caz de ohiecţii
are pe rccro cifrele de la 1 ta 1000 romane, arabc şi chirilice), iar pe vcro: Lihula privind decizia cenzorului din Viena sc poatc adrcsa cancelariei irnperiale; recursul va
Multiplcaríonis". In Prefă există un vcritahil program al autorului, cunfirmat dc -autor la 5 iulic 1825.
BibL C Pacu, op.cit., poz. 240, p. 140; Mălinaş, CCRV - 1 19, p. 116-1 I 7. d). Episcoput IosifPutnik ii confîrniă lui C. Diaconovici (Arad, 1 tnartie 1826) c.i
veriŕîcarea fcută din 1821 la solicitarea mirropotitului t. Srratimirovici o considet-i
1283 H1. NICODIM, Aghioritul, PENTRU PĂZIREA CELOR CJNCI
-
canonică şi opinează asupra oportunităţii iniprirnării.
SIMŢIIU..., M-rea Nearnţ, 1826. e). C. Diaconovici se adresează (Arad, 4 martie 1826), Consiiiului dc Jocumtenentă,
BRV - III - 1283, p 512-513. opnând că Ocroihu] şi Tipicul au rrecut de dubla ccnznră şi aratä sacrificżile rnarerhUe ak
Traducee dup ediţia ncogreacă đe ascctică a tţti Ncodim \ghioriru[. Egheridion fimilici sale, certificá cu docurnentc aprecicrea cäri sate ín Moldova şi n Tara Roinânească
Simbomleutikon peri Filakes tön pcnte Asisrhiscös tčs. Fanrasias. kii rčs tou Not kai demers care determină ca acest for sä propună rnitropolirutui Şt. Srrarimirovici luda. 28
kwdia. kai peri rou, poiai cisin kai pneurnatikai. kai oikeiai tuu Noo idona l.. 180) .
rnarrie 1 826), cenzurarca majiuscrjsuluj in veđerea imprimării; autorul discurid prohlem
cc are đrcpr rnodeĹ u scriere italianá. [a rnirrcpohr aşa curn o a6rmä din Karlovac ta 20 iunie 1826 către F. Saghi, administratoruĹ
Tipáiitura conţine (la p. 504) douä planşe xilograhare ce cpťeziută: {) sccţiu[i Tipogra6ci Buda.
longirudinată in sisteniul circulator urnan - (două inirni pe fuă şi pc dos), icalizară dc f). Consiliul de Locumrenenţă înştiinţează pe M. Markovici, directorui Tipografiei
monaliul Tođose (imprimarea pentru prima dată -‚ a unui descn ariaroniic îl1 evLll
-
de obţrncrea aprohăni impnmărJi din partea impăratuiui a rnajiuscrisuhji Octoibu]ui, propus
mediu r(n]anesc, respccnv o Prernicră n medicina romncScă) 2). la p. 45 o spre ediwre. injccuind cartea łaá din rerroi-iul locuir de rom:ini. aprubá un rira de 1000
dc soarc ii isîc[mil ptotemeic (in Muzcut N1-rii Ncamţ. sc ati mirrtţa di cmn de pr dc cxcrnplare pcntru auror care să lc ând tírnp de doi ifli, f1ră nci o garanĘic materiati
unhzar la inprimrc
435
434
g). C. Diaconovici-Loga (Arad, 9 dec. 1826) se plânge Tipografiei că vânzarca cărţitoť În general, se adrnite că iniçiarorul şi prefaţarorul (vezi anaiogii cu stilul din Însemnarca
sale lirurgice în Moldova şi Ţara Românească întârnpisîă greutáţi din cauza osritirăţilor călătoriei rnełe..., Buda, 1826) traducerii scrierii lui Th Thornron, arfi Dinicu Gotescu,
militare (rzboiu1 rusottirc din 1828) iar ca traducătot cu rezerva cuvenită, pe Eufťosin Poteca.
h). Descriem ediţia coligat editorial: Octoih cu Catavasier, Buda, 1326, după un Bibl.: PVHaneş, Un călător englez despre români. O scriere despre Principatele
exemplar existent la BAR Cluj-Napoca, CRV 838/1284:- Române, tradusă în ťornâncştc de Constantin Golescu, Buc., 1920; Ideni, Eufrosin
[7}f. (nu [5}f.) + 141 f. O filă nenumerotată între f. 48 şi 49. Poteca, traducător al lui Bossuet, în: “Prietenii istoriei literare", vot. I, p. 339-341;
Cuprins: f. lr (dedicaţie) “Inalt preverinţatului,ĺ şi/ prea osfintirului doinn,' IOSIF Poinpitiu Etiade, Histoire de ľesprit public en Rotunanie, vol. II (La Rournanie au
de Putnicĺdrept credinciosului episcop al Pacraçului iaťa al văduvi-ţtei Eparhii a Aradutui XIX-e siěcie), Paris, 1914, p. 218; Dan A. Lăzărescu, Imaginea României prin cätători,
administrator, şi a: precum şi al/prea venerarului apeUatoriurn asesor"; f. 1' athă; f [2r
-
-
Loga, al Şcoaleior Preparande Pedagoghiceşti din Arad a Naţii Rornâneşri Senior Pn)teSOť'; 1292 IH. TYPICON, Buda, 1826.
-
f {4r 5rL “Ctvînt înainre. Onoraţi şi iuhiţii rnei cetitún" (vezi BRV 111, p. 514-515); E
-
BRV III 1292, p. 523.
- -
[5v 7r1: “Scara Octoihului şi a catavasiitor, care arată unde tťebue căurate cîntărite octoihului Model: Usta% Moscova, 1713; Traducător i corector: Consranrin Diaconovici-
rnic şi ale caravasiilor, cu cele ce s-au rnai adaos la acesr IrmologhiOfl" f. [ lr 49 [1 l• Loga; Cenzor: IosifPutnik. De reţinut uncc cicmenre hibtiologicc rczuttate din cuprinsul
“Cntărilc ocroihului “Glas 1" “Troparele cu bogoridicinile şi condacile presre roata unci interesanre corcspondençe aflară în arhi'ele thd hibtiopohi budană. Lipsa unei
seprămîna"; f. [49r 86r1: {II}. “Cîntările catavasiiloť' {“Catavasiile la naşrerea D(o)rnnului căiçi dc stujbá ca Tipiconul era resimçită in biserica din Transilvania şí Banar la înccpurul
nostru Iis. Hs" “Insemnare cum se cctcsc evangheliite \scresne1oĘ de ta 1)umineca
-
sec. at XIX-tea.
tururor sfi(n)ţilor, pînă la Dumineca Varneşutui şi a Fariseutui în toçi anii"l; f. 86v Fpscopu Iosif Putnik recunoşrca (misivă din Arad, 16 augusr 1820) lipsa unui
l4I]: [1II}. “Minologhion, adecă Sinaariu a celor doasprezece tuni presre tot anut".
[“Minologhionĺadecă Sinaxariu cu ajutoriul lui D(u)mnezeu a rot anut. Luna lui Tipicon românesc, recomandând în acest sens manuscrisut lucrării tui C. Diaconovici-
Loga, cenzurar de Consistoriul din Arad (inclusiv de ierarhtit eparhiei Aíadtitui, ()radiei şi
septtmvrie" “Orínduiala rugăciunilor de mulţurnire"]; f, 141' atbă.
-
-
C. Diaconovici-Loga auun din Arad, Ia 26 oct. 1824, că dispunc d()ar dc 300 đc 1299 111. APANTHISMA, M-rca Ncamç, 1827.
aboiiaţi pentru Octoib şi Tipicon şi că acceptă sokiţia de comprornis a bibtiopoki, cedând
-
Editorul traducáor C. Diaconovici-Loga a inrâmpinat grcurăti specifice dcsfacerii traduccre de Marei Báheanul tipografřđ.
nrajului unci CFĘi de acc! imp aşa curn se confcseazä Iipogratiei ia 9 dec. 1828. precum - IĺI 1302, p. 528-529.
-
piaţä din Moldova şi Ţara Românească este precará, datoritä ostitităţitot trtilitare ceau iuc Ediçia I: Bucureşti, 1799, rälmăcirc đe Guigorie si Gheiontie, după originaiul grecesc
(răzLioiul ruso-turc 1827-] 829). aJ lui Nicodini Aghioriwl, Biblion psihofelestaton, Vneţia. 1794.
Const3nriil I)aconovici-Loga intr-o scnsoare (Arad. 13 iuiie 1826) adresară tui F. ĺtcrjre cu continut de teologie pastorată cu utilitare didacrică i duhovniçeacî muh
Sghi, in carc ii trirnite uttima coaiă corccratá din Ępicon i anexeaz priniełe 1 6O dc răspăndită. ce-a cunocur mai irtult đe zece editii.
pagtni ale rnanucrisuiui noii saie lucrári EPISTOLAIUUL ROMANESC pcntru cenzur. Structura crţii: Pte 1. Invăäwră cătr duhovnic-. P IJ Canoanelc St Ioan
dorind sä-ł vadă grabnic ńpărit. Posntorul; P Hi: Swire cărrc cd ce se iSpOVedUieŞ(e.
Nerecuperarea sumei investită pentru imprimare de către Tipograhe şi Consiliul BibL: I)imitrie V Economidis, Nicodhn Aghioritul (1748-1809), Buc, 1941;
Locurntenenţial, irnpun o situaţic în care1 în deccmbrie 1828, să i se acorde lui C. .l'ř, Evangheliđis, Nicoditn Aghioritui, în: Marea Enciclopedíc Eenă, Atena, voj.
x\.rIII,
DiacoRovici un nuirtár de 500 de cxcmplarc pentru achitarea datorici, soluţie carc răane p. 301; Alexandru Moisin. Probleme de ideologie pastoraLá in literatura teołogi
cä
neoperativ, întrucâr ta 20 dec. 1831, Tipografa il soma pentru suma de 820 dc forini româneascâ din ultimete decenii, in: BOR. XCI, 1-2. 1973. p. 86.
ncrecuperaĘi de Fundaţia co1ior Ortodoxe.
Publicarea cärţii aceswia a constituit un complex şi adevărat dosar cdiroriaL 1304 111. KIRIACOPOL, Nicotae, DOUĂSPREZECE ÎNVÁŢĂTURI
Bibl.: Vercss, A Budi..., nr. 368, 376, 402, 406, 408, 415, 432. 433, 437, 438,
-
Ajtot-ut, dr, N. Kiriacopol este primul srudenr in mediciná din MOldO\a. C31Uid ii
1293 IH. VASILE cel MARE, GRIGORE BOGOSLOVUL. CUVLNTE
dawrtm prifliL[l iiutiual impritTlat đe obstrerică-ginccoiogc din Moko\3, carc a sefl-ir
-
Modehil utihzat I-a constiniit ()peťa lui Vasik cel Mare (329-379), EXAIMERON,
incöťpoťatä iii ediţii!e đe operc complcte i comenrate (in trci volume. cu text parařcl
Dr N. Kiracopoi a pracricitrnedcină intre anii 1 827-1842 ia iiJc!c din pro\'illcic.
greco-1atin). apărure Ia Pai-is, în sec. XVII şi XVIII. uborđonarc Spiridoniei: la Rornni, Jaşi. Tg. Ocna.
1řaduccrca cctor ].2 oniiiii în románeşte, după interniediarul grcc a fost etcruar - Atc mcritui dc a t inhinţat priniu piral pubhc at oraşiihi Calai. A dcti ) \ic
pân in anut 1775 de către ierornonahu Ilarion dascălut (din familia Bou Ru), de la
-
activitate şriinţifică, fîiud mernbru aI Societăţii rnedicilor şi iarura1iştiior din Iaşi.
episcopia Rimnicului (fost spudeu al pwfesorului Manase Eliade i at Academici donineri Bib1. P. Prureanu, Contribuţie la istoricul spitalelor din Moldova, Ed. Mcdicala,
din Bucureşti); revizuită u]terioť peste 50 dc ani de Grigore Dascălui, rnirropoitui T.
- - Buc.. 1.957, p. 68-73; Nicolac Kiľiacopul, Douáspreiece învátätnri folositoare laşi,
Autorul, ortgmar din Motdova, a fost un cărrurar poliglot “nornohlax" (n 1 81 7), iii 38 III BUCOĄVNÁ PENTRU PRUNCH CE RU.\IÁNEŞŢI
Comiternt provizoriu al ţinutului Basarabici, funcçionar cor-isí1ier aĹ Colcguíui) ĺa 128, Up. loan Bart.
Ministerul dc exrernc la Pctershurg, n contact direct cu rineretul univcrsitar român de b BR\ !i1 l35:, p. 57Ł
lui 1. Elade
Park, care rnulrnerc n scris pcnrru triniirerc ziarului Curieitil rorn
- -
- -
ediţie nouá, îngrijirä de Eva Mârzaşi Iacob Mârza, CJuj-Napoca, 1995, p. I26 G, Iocscu,
Bibl.: I. Halippa, Schiţa istoriei învăţmântu1ui poporului în Basarabia în prima Tipografa din Sibiu, in: Revist pentrJ isroric, ai'hcologc i ŕhie. XJII. ! 9] 2, 2.
jumátate a sec. al XJX-lea. Operele Comisiei savante guberniak a arbivelor din i7: O. Ghihu Dii istoria litcrrnrii didactjce ronănei, 1. Bucoa-ncle c.. 1916.
Basarabia, Chişináu, 1902, \ot. 11, p. 140 apud G. Bezviconi. Costache Stainań, Fa p 8O E. ,
lnuu Aurclja Poa, Cartea románeascá shiaá, ihiu. 1979. t 28 L
mi1t i conternporanii si..., Iasi. 1942. p. 52-53. ( Cartea româncasca veche la Budapesta, in: Academica', \JI, 274. cc.
1996, p. t1. D. Morărcscu, Gravura originală în canca româneascä, în: “Bihliotecj",
13S4 111. [HRISOV DOMNESC DE ÎNVĂŢĂTURĂ], Chişinău, 1 827, ruso
-
ni 3, 1981. p 31.
romai]ă.
BRV ITI 1354. p. 565.
- -
(onWu Locurntenenţial înrr-o scr isoare (Buda, 2ś niai 1 828 căt-c M .Ant.
cărĘii lui Constal1tili Arrnenopol, Exabiblos, din antit 1857. Marlçovici, direcrorut iiporaei, dispunc' ca să tipărească in hmbIc croară .i ‘onin
Bibl.: G. Bezviconi, Costache Stainati, p. 56-57. c-ra d-c cutu- traduccre iii t'ha Zc ri Jc uO dc ccijrc.
Bhi. Vcics, A Buda ..nr 44. ‘ 378.
1357 - JII. BOJINCÁ, Darnascliin, RESPUNDERE DESGURZATOARE. i i':rj dc cet cii-ri c:Jic t''i p:-i
Buda, 1528. idLi ic co ţituw dc oaica din 20, daroratä lui Dirnitri Cantemir cárrc arui Pcr'u 1.
BRV IJI 1357, p. 5ó9-571.
- -
Dupä Anhnadversio in dissertationem Hallensem KPesta, 1827, tatină), icprezinră 1366 111, HELIADERÁDuLEscu, Ion, GR\IXflCA ROMÁNEASCĂ
primul räspuns sau prima replică critic ii manicră ştiinitifică, eaborar(ă din c()niderente
-
Jt2,
parnotice nattotiate, dc un crwrar ituminist contťa lucrärtt publicare la Haltc. 18 12: Erw'eis R\ .Ii 66, p. 9-59.
des die Wälacben nicht rörnischer Abkun sind von K.u.K. Rath, criere ci coninut
•
cr c ‘aac ‘r cr hh liarc.
Şl rrtcsaj rnisriicaror a urior rca1itűçi istonce şi Ungvistice priviroare
la or[ginea t'Omaflilor, ttiiI[
--
Ţjţi
j
mut &rc tr wtle a 1 agc s pnc onnats1 airL 1tĹ i i \ \ \I\- u s t 826
din partea cărrurarului sârh Sava Tekelya (un adept at tezci tui Fr. I. Sulzer, carc v()ia să 2). xercisese d'analvse gramaticale et d'analyse Iog.ique, Prerniërc partie,
‚
dernonsrreze cu orice preţ Originea slavă a r()mâmlor). D. Bojincă scrnnează al düilca c ercic cd'anai -s gramii]aucaiL', prëcd đ'un tjitc d coJ 1c íu: Jc
răspuns sau a doua replică- mult ampJificat(ă) după \‘erswnca gerrnau-român scoaă a
440
9-ěrne édition, Pańs, 1826; 3). “Exercises d'anałse logique. Deuxiěrnc parrie, cumprenan Apariia anuaL a pcriodicuiui esre norarä cu cifre romane, asrfet: an I 1829) (1
les cxercises d'analyse logique, précédés ďun traité de Ia proposition", Sixíěrnc édition. iunie dec,;, nr. 1-62, p. 1-250; an II (1 830). Două serii de pagini numerotate in continuare
-
Paris. 1826. 25L-262. Seria l, nt 63-65 (ian. 1830), p. 251-262 [in cokcia BAR, paginaţia cste
O copic rnanuscrisä a Gramaticü lui Ion Etade (vezi BAR, Ms. wm. 4796) dateaä L broşatä cu cea din 1829]; Seria a II-a, nr.59-61 (august 1830), p. 251-262; An II ( 1830),
din IO august 1827 (identificare cfectuată de NAUrsu în 1994). nr. 1-101 (12 ian.-28 dec.), p. 1-450; an III (1831), nr. 102-127 (1 ian. 29 mrtie
Bibt. N. Camariano, Influenţa greacă asupra prefeçei Grainaticii lui Ioan Ełiade
-
Pcriodicul ‘AJbina românească. Gazetă potitico-literară", Iaşi, redacrară de Gh. 2 (cu hib1iorafia acrnalizată); A. Marino, Les Luniiěres ‚ în: “Cahiers r{';ufliains.
Asachi. a apärur de două oťi pe săptrnnă în perioada 1 iunie 1829 şi 29 dec. 1849,
...“.
2, 1979, p. 4-15; Şr. Delureanu, 1820. Sirnon BoHvar viziwie rornnească de epocă,
conrinuar din 9 ian 1850 de periodicul ieşean “Gazeta de Moldavia".
-
mhľat coi'taj;t s i:! ccl1 cu 3u ccIeu mţor : Basa rn'ana. îI1tircJcC z. 6 DLRO 1 90(), r' 2 cu b raťc .
acc-ast 3tIC-
‘Frtuik ej dc lic a ctJrc ak c'ii cdca .i dc rna 1422 - jr. t'TSO. (.‚ ORTCGR ki LflBEI DACO-ROMANE,
- uaűa accc. carc c din rre, Iuminaă au cuiivitä' ! t' :i -
D. Bojincă estc consdcur pe hună drcprarc ca unul dnu'e )ndarori CtturOlOlC l BRV I Í 122, p. 630-631
-
wmâneşr (A. Iancu Beckanu) intr-o sc noarc a Consi ului I .ocumrc . i! Ct ic inspecţic a cărţii
.
dc cărrurartU hihţ)rcan Em oi Gosdu (Godu e datahi! din 1 829 si cuw' conccpt dc (ndniui cu litcrc tarinc, datorat !ui Gh. Murso, dccţor& şoii romnc djn Pesta,
onathici c)nntuw)iaic. chi; smpl ziii U istmuiui c trchuie comptat ca “sahmi icraţiei csj don wrc". ucru cc
!1\cl--)at-e pmi-csktä, Wrflĺ i ai
)
L
h'. ‘
ror ľ 1 Lrnr ĹTţ
r prL- ]‘\ )i )t nlci Ŕ[ -
()7, p. Antoťii recenzici intitutată er)nat, Cea mai veche carte dc mediciná în Hmha tomână
Adcb Iancu Bcckanu, (eca cuitrooge romái1eşt. Iaş. Eđ. Juwmca, ‘
20-212. l in
LQjflflj
rnedicată", 111, 1925, nr. l, p. 7) sunt I)r. MatcescLt şi I)r. Vi!eanu.
Ca izvoarc pcnrru tucrarea sa, d Picupcscu uri1iea7.ä .Iături de reţcrc din rradiţia
1413 JII. CALENDARUL pe anu 1829, B. f29. Ua i din broura tradusă dc Gavriil Vincchi. Cărtkicä care cuprinde nnilte iucnlri
iR n pt o1os, B'L 1$Oo i i \ BR\' I}I P2 ‘ 47 4 \ i' 2'- Hr - - n tsc
[)atac C aicndaru tu a rwin 2 S. u “ c i, din nt ą recre ttră fl! o md1 ci-c i: rcđa-:tjrc
Ĺtar;i ir iui cprindc si rcieic: ininţ u- J .cnĹ, 1.uui 1 tđc . ri co plar mcd--aie. cdiaa đc uu aw anc'nir. -hit: de bicic t iuu nii.
tL jľ l l'
tMlLi.k LL ţ( tl t ‘ LL O%ta hi CLiLuLL Tl 1i' %t ‘
Crjiji Esiei cărá Mint.iwn.đ hsus o.s, cťeic -iu wäat ifl tł.U nec in r [c tnLLkor ma ici'isc đi .ec. aÍ XIX-ka, atarc Li B AR.
Bh1 ( ( t9 HjđU I tranďa rntdţala orn u 0 2 t, 1)
P ttđt iera iţaijui
‚ —
Bib1 N. ( artojan, Cärţilc popu1ar, H, ţ. l 1 8 ćJ Rđuic i Idica. \. ‘omoiu, ĺstoria medicinii şi inváţământului n Româua, Buc., 1 923, p. 84-86; V
Ć'teadatţ iknanahwí ‘n1Lflşt ( 173 1- [918) Dicron'a btho
şi ‚I J Incepurunk rnedietnu ştunttfLe roniânLşti ( ű 1 90 p 28 ipui ( -
t. cncicL, i 9 .
(jan. Ixte de folclor rnedica. în: ‘Cercctări lirerarc" 11, Buc,, 1936, p. (ió-67.
444
“trnei verirabile teorii a funcţiilor culrurii", fapt care îl situează pe gânditorul hănătean 1480 IIL CEASLOV MARE, Bucureşti, 1830.
-
Opeťa a avut o largă dizare în ţärile române şi a jucat un rol imporrant în realizarea Tipăritura mai cuprindc şi texml patristic: “Siniboluł Atanasian" (simholul Sf.
unitätii cutrurate a românitor, lucru ce reiese clar din aualiza listei de 630 de prenumeranţi Athanasie, patriarhul Alexandriei).
Kcu 1006 exernptare) de diverse pťofesii şi poziţia social-politică şi culrurală, caťe mai Bibl.: Traian Seviciu, Sfîntul Atanasie cel Mare în biserica româaească, in: MO,
indică totodată şi un posibit tiťaj de circa 2000 de exemplare. XII (1960), nr. 9-12, p. 594, 596-599; N. Vornicescu Scverincanut, Scrieri patristice şi
-
BibL: CASroide, Const. Turcu, O carte de largă circulaţie diii prirnele decenii postpatristice în preocupările mitropolitului Dosoftei al Moldovei, Ed. Centrutui
ale secolului al XIX-lea şi rolu1 ei în unitatea culturală a românilor, în: puIurn", Mitrop()Iitan, Crai()va, 1974 (cxtras), p. 7.
V11ţ2, 1969, p. 109-130; V Cristian, Opera istorică a lui Đaniaschin Bojincă, in:
ASUI, XVII K1974), 1, p. 47-72; A. Iancu-Becleanu, Geneza culturologiei roniâneti, 1495 111. PSALTIRE, Bucureşti, 1830, ruscşte, ed. a VI-a.
-
Iaşi, Ed. Junirnea, 1975, p. 209-212; N. Bocşan, Iluminismul românesc din Banat si BRV III 1495, p. 704-706; CBRV 102.
- - -
idealul luminării, în: “Banatica", \ Reiţa, 1978, p. 163-164. Tipăritura descrisă este aceeaşi cu Psaltirea slavonească, sec. XIX, desciisă de 1).
Poenaru, op.cit., Adăugiri 102, p. 97. -
147S 111. CALENDAR, Buda, 1830, ed. a III-a, redactor Ştefan P Niagoe.
- Aşadar, Psaltirea slavonească, scc. XIX, trebuie anulată, cornpletându-se şí reaçia
BRV III 1475, p. 680-681.
- -
darä de M. Rädulescu.
Titlul: “Calendariu românescu pe anu1 de la Hristos 1830, quare se cuprinde Obs.: Formarut tipáriturii apare rnenţionat ca fiind in -8°, dar i in -4°. Conform
din 365 de dzile i este aqum a treia oară intracvesm modu de Stefan P. Niagoe, relaiei dată de D. Poenaru, în op.cit., p. 97, fcnnatul este notat in 80, însă dat fiind
inventatoriu cotii romeneşti din Pesta, în Buda cu tipaťiu, cr. tipografii riperitu, scris identificarea tipăriturii, opiniern pentruformatul in -4°, dat dc BRV
de SP Niagoe, Scelit de L. Colrnan".. Bibl. B. Theodorcscu, Psaltirea, Insemnări bibiiogratke, p. 5 23.
Dedicaţie: “Spectahilului şi de bun gen născutului Domn Ernanuil Gozsdu, jtiram1u
a Ungariei advocat de Cť. Tabta, ca unui prea zelos patriot şi naţionalist, cu umitită plecăciune 1496 111, IV 1. TANNOLI, Silvius, [COSIMELLIVS, Antonius],
-. -
Tipăritura conţine douä prefeçe, una adrcsară cätre Ernanuel Gozsdu şi alta către Vasile, [REFLEXIONES 1X AD POËMATION.., Magno-Varadini, 1830, latină.
“prea vrednicii naţionalişti de prenumeranţi", rcdactată de Ştefan P Niag()e. BRV III 1496, p. 706-707; I\ p. 321; Veress, BRU-II-1243.
-
Patronajul material: Emaiiuil Gojdu, avocat. Printr-o scrisoare (datată Oradea, 5 ian. 1830), inspecrorul de carte Gcdeon László
In cuprinsut Calendarului dcdicatoriu a publicat 1)arnaschin Bojincă, u “scurtă
se adťesa Tip. Univ. Pesra, recomandând retipărirea la Buda a łucrăťii lui Tannoli, cu
biografk a cclui rnai mare erou al Patriei noastrc Ioan Corvrnus de Huniad"; de asemenea
sublinierea părţilor conrcstate, operând astfel o cenzură a textului. La fel procedează şi
mai afläm o cronologie istorică, o scuťtă istorie a şcolii preparande româno-sârbe, precurn
inspectorul de carte Drcscher Frigycs attmci când se adresa (din Buda, la 27 rnai 1830)
tista tîrgunlor din Ardcal şi Banat.
Consiliului Locumtenenţial, propunând reeditarea, cu omiterea sau prelucrarea pärţilor
Învăţătorul Şt.P Niagoe este realizatorul portrerului gravură al Iui Iancu de
contestate (vezi notă itorică a lui LászIó Vajda privind originea şi situaţia rornânilor),
Hunedoara. In anul 1832, Ern. Gojdu i-a solicitat acestuia “arărnurile pe care se află
auror al lucrărilor Synopsis; A.z erdéflyi pólgari, Az erdéflyi, 1-111, roate iniprirnate la
scobite feţele numiţitor eroi", adică gťavurile lui Iancu de Hunedoara, Ladislau i Marei
Corvin, fiii rnarelui erou, ca să Ie poată rnultiplica pe calea tiparului, pe propťie chelwiată.
Cuj, 1830 (BRV III 1500, 1501, 1502). Sarnuil Vulcan a înlocuit slovele chirilice cu
- -
sub fori-na unor “icoane istoťice", pottrcte care “la ginta nuastră foarte iubite sînt", convins litere latine.
fiind cä rnutçi “naţiunalişti... cu rnare bucurie vor primi a le cumpăra, să onoreze şi casete Tipăritura constiruie uti coligat editorial: 1. TANOLLI, Silvius, POËMATION...
-
sale cu icoanele ceior rnai vestiţi Rornâni", urmând ca “din venitul rezultat din vânzarea (p. 3-16) ed. 111; 2. VAIDA, VasUe, REFLEXIONES (p.]7-1l8), Magno Varadini,
-
lor să fie subvenionară u viitoare fundatie pentru vecinica típärire a Catendarului". 1830, in -8 120 p.
‚
N. Iurga arninteşte de o litografie sernnată de Iłöschl din Pesta şi de nişrc versuri Bibt.: Vress, A Budai..., nr. 484, 485, p. 383; Măiiiiaş, CCRV 127, p. 121, 133
-
Bibl.: I. Lupaş, Ernanoil Gozsdu (1802-1870), în: AARMSI, xxI (193-. 1940), MAGÁNOS TÖRVÉNYEK HISTOKIÁJA, Cluj, 1830, unguťeşte.
p. 696-697; N, Iorga, Două ca1endare de la Buda (1830 şi 1832), în: RI, vol. XXVIH, BRV III 1501, p. 711.
- -
nr. J-J2, Buc., 1942, p. 34-35; Mihai Drecin, O personaiitate controversată: Emanoil Pe verso f. tirlu: ‘Adtnittitur, Claudiopoli. Die l9-a Marrii 1827. C. LAI)ISLAUS
Gojdu (I). Resriruirc din opera Pr()f. dr. Vicror Jinga, în: “Cetc tťci Crişuri", S.N, an 11, ŁAZAR (m.p.), Cons. Gubernialis".
n 5K14), Oradea, rnai 1991, p. 6. Bibl.: C. Pascu, op.cit., poz. 254, p. 149.
446 447
1502 111. VAJĐA, Ladislau de Sóósmezö, AZ ERDÉLYI POLGÁRJ
MAGÁI'OS TŐRVÉNYEKKEL FIÁROM KÖNYVE, Ctuj. 1830, ungurcşre. ADDENDA
BRV III 1501, p. 711. (1536-1830)
Pe vcrso f titlu: ‘4drnittitur, Claudiopoli. Die 19-a Martii 1827. C. LADISLAUS CATALOGUL TIPĂKITU1ULOR DESCRJSE
LAZÁR (rn.p.), Cos. Guberniaiis". (Cărţi, broşuri, periodice, hărţi, foi volante,
Vol. 1II are douä pärţi. Numerotaçia seva modifka astîU faţá đe BR\' \. I: lólf. texte documentare istorice şi literare)
+ 314p. ± IJf; vol. 11: l38p. + 24p. + [1]f.; vol. 111, partca I: lOJf ± 295p.
+[1 E; vol. 111. parrea a I1-a t8Jt + 245p. ± [1 ]f Anul Autorul şi titlul tipriturii/textutui imprimat Iocalitatea Limba Pagina dc
BibL: C. Pascu, op.cit., poz. 255, p. 149. dc de identicare
imprimare imprimare (poz.hbL)
1503 111. VASICI: UNGUREANU, Pavel, dr,, ANTROPOLOGIA SAU 1 536 1 *
Filotei, mona1iu, Pripeala praz&kom
SCURTA CUNOŞTINŢA DESPRE OM ŞI DESPRE ÎNSUIRJLE SALE, Buda. izbrannyjm.. / Pripcalele Vencţia slavosârhă J7
1536 2 Sbornik Vcncţia sJavo-sârhă
I 8 3 0. 1538
BRV III ].503, p. 711712; Vercss, BRU 11, 1237, p. 283. 1537 3 Olahus, Nicolaus, Erasmi ltotterodami Epitaphia Louvain latină 19
1 547 4 Fílotei, monahul, Pripeala praznikom
Lucrarca,considerată drcpt primul matiual de anatomi, fizioiogie i psihologic cđitat izbrannyjni... /cd. II Vcncţia avo-sârbă 19
în 1)mba româná, a utilizat drcpt model cursul profesorului säu Sigismund Schorđann de 1 552 5 Bihlia N.Tčetveroblogovcstic ĺ Tetraevangheliar grad slwo-srbă 20
1 553 6 Juramenrum 6delitatis Casiiniro Reg Poloniae
Ia Facultatca de niedicinä din Pesta. Autonll roman estc considcrat ca unul dín crcatorii Stephano Palatino Mołdaviac [Coloineca,
Iimhajului tiinţific naçionai medicaL 1485 sept.5] Cracovia larină 21
1558 Olahus, Nicolaus, 1. Rreviariun, gecundum
BibL: Svetlana i)ressier, Un luptător pentru hinele naţiuníi, doctorul Pavei Visici usum Abnae..., 2. Chronicon
- Vicna larină 21
Ungureanu, în voL Momente din trecuui mcdicinii", Rcdacçia đĹ G. Brăwscu, Ed. 1 560 S Olahus, N., Instructio pastoralis ad clerum Tyrnavia latină 22
Mcdicală. Buc, 1983, p. 292; Vcress, A Budai..., flŁ 488. 1 560 9 Olahus, N., Ordo et Ritus Vicna latină 22
t560 10 Ołahus, N., Catholicae.. De sacramentis,
Fide et operibus..., cd.J Vicna larină 22
173 CBRV OCTOIHUL cel Mic, Sihiu, Tip. Ioan Barth, 83() 1 56 t 11 Olahus N., CathoHcae. . De sacramcntis
Fide et operibus..., edfl Viena latină 22
CBRV 173, p. 161i63.
-
t580 12 Filotti, nzonahul, Pripeale Sas'Scbcş slavonă 23
Típăritura constituie un coiigat editorial, íntrucâr conţinc şi textul Pripealelor lui 1581 13* Olahus, N., Atila Frankirt
Filotei, ia p. 278-304. am Main latină 23
1586 14* Petnz Cercet, lnno a Dio Vcneţia italiană 23
Propunem descrierea bihliografică: 1586 15 Filotei, monahul, Pripeala prazdoikom Vilna slavonă 25
1587 16* Petru Cercel, Inno a Dio Piaccnza italiană
I732 CBRV 1. OCTOIHUL cel Mic; 2, FILOTEI, rnonahul, PRIPEA-
- -
449
-
Anul Autorul şi titiul tiprituriJtextului imprimat Ĺocalitatea Lirnba Pagina de Anul Autorul şi titlttl tipăriturii!tenului imprirnat Localitatea Łiinba Pagina dc
dc de dentiĹcare de dc idcntiflcare
i nprimarc imprimare ( pO. b it)l.) irnprirnare imprirnare (poLhibL)
63 1 34 Vołković, Ioatikie, Razmyštenic o tnuce Hrista 1645 73 Mohila, Piotr, Mova duchowna przy słubie Jana
Spasitctja našego ! Desprc chinurilc lui Hristos Radziwilła z Maria corka Wasilia hospodara!
Mântuitorul nostru Lvov la nnă 34 Cuvánr drihovniccsc a nunta tui J.Radziwitl cn
1632 35 Eucharisterion ţ Carte de rccunoştinţă Kicv lavnna 34 Maria, flica lui Vasile V edI-J1 Kkv pnlona 16
1628- 164S 74' I
- Wassiłiewicz Baewski, FFeodosius, Sancti
-
1632 36 Knižecka molitv ţ Cărticica de rugáciuni Kicv laoiia 35 Petri Mitropolitae thaumaturgi Rossiae..
1ó32 37 Moviłă Petru, I(rest' Hrista Spasitelja! Cnicea 2. Tiszkiewicz, Skumin, Felix comera
lui Hristos Mântuitorul Kicv avnná 35 post natalew diem,.. patris D.Petri Mohî[ae Kicv larină. polona 4
1633 38 Eufnia ţ Feiieitări... Kic awna 35 l 645 75 [Mcighila, Petro, Kozlowski, lsaja Troflrnovicż},
1633 39 Slowa z typographiey l'eczarskiej Zehrane Krcv pnlona 36 Sbranie kot-ótkoj nanki..J Cutegcrc scurtă
1633 40 Mnemozvne slaw.. Piotr Mohily Kicv polona 36 ştiinţei . / Kicv 5ln:o_ucr 48
630- 41 *
Synodik Kicvo Pe&rskoj tavry v skladaľnika 161S 6 {Moghila, Petro, Kmłowski, I.T], Shranie
1633 Stefltna Bcndi Kicv pnlona 36 korótkoj nauki Kic'. a' o-ucr 48
1634 42 Parainithía,. ţ Rugăciuni de consoiare KiĽv lavnna 3 645 77 MoghiJa, Piotr, Kozlowski, J.T}, Zebranie
l 634 43 Besedy Sv, Makarija Eghipetskago j Otniliile krőtkiej naukL ./ Corpul de doctrină surnară
SĽ Macarie ‚. Kicv s]avă 37 arricolełor crcdinţei Kic" nolona 48
I 635 44 Kossov, Silvtster, Paterikon Kicv polnna 37 1645 78 [Moghila Piotr, Kozlowski, I.T.] Zehranic
1636 45 Antologhia Kicv sJavona 38 krótkiej nauki Kicv la n-ucr. 19
636 46 Bihlia NT Evanghelion Liov un 3$ 164S 79 Wisilewicz - Baicwski, Phiłippus, Choreae bini
1 636 47 Akaflsti Uspinoju Bogorodici, Mikołaju...! solis et lunae .... nuptiis Janussii Radzivił...
Acatistele Adornirii Maicii Donmului, et Mariae Despotae Moldaviae Kicv Iarină, po]rmá 49
SĹ Nicolae.. ed. II Kicv lavonă 3$ 1646 80 [Moghila. Petro, Kozlowskij, IT], Zobranie
637 48 Filotei, Pripeale Govnra slavona 3$ korótkoj naukc Kicv slavn-ucr. 49
1637 49 Lciturghiarion, ed I Liov lavnnă 39 l 646 8l Evhologhion Kicv sia o-ucr. 50
1637 30 Bihlia, VT. Psaltirc Mughikv słanna 1647 82 Kałimon, Josephus, Žał ponowiony po pogrzebie..
1637 5l Ioan Damaschüi, Ghistorija .. Żitii.. otcy Piotra Mohil.J Ja[e rcînnoitá Kicv slao-pnloná 50
Varlaarna i Osaf' Sf. Ioan Darnaschin, Xstoria,,. 1649 83 (Movil, Petrul, Sobranie korótkoj nattki Moscnva sLtvn-rusa
Viaţa păriuţilor \irlaam şi Ioasaf, tiraje 1-11 Kuicin ia-oná 16S4 84 Vitalis-Mayeritisch, Francisc, Xvul, GabrieĘ
1637 52 I(allisr, Patr. Cnrtantinopoł, Evanghelie Propositioncs ex univcrsa ogica Köln Iatină 5
učitclnoe, tiraje 1-11 Kicv 16S4 85 Xvul, Gabriel, Rex Thaurnaturgus Viena
la onă 40 iarina 5l
i 638 53 Antologhion 1655 86 Ivul, Gabricl, Poesis lyrica Vicna
Lvov sla oná 40 lană 52
1638 54 1655 87 Vitalis-Mayeritscli, Francisc, h'uł, Gahrieţ,
Stužebnik, edII Kicv po]nna 40
1638 55 Kalnofojski, Athanasious, Teratourghima udo Philosophia edI Vicna iatina 52
1661 88 Barkoczi, Joannes JoscpFtus, Intl, Gabľiel,
Cuda/ Mincołe intmp1ate Kicv pnkina
1638 Philosophia novelta, ed. X Vicna
56 Dcnisowicz, I-Iilarion, Ka1nofojski, Afanasie, łariná 52
1663 89 Barkoczi, Joannes Josephus, Ivul, Gabriel,
Parergon cudom. .ţ Desci-ierea miracolelor Kicv po]nn -t l
1638 Philosophia novella, edXJ Zagrch
57 Kosso Sitvestcr, O rnistirini ili tajnah Jarina
1667 90 Dehrödi, Joanncs, IvuJ, Gabrieł, Theses et
‘pospohtostiţ Desprc mîstere... Krcrnencug s]a una 4l
antitheses catholicorum et acatholicorum Carn'iaJKoiçc larină
1639 58 Leiturghiarion, ed.IXI J(icv stavnnă 41 53
1667 91 Movilă, Pettu, Orthodoxos hornologia.., ed.I
1639 59 BibHa N.T. Apostol Lvov laona 42 Amsrcrdan-i grcaca 53
l667 92 Filotei, rnonahnl, Pripeaia bolgarskie Kicv
6 39 60 Octoih Lvov Iavona 42 slavo-ucr 53
1671 93 Ivrtl, Gabriel, Lapis iydius controvcrsiarum fldei Kocc
i 640 61 Triodion Kic' çLu-or 42 larina 5$
1674 94 Flalicitw, Michacl-junior, Carmen primo et
1640 62 Octoih, tinjc X-Ił Liov avona 42 Uni geniturn linguae rownano'rumanae Bascł
1640 63 Biblia VL Psaltirc Kiev sa o[iá 43 latiria 54
1676 95 [Kajoni} Căian-VaJachus, Ioan, Cantionale
I 64 64 I(alinion, Josephus, Soł post occasun ÜrieflS
CathoHctim... Şumuku Mic
ad spectanduín oratione Kicv 43 íuaghiara-latrna 54
1676 96 (Kajoni] Căian-Valachus ‚ Ioan, Aranyos házŢ
1 642 65 Sobor I(ijowski Crac' >‘ ia pokna 13 Casa de aur 5uniukul Mic
l 6-1-2 66 Filotei, rnonalni, Pripcała bolgarskie Kic lavuna 13
-
rnahiara 55
I 677 97 Wgnei; Łaurenrius [Transilvăneantijl, Frate
1642 67 Triodion, tiraje I-IV Lvo' %lavnna 44 brtn din Tara Ardealuhii \Vi trc nlx-r
643 68 Poloustav..JCanon abreviat Kiev la ona 4 i nţuna -launa S
l 678 98 [Kaj oni} Cáian'Vajachus, Ioan, Cakndari um Ş rmucul Mic
1M3 69 Partheunisz 11, Patr, Constantinopol, Łisty swicicgo atica
I 678 99 [Zabanius. Jsaacus, Krempcs, Johannes Kakavela,
ouca Parieunisza do Piotia Mohiły Scrisoavta
el'crniai, 1)isputatio theologica Sihiu lat [na 56
Patriarhułui Parthenios I I cátre Petnt MoviJ Kic )ra 4-1 1678 100 Filotei, inonahul, Pripeaa bolgarskie
1 6 -13- 70 Kicv Javuna Sń
BibJia VT. Psaleire K icv .a\ u;J iS 1679 lĺ)1 (Kaoni] Căian-Vałachus, Ioan, Serafln Sz.Ferenct
t 644 Eletcröl és Halalarol Şriniuk-ul lic naghrară 56
1644 71 Piuiu, Ewebic [Moiłá Petru] Litho alho l 679 l 02 Cacavela, Jeremias, Perenne Coelestis., Oratio,..
Kitmien z proćy prawdy / Łithos au Piatra Michaełis Apa6 Cluj latina S6
aiisatá din praştia adcváruiui Kcv t' 1679 103 IvuJ, Gabriel, Historica relatio colloqui Casso-
Ó44 2 Bihlia NT TetravaugheJiar Kwc lwna viensis de Judice controversiantin fldei (ltl1 lat; rii 56
4,O
.—
45 1
Auul Autorul şi titul tipriturii/textului imprirnat L-ocalitatea Łiinba Pgina de Anui Autorul şi titlui pärituriiŢtextului iniprimat Localitatea Lirnba Paina dc
de de idcntifcare de je idenriťicart
imprimare imprimäre (ţiot.bbl. imprirnare imprirnare (poz.bib[.
1685 10-1 MoviI. Petru. Ktihisis. Uni ivo-i:cr. 1 722 149 [Canrernir, Dimitric, [Manifesnil ţaruiui Petru A.rahn
1692 l05 (Nicolae Sptaru Mlćscti] Nouvetle cartc de
- ccl Marc cărre popnlaţia malinnicdanä din zona ăra-ă
a Siberic et du Kítav Park ranccz Caucat]
1693 l 0ó Filorci, monahuL, Pripcaia boarskie iavfl- :-:. i 50 \ĺo lă, Pc rru, Pra-o ! avnoe i povcdrűe -en- ţ,-
1694 J O7 Bibtia N.T. Psaltre Bucure5tl rornnă, sIavon 59 722 l 1 Movil, Petiu, Orthodoxe homotogie Hrlcrn ‚itcă 73
1695 108 Movilă Petru, Orthodaxo homologia Łeipzig grcclatin 59 723 1 52 [C ‚i iremi r, Dirnitriel, [Catehism lavo—turc] Á rrah n s bv i
1696 109 Movilă, Petru, Prävoslavnoe ispovedanie very..,cd.I Moscova lavo-rusă ttirct- pi-rană
1696 l 1O Movilă, Pctru, Pravostavnoe ispovedanie very Moscova slavo-rusä bO 74
1695- I 723 1 53 1. [Canternir, Dirnitrie], Proclamaţie dornnească
1697 Il1 Teofil, Arhiepiscop Bălgrad,Singhelie A.Iułia rornână b0 cätrc poporul Moldovei <Ia 20 mai 1711;
1697 l l2 Filotei, monahul, Pripeala bolgarskie Kicv s[-uct oÚ 2. [Canternir, J)., Wevland, Carl Gustav] Action Frnkťurr arn
1698 l í 3 Neuville, Foy dc la. ĺNîcotae Spătaru bey dtr Pruth zwischen dcnen Türcken ... Matn gernialia 74
1.ecućiÉ des conversations de [727 154 Movil Pcrru, Liber synibolict[ rnsorum oder
Spararus sur łe vovage et commerce de ía Chine ri tancczä der G rosere Katcchi m LL r,'fl k [u rt- Lctpzig gLrnltil.i 75
1699- í72 t55 Canrcnie, Aitioh. -Simfonia i(i oglaic...
KnigLl psaln proroka Davvda L. Pcic''c- r. nrl'i
700 11 Anghel Atanasíc. Arhicspistop Blgrad. SingheHc A.i1ii roniir n2
1728 i5 [Canrcrnir, Diniiirie, Bayer, Gottlicb Tťoti
l 701 Filotci, rnonahul, Pripcale Biz
łvo'i'u Sicgfried]. Dc muro Caucaseo Sk Pccrin t.na
l 702 i6 Movi[ă. Petru, Pravoslavnoe ispovedanie ver\. ed.II Moscoa
173 l tS7 Caicndai' Bi auv rum.iia
1702 17 Atanaie, Anghcł. Arhicp. Bálgrad, Singhclic A.1ilia rornni 63
734 18 [Catiremir, Antiohl. The Liĺe nf Demerrius
1703 łl Cata"asier Bau w:flr.a fl3
735 Caiitcmi r. Prince of Molda"ia, ed. i- : đ. t-; cŕa
l 703 i 9 liłotei. monahul, Pripale n't -ror-n 05
59 [O[ahu, Nicolaus]; I.Huiigaria síc De uinihu
l7Ç 120 Lxkon trcazvČnvj Lexikon trgotton
- -
452 453
Anu AtitorąLl şi ttJul tip ri rurii tcxtului m prirnat lcalzatca Liniha l'ai na
de de dcniiGcai:c Annl Aiitorul 3 thx tiprituritextului irnprirnat Localiţatca Ljrnba Paj,a le
imprim arc i mprłiiare ‚cnlii hL) de de idetitjtca rc
fli p ri ni a rc i nip ri n are
l 754 180 (Pccetiuit sau Adevernţă pentru plata văcritului 1ai romna 89 ( poz b b
l 756 Sl Cantemii Antioh, Thc Life of Demctriu l 763 204 Movilă, PctĹ-u, Pravoslaviioe ispovedanie Very i — i—u 99
Gan rcni r, cd. 1 Lniidra cnli: J o3 205 Movi[ă, Pc tru. Pravoslavnu ispoveditiie vcty 99
1 2 Movil;i. Perni. Orüwđoxia liumnlogia. cd. ZOrkiin k ť-i: i OJ ahus. Nicol a ui. H ina ri a tr At ii i e
i5 i3 Foeduç intr Miriciu Palatinus Valachiac ct rigndius gn tis
\TladiIa ti Rex PoJuit ac.. [Rađom. O dcc. t 389 \i HiI 4 20 Sandu. tipograf - gravtl- 1. 1eonostsul biseri
i4 Fudu pcrpitirn Miricii Palatn Tranalpinae cutťi din currca casrelujui cpiscopaJ đe la Blaj
cuni Vl adislao Rtť Poloniac Ltiblin, 2 hinuarie - Tnnrorrn nt trca c pi copului Pctru Pavcl Aa on BIaŤ l v,Jyiana
1 3901 \ łni u lai ina 64 208 Movilă, Pctru, Orthodnxos hornologia Skr. Pct cr butrg i-i:ac
758 t8S Foedti pcrpctuurn Miricii Palatini... aun \T)adisłao 1764 209 Cantcrnir, Aitioh, 1. - Madrigal 2. Vers sur
Rcge l'oloniae [Succava, 17 rnartie 13901 V:niu :atin 9l Ja Crtijuc Pari. 1CCZa
1758 lXô Focdu% iiitet- Miricius Palatini... curn VJadsíao l—n 21O Tiítulli, SyJ i ti Co%, nic1 iins, An (oni tis],
Regc Po onia [Lembrg, 6 iul e 1 3 9 I \: ni lti Ý nati n cn đa cinc a acliice. d - ..
5 Hornagiurn Vlađi Palatiiti... \‘lađislao Rcge 1t i lant) i - Svh u' co.oc. ťornttion, ed. II ‘,t..,
Polouiac [Ar, 28 rnai 13961 \ l1 - C an tciti ľ. ) iin t!-ic Ku r'c Geoira1'hischc
i ťniu ct Ccmfcderatio riter M rkiiis iainu B chr-nhiii [t- Furiu nthunis ‘ oltiaa,
PaJ arii, u ec Vladilau, Rcx Ploniae, [G u rgi u, c đ J -‘-on St ruve Puci,,Jii i'4
17 rn.ii 141 -1 \ilnius iaun 92 i o9 2i2 )vil a, Perru Pravoslavnoe spor eta 1] c v -i os k o • •101
1758 189* Conventio pacis nter oratores Slcphani I 77 I 3 Norina - Patent/Prcdan a/Reguainntul i c l — l avr -
ia ba l 04
Magni Waiwodae.. ct Casimir, Regi îolnniae I Movilt, Petru, Orthodoxos hornologia \ Ca 05
[Tabr d pc inaltil Nistntlui/Overchclatiţiĺ ( anternir, 1) m trk, D iviiyc revol uci i ravdn r
4 3prilíc 145 a otnšc n j a nt ÇantiJ u Knt aui
1 Homaiuni cum Juramcnttiin fiditati \aiahii sl aviivh Branknv.inovu
Casiniiro Regi Poloniae a Stepliano \ievnda — 1 l l aI cius .M chael— t lius. Carrneii prilnu et un
Muldoviae cum coniliariis 1oldaiae...: \rha i rum Ĺinguae romaflu -runial!ae
regi Coonieťa, 1 5 scptcnthrie 1 85] \i Rb łai rn — 1V . - Foedus ehaeis V,ivodae Valachiae cnw
l 758 91 *
Tractatus pacis Ĺntcr Stephanus magnus \\iewoda RiLdolpha SccLindo, litpcratori Gcrnianiac;
M()ldaviae ct Joanncs Mbertis. Rex Polonjae Jurarnentus 6dclitati Michaclis \‘aivodac
[Cracovia I 8 aprilic 1 91 Vlnius Jai n 9 Vałachiae Ruđotpho Secundam.... [Trgovişte,
1758 [92 Foedus inter Bogdanus Woicvoda Moldavi;tc 0 rnaij9 itink 1598] Vicna .106
et Si isrnu nđti s I Rcgcm Poloniae [C anieniţ a. 4 21 Reulav dirccrivac
23 aiitiaric I 5 1 \.u 2t9 Aflgcrneine Nchulordnun iflt;1
l 5$ l 93 *
Tractaiu pacis ct Renovatio focđerum Stcpltaito 22(] Schulpatent kolski Usrav Regu!arnent şcolar \„n,i r 1fl .U 11
Woievojac Molđaviac cuni Sigisniunduin t.
Regcin Pcjlonjae [Cracovia, 4 rnai 15 1 8 \iiir larni
l 758 94 Tractatits pacis iitter Petru Woivoda Muldaviae ‘7(i 22 l l Canternir, fliinitric], Dcserizione dcMoldavi
cuw Sigisrnundns 1, Rex Potoniae [Cracovia, k)ro caratteíc, e hizzarrí costumí ‘flCţ!a iiliana !0%
13 deccnihric 1527 iliiiu arin 1717 222 Regularnent \.riwia acćarba
95 09
1758 l U5 Tractarus pacis inter Stephaiius Woievoda
Moiac ciuii Siiisintrndo primo. cgem 8 223 Utavłenc toíirnya plai V ic n i l. : .
Po[oni,e Cracot iii, 20 februaric 1539 ()rlclin. Z.. nskaja i valahijsk.ija kalhratj.i
l 75$ l 96 Juramc ntus đelitari s Alcxandri Waievodie i 7' 125 Urrnenv. josaĘ Tresninszki, Dankl ‘.
454
Antil Ąutorul şi titlul tipăriturii/textului imprirnat Łocalitatea Łin,ba Pagina de
de de Anul Autorul şi tittul tipáriturii/textuíui iinprirnat Localitatea Łimba Pagina de
idcticare
imprirnare imprimare dc de idenrifcare
(pt.hihL)
nlprimare imprimarc (poz.bibL)
U84 235 Oţlea, Nicolae. Alcse fahule Vicna rnna t14
t7- 2<5 Mavar. Sirneon. Callígraphia pro linguis 1 812 271 {Budai-Deleanu. Ioan], Fundanenra
gcrnanica er wałacliica. ed. II Vicn latin l 4 grammatices linguae romaenicac Lvnv annă 25
1 786 237 Magvar, Simcon, Karte de AEC spre foJosul 8l4 272 Bucoan Braşov romnă 126
şcolilor neamniceşti Vicna 1 14 273 Calendar Buda rornn
roniân l l4 l 26
1 786 238 Mayai, Simeon, Grarn,natíca Valachica.. Viena latin 1815 274 Biblia T., N.T.** Vicna rnniânä t26
l 14
1 787 239 {Budai-Deleanu, lon] Allgemeines 1815 275 Stourdza, Alexander [Rede.ĺDiscursj Aixta-Chapelk germauä 127
Bürgeliches Lesetzbuch Vicna gcrrnannn1na
816 276 Stotirdza, Alexandre, Co,,sidérations sur la
l 788 240 Movil, Petru, Zobranjc Suprask savo-ru !l doctrinc ct l'ésprit de ‘Egiise orthodoxe Swrtgart tranccză l 27
790 242 Privjatstvie ego svjadosri knjazju Grigoriju Al. l 8 Iô 277 Stourd1a, Al., Considéracions sur la doctrinc... Weirnar rancezä I 27
PotcmLmu Tavričtskornu / a!nt de nvestiturá [$ [‘ 278 Stourjza, Mcxander von, Bctrachtungen ueber
ca Mare Hannan a Cneazului Gr. AJ. Poternkin 1as die Lehre und đen cist dcr Orthodoxen Kirche
I 791 243 Arnhrnzie, Arhiep. Ecaterinosíav śi Herson, !1 279 Tirol. flinitrie R, 0d2 na tezűimenic...
Slovo nadgrobnoe sočinenno preoveščcn,nni Dimitrja Antonoviča Bcda i;o l2
Arnbrosiem ArhiepiskomĺCuvânt funebru I -usa l 17 280 Reisrru peiirru naşteri, botćzuri şi dccese Bida
ô 2
I79 244 Arnbrozie, Arhiep., V boze počivšemu vellcj ! l 25 t Fraiicic I. Inipărarul Austricí. Parent pentru
entu Kji. Groriju Mcksandroviču Pote.nkinu Galíia, Łodoineria i I3ucovina V:cna cr rraa rçJnn
Tavriekomu pri soverenii nadgrobnogo pcsnja laśi nis %l 282 Tirnł. Diiuirrie 1, Privestovovarclnaja kniic... Buda sJavo-srh
l1 12
1791 245 Nadgrobnaja pesnj v pamiat' Rossijskogo 6 283 Stourdza, Akxandre. Mćmoire sur l'ćtat
Voennonačal'níka Poteinkina Tavričcskogo, actuci dc ł'Allemagne Paris ŕbnccză !28
obraČenaja k voinstvu Iaşi l 8 19 284 Movilá Petni, Pravoslavnoe ispovedanie very SkL Pishurg
rusă 16 rusa 1 28
1 791 246 Strilbiţchi, Míhafl, Cântec dupá răposarea t819 285 Swurdza Ałexander Scarlat, Denkschrift ueber
prelumi-natului cneaz Grigore Ałeks3ndrovíci den geenwaertigcn Zurind von Deutschłand Lcipzig gcrrnaná 28
PotćnikinţPesnja končinu... knjazja Grigońja 1$ 19 286 Kleobul, Gheorghe, Tab]cs pédagogiques cd.I Paris ŕbnceză 129
Alcksandrovia Potcmkinä Tavričoskogo Duhásari românn-ti 8 IQ 287 Pop Visilc, Elegia Cacsari Augusto Francisco l Viena laună
l 16 1 29
1 79 l 247 Felittł tuturnr sţovclor româneşt ín Tip. P.larth Siiu íS!9 288 [Cliita.iţă dará de coniitetul Sociťráţii bżblíce
ťn;-tina-zrc c:,
1 791 248 Movil. Pcru. Iäz vallástétcłe a'nap-kelcri ruc. c cţi a B asarahi a} Crai' n:_
köiÖnges és Apostoli ekklésiának l.i9 259 Calciidarin
Ptsra magJiiir 11 Bd ‘1i-ra
‘93 249 Invţtura pt. sămănâtorii de tabac din Moldova Łiov t20 2 (Oraio grarularoria ad Principem Molda'-iac
romn
794 250 [Micu Samuili*4, Razuždćnie o postah' Szuzzo} tad rt;;,ç) atn., !
votočnyja cerkve, tíraje 1-U V:cna siavo—h i 2i) 29 t Patcită de ruptai !
i 31
t797 21 Ccalov Mo;iläi. lC0 292 ‘iwnii dc .nańil 1a:
-rni i :• lU
J 798 252 Olahus Nicolausl 1. Ephemerides 2. Breis 20 293 Diplnma dc ahsolvcnt a $c. Lancasteriene din laşi] J3şi jcaca 1
dvscriptin cursus vitac Btncdicto Zercheky... l 21 294 Rccordt,n, rançoi, Lettrs sur la Valacbże... Pari frrnca 32
3. Gencsis filiorum.. Rcgis Ferdinandi... Buda lariná 82 1 295 [Bilťt dc sponsor al Etcrżei} Iaşi
l 18 greacä 33
1799 253 Molnar-Piuariu, loa.i, Inştiinţare Ofertă de
-
1821 296 Ađeverinţá emisă de Epitropie privind inscricrra
prenumerant la Minei, Buda, [1804-1805] Buda ronná l t9 pe lista de prenumeranţi pentru edtarea Filocaliei lişi grcaca l 33
1 800 254 Mavrncnrdat, Nicołae, Fitothcou parerga Vicna greacă [821 297 Ipsiłariri, Aiexandrii, Ordin de zi dat către soldaţi
1 t9
1801 255 Ceaslov Iaşi român 12! penrru victoria de la Gałaţi laşi gieacä I 33
1804 256 5tratiinirovici, Şteťan, Mirropolit dt KarIovirL, t821 298 Ipilanri, Alexandru, Ordin de zi către Tabára
Invăţtură de bubatul de vac. Bcda rnmn ge.icual. crcristă dc la Gaíara (ii
12 i cic.k
1 05 257 Kajoni] Cian W,lachus, loan, A. Kereszténv
-
N2 i 2 1pilanrL Al, Procl.irnaţie ctre cornpatrżoţii ai
Kithnlikusok.. Surnuicul Mic mhiar din T Rnniancască priviiid nrolarea sub steigul
21
1805 258 Ţichindel, Dirnitric', Calća spre mântuire Buda :omi ibcrtii . Iişi rcc
122
-
1806 259 Otnadovici, Grigore. Versuri funebre pentru l21 OO Cantacu-zino-Dclcanu, Glieorghe, Instiinţare in
episcopul Şacabenr al Vârşeţului Bida rc•maa 122 care c condaniná acţíunilc dc jaf şi asuprirc
180ô 26 Catehisrn rnic Buda yorn 22
populaţici diji Moldovai de scni cu
07 261 Ccasov Buda roInân credint Rcvoluţia reac
l 22 1ii rcaca 3-1
J 808 262 Ilorga-Popovici, Nîcolaç Spre bucurie.. t S2 301 Cantaciizino-Deleanu, Gh., Ordin de zi şi rnanifcsr
don,nnlui Atél Ştefan Oradca lnâna 23 cätrc oldaţi pt. ridicarea la luptă pentru liberrarc lai gicaca
1808 X21 502 Cantactizino-Delcanu, Gh., Ordin de zi in carc 31
263 Boiagi, Mihail G., Umnaja nastavlcnija ili
pravoučitelnaja praviła Buda slavo-sârhă 123 sc condamna dezertarea unor soldaţi laşi grcaua
t821] 34
1808 264 Aaroa, Vasilic, Cântare jilnică Sihiu roniână 305 [Invcntaria bibłiopolae W.H. Thierrv} Buda
123 inagerrnană 135
1 IO 265 Cliiriacodrornion M-rea Nearnţului 1812 304 Corncllí, ioan, Szükseghen segitö könvv Pcsra
rornâná t23
O 266 Diacniiovici Loga Constantin, Anuar şcolr ( I) Buda rornân t$22 305 [Uroś Ncsterovič}** Gheograťia sau CDescric
-
l 24
l 8 IO 267 Diaconovki-Loga. Constantin Anuar şcoar 11) Bda rea vieţi Mäatuitorul ui flOS trLt I suS }l ris ro \ icna n 35
10 265 \rnski, Sofronie, [Proclamaţie cätre poporuí i 22 3(i C,ilendar lcd rn:a
hiilgar] Bicureşt buară 124
l24 507 Evlavie V1I, Ponrif Apostoiiccascá carte a Prca
181 l 269 Bohb. Ioan, Theologhia dogmatic, cartea H-a Biaj riuna stinţituui Elavie l'apa al VII-łea, in care c
134
1811 270 [Gcorgio A. Moldavio;Asachi, Gheorghe] Sůnet Bnrn inian afuriscrc sotietarca cea de nhşte a carhonarilor
‚
25 Bw n:mi 35
1 5O Artżculii cei de ObtC pentru oţicrăţi1e si ţchurilc
dc supt crăirnea Ungariei Bi-a ri
456
45 7
CORRIGENDA
Ánul Autorul şi titul tipr iri/textlu imprmat LocaHtatea Lmha Pana dc
de de dcntificare (1635-1830)
(pnz.hib[.::
mprnnrC mpriinare CATALOGUL TIRkRITURILOR DESCRISE
l 826 O9 Theodori, Aiexandni, Djssrtatio inauguralis (Cărţi, broşuri, periodice, hărţi, foi volante, hărţi)
medica de va[ctudinc littcratwuni Vcna atin 136
1826 310 Tirol, Diniitrijc P, Banatkij Mmanah..1827, cd.I Rr,da lavo-sărba i6 Anul Nurnäru Autorul şj titlul tipárituriipublicaţiei Localitatra Limba Pagina
1827 3tl Tirol. Dimitrijc 1, Banatkij Almanah.1828, ed.H Btda an-rb 136 de din BRV dc dc idtn-
1827 3t2 Faina Ljpchi pentru Daţa, nr. 1-7 lcipzi rnmnä impri şi CBRV.. niprirnarc titkare
i82 5l3 Sturdza. Alcxandru. Eghciridion tou mare pui.bbl.
Orthodoxou Hristianon Skr Pctcrbnrg gracä 635 35-1 Moineni Cn9put;n la'tnă rcd
1 828 3 14 jordin mititai rus privind o deplasare cu poştaj lişinău ru@- ri1Ti 39 rncdio-hulg. : 4
ś2$ 31 S Tiral, Dimitrije I. Banatskij Almanah.. 1829, 1637 36-1 Paltire Gn'nr,i Iavnnä 147
ed. UI Buda sIavo-srbä 39 1638 37-1 Pltire Guvora siavonă l 46
1 829 16 Porunca Sfatului irnpcrial de război către 1640 38-1 CatehiNm calvin A. Iulia rornăna 148
comandele militare Lov gcrrnan.roiaiiă l 39 l 640 39-1 Pravilă Govc)ra 14U
rc):riăii
1806- 1641 401 Evanghelie cu invăţătură A.luia románä 149
1829 317 [Peciu de ctmunic} Iaşi rcn. 140 642 41-1 Decretul Patriarhnlui Partenic Iaşi grcac t50
1830 318 Movilá, Petru, PravcLjvnoe ispovedanie very.. kr. Pctcrshurg rusă 140 1642 42-1 Evanghelie invăţătoare J Cazanic Govora grcac 15
1830 319 [Diplomă niperială d ptntecţie acordată de 1642 43-1 ĺnváţături preste toate zilelv CârnputuL9g grcaca b2
Petru I,Ţarul Ruşiei lu Dmitrie Cantemir, 1ó43 44-1 Anrologhion CârnpulLtii .lavona l
Domnul Maldovei / Trant rnotdo-ru dc alianţă 1643 45-1 Carre românească de inväţátur 1şi romăn
anrioroinană-, [Luk. t 2/24 aprilie 171 11 kr. 1wrshurg rw 140 t644 46-1 Eanghelie invăţătoare ‘tc rniánă l( l
830 3 20 Ącatist hiu rniiiua 42 l ŕ-14 47 1 Şapre rane ale bisericii l a.r ronua 6i
830 321 SrdeaAJ., Ručnaj kniga i64 4N-l V.irLaani, Räspunsui irnpotriva catbi
pravolavnogo hri sti anina 4: nuul ‚ii calvinesc rc; ()
522 [Bilet de liberä trecere n timpul epidmei (4 (BR- l - ParacLisu Precistci: 2 - Cuvntc i dejele
cmis de autoritäţlr mlitare ruse] Bicurcsr usa 42 Ia robie IeruaiirnuLui rmărä
164Ď 49-1 Linirghier DcJu ‘launa
1646 S0-i Carr romneaçc de invţătură lar rrn l
l$i 325 [Pecu dc cununie Iasi rorna 112 164 52-1 In'ăţrturä : Imjtaiea lrti I{ico la'c.na
l CarclIi%rn caLvineçc uia ror7ăr.
tr- 4i Bihlia. NouL Tctanirnt .Ąju]ia 167
ĄflflľflO 049 -5-l 1 . - Trird; 2. - Penticostar T,rgnvitc lavoná 1 73
1 65 1 59-1 Mvririo au Sacrainent Tignvisc Ĺavoná
I 804 324 Şincai, Gh., Ecg.i X)V data ad auctorem otodis Ürdca lar,n, 143
rornân l
I8OQ 325 Deman, Johann Andrea, Tableau géographiquv I 65 1 60-1 Palri re A. l ui.i română i
et poHtique Pari ťrancez 143 1652 61-1 Jndreptarea legii Tárgovişc románă 174
1 820 326 COLnelli, Jaanis, Tahli Cibeti Oradca românä-latu 143 1652 62-1 Engheniasrnos - Obnovleniv sau Târnosauie Târgovjşw roniănă I 77
1653- I)iplomc date de principii Trainilvaniei
1659 63-1 preo[or români A.lulia roinánă 177
1656 64-1 Catehism calvinesc A.Iulia n)niână 17
EDIŢII INDOIELNICE 1669 26-IV ptarul [Milescu}, Nicolae, Enchiridion Paris larinä 179
1673 65-1 Doo(tei, Psaltirea in versuri Unicv rurnănä l 80
6ţ2 l Movilä, Pctrn, Kathisi% k pra oslavnoe very.. (.5 L sIavnn l 44 1677 67-1 t'iurio, Vito, Dottrina christiar,a Roma raliană 83
!68 68-1 Clieia inţelesului Buciircw roniănă l 83
trr9 (. R\-3 ranck, Vlentin, Heeatombc ntcntiarurn
.i n a ru'n S: hru aă- rru n.; $4
t6o 70-1 Do.oftei, 1 irea dc-nţăles 1
680 7l -l Lirurhier l ĽC itrt : _:-.--
t684 30-IV Calendar Sibin gcrrnană 192 1710 161-1 Kondaki / Liturgher Tit1i gruzină 225
1685 82i Cărare pe scurt spre fapte bLĹnc 1 71 1 47-IV Penticostar Alcp arabă 225
îndreptătoare A,Iulia ronnă 193 l 713 1641 Molitvenic Târiovişrc slavo- ronianá 226
1687 84-1 Ccaove A.luia română 193 1713 165-1 Pilde fitosofeşti, ed.1 Târgovitc romă 226
1687 -1 Rânduiala diaconstvelor AJulia roniână 94 1713 166-1 Mainie fitooťice Trgnviştc grcacä 226
1688 861 Bibtia MT. N.T Bucurcşri rornână 194 1714 168-1 Antim Ivireanu]. Capete de poruncă Trovişrc rornână 227
1689 87-] Molitvenk Alulia rornână 205 1714 51-IV Ceaslov Trovişte slavo rniii. 227
1689 • S8- Poveste la 40 de mucenici Aia rornâná 206 1715 170-1 Ceasoslov Târĺnltc rornână 228
690 9-1 Maxí,n, Petoponesianu, Egcheiridion l 715 171-1 Liturghier li rornâná 22S
Manualu[ contra chiçmei... Bucurcri rorn.ina 207 l 7! 5 53-lV Cravaicr Rârnnic rornână 228
690 901 1 - Syrigos, Meletio, Kata t&n kilhinikön l 7! 1 75-1 Doiti, 1rori pnrriarhior Ienisali,nului Bucnrcşn grcacă 228
kephalai&n Kiriou., 2 - Dositheiu, ] 76-1 Mvrocoida Alexndru, lstoria sfnt RuLilrcl greacă 228
Egcheirdion Bt grcac. 207 1 !9 1 ‘S-ii Ma rocordar N., Pcri r&n ktkontrm hbJo iucrcr: rcacá 229
Ó) l 9 -[ H riosroniul. Io an, \! ărgări tare ctlr rn 20 l 720 Slujhele đ nhşte tuturor Snor Bi't rn-na1. 229
i93 )- l Evanghelie Bucrci 720 r-ii Ocroih flt-c
‘22 i0-I1 Canremir, Dimirrie. kiiga sitiina iii Sostojanc
Oi-l Ceas]ovc Sibiu. iU r< m1n, 208 rnuh;un rnedanskoj rc l!gii Sisternui au
i69ô 102- Orânduiala slujhe Sf.Cannanrin şi Elena Snauv rniiana 2O: Intocrnirťa rel igici rnultarnrncdaric i' r 1iĽ 29
69? l 0- J Cantcmir. Diinitrie, Krir!rion / Divanul Iaşi 722 1 i Mavrocordat, Nicoae, Pcri tôn kbkol1tn
208 biblos: Łibcr de otciis ltz\ rcc [an:l. 232
69 l li l Minei ( I—XII : Buzău r< n 2i 24 6-[1 Dainaschin, epicop, Invăţâtură dprc şaprc raine Rti::z:L rtná 254
1699 l l3- Bucoavnă Aiu. i-i1 M-avrocordat. N., Pcri rn karbkonzon bibłos luI r.r -.kr'tcn r-ac-tii:a 234
169' l l-l Chiriacodromion Aíuh; r,nna ‘14 5-I' Ç,eaçlov . r:rr.ár 234
699 l i7-i 1 - Mdnuriirea credinţci ortdnx 93-U l>ervo ućenie ntrokon- 1ntiia nvarrirá
- Expuncrea ntroductiv depre penrru tinercr. ed.1 Ri'ii. 235
cele trei vrtuţi Siiao' rcac. i 2- 64- E\ - Pe rvae učenie otrokom. ed.1 I R n c [avo-rţia 2 36
t8- Invţături crcştineşti Snnn- nrniia 214 ţ29 199-11 Molicnic llucurc%tI română 237
[70fl l 9-1 Floarea darurHor Snagn Ltmau fl 1 l 730 200-11 Molirvcnic Rrnnic rornână 23
l Triod Bu.u Lavn- n )niü a l 75 l 201 -11 Ceasov Biicurcti română
l ‘Ofl 3 - IV Cantacuzino, Constanrn, [Srob kui grcac l 73 l 204-11 Jiod Rlninic roniJiă 23
Harta fizică... a Ţării Roruneşti Padova Lariiá 2I 1733 207-11 Calendar, ed.11 Brinv roniâna 238
l 700 UKV-7 Carte de lűrotonie [Rornan] *
rornäná 2 16 1733 20811 Liturghii Riuiiic rornâná 239
l 7O 1 t 24- 1 Penticostar Buzu La o- rolana 2l8 734 68 -IV Pervoe uenie otrokoni, edII1 R.nnR i-nsă 239
1701 l25l* Psaltire Buzi rornáná 218 1734-
i 70 l 127- l Brâncoveanu, Ştefan, Cuvânt panegiric 1735 209-U Cantemir, D., The I-Xistory of the Growth and
Ia rnarele Contantin Bucurcşri ‚zrctca 2 I8 Dccay of Othnian Ernpire, Eđ. N. Tindal ed.1 Lonta cnglzá 239
1701 l2 I Brâncoveanu, Ştefan. Pncgiric la 1 736 CBRV-i 5 Paltire Rrnnic ronlână 243
martiru Ştefan Bucurcşti rcaca 21 1737-
l 70 J i 19- l Cotrnen Ioan Proskynë rari on-. . enu hagiou 1739 CBR\- 16 Acatist R.irnnh roinâna 244
Orous tou Athono nagnv grcac 218 l 37 2 15-11 Antologhion lt rnliic rom&itá 244
J 70 4- \‘ Proschinitar Soraş 1crusairn şi toată Paletina Bucurtt2 rcacj 2 19 ‘59 216-11 avrocordat, Nicolac. Pei-i t&n kathëkonton
1702 - lnvăţătnrá de şaptc tnine Buziu inn 219 bi hlo / 1(urzĘcfastc Mor A :iHch gcrmaná 245
NL' 2-! Lirurghie Buzit o- ritialia 220 V41 220—[V Lirurgbii Bucin-i nrnâriá 24
j Bava Paul. nca pruncilor r,mna 220 142 22lJ Ocioil, in
2 . (casî o-izrecoarah P:-.:i:r 2 i ‘53 229-i Aponnl 8Lll: :-:.:â::a 255
5< ‘oni srarne r B-lv't r V43 231 [i Crircrnir, Dintitrie. Histoire d l'Empire
3 5Q Patre i:'.n: - 2i Orlwnim.ed. de Joncquieres. ed. i i4: i 11
l 4Ç} Kicnites, Sevasto fla ę. r n r do,natică Ru-cr c:ca 22 (in- 12), tirajeíe de editori-librari Ptr' 24o
Serviciui .nirii bkeri cii B 22 Ľ 745 233-11 Penricosţar R .:n.c :ru:á
i l ci crca.
[ Apotol hušii <-rii 21 43 2$4-!1 Psalrir iii ro'nâii,
Slujba Sf.Visrion ti' r.r! c.: - 22 45 256- Cantcrnir, Dintjtric. Gcschichte de Onia
1 4; - Torno hii : Tornnl buc u rit Pii:;c c :ac 22 nichcn RsTcli .it'__._
l- t •t Biblia. Sdharehaĺ Evanhclic Thilist 22 contra inf libilitţii papei Iai arahă 252
O l l - Anrim Ivireannl. 1 nvăttLr. hirceacă Bucurcşi r iu.ii 225
460 46
r
465
r
Anul Numrul Aurorul 5i titjul tipriruriipublieaţiei Localitarca Lirnha Pagina Anul Nwnäru Autonil şi titłui tiprinrii/publicaţici Localtatca Łimha Pagina
de din BRV de de iden- dc diu BR\T de de iden-
rnpri çi CBRV impriinare tiare impri şi CBRV impri,narc riíkare
niare (poz.bibl.) mare (poz.bibL)
! 8t 443-11 Bucvariu \icra rniăna 9' l 7g7 516-11 Vcrecu, 1anchc, Obscn'ai.
1781 445-11 Cazanii Rtmnic rnnji 29
( Gra,natica rumăneascä) Rninic ronin 324
1 781 448-H Minologhion Blaj rornn 298 l 787 517-11 Vcărescu, Ianacht, ObservaţiL
l 781 449-U Mołnar Piuariu, loan, Qde pcntru pornenirjea
-
464 465
r
1801
651-11
652-11
Barac, loan, Isrorie desprc Arghir şi
desprc Elcna, ed.I
Ckiriacodroiiűon
Sibiu
Btctsr
roinnd
rc,man'
34()
$4')
1807
180?
729-11
75I-U
Liturghii
Tálcuirea Cc[Or şapte taine
\kţiłe sfinţilor din luna septcnibric
Bia:
lai
M -rca Ncauui
roiii.in
roniind
rnminá
Se,ŕ,
Sŕ.Ď
l80 Ď54ii Clain, Sarnuil, Tbcolohic dnginatică şi ntorał l 807 i 6-I\ Minci pc luna rartic RĽJ.; rrn
nicească dcsprc Tane J]aj rorn.ini 808 732- l Aaron. Vsile, Patinia i moartca Mántuitorułui.
1801 635-11 Cłain Samuil, Theołogic dogmatică despre ed.II Sihiu rumin 3Ď6
Taioa Botezułui Blaj roinind 340 1808 735-11 Ca[endar BuLia romand 361
1802 644-11 Apostol Baj rc,nijd 34 180 738-11 Epitoniul Buda roniând 3Ó
1 802 64811 Clain, Samuil. Theologhe doginatică... despre 1808 744-11 Obradovici, Dosithei, dunare dc lucruri
Taina Euhrktiei n irniţ 44 nioraUceşri BuJi rliiii
1802 651-1! Obndovici, Dosithei, Sfturile a inţclcajerii 808 -i1 l?olusr.,' Ftła r-m riá
CCi snătoase Bucia riiind 35U tSOS 50-l Ráiiduial. cttm să cuvine a cânta cei doisprctece
i 1802 655-11 Marliartus Ambroiu. Theatron polrikon. ed.fll \nuţia rad $5( psalmi Mrca Ncar ni. ro1iâri.
1$02 273-\ Psa1rc Buja çn;and :-
1%)8 755-11 Rosa. Georg-Constaiitin. Untcrsuchungen br
1802 275-IV Stihuri crre dumnealui Hag[ Constantin Popp Sibiu ro'nnd 35] die Rornanier oder sogennanten ! Ccrcetri grinana
1802 276-IV Instrucţiuni pentrujuiii şi notarii cornunałi Sibiu rorn.in. 351 asupra io,nânitor de dincoło de Dundre Ruda greicá 3o8
1803 656-11 Alfavita siiĺletească Sibiu rornâ,iă 352 1808 322-1V Anton dc Marki, Exeract de gramatia
1803 658-11 Catendar rornânesc Sibiu imănd 32 germano-română, ed.I Crnduţi rornârid 368
1803 66211 Ncoťit, Inĺruntarea jidoviĹor 1i româii 32 J 808 325-[V Psaltire Blaj româ,u
L803 663-11 Invăţătură adcvärată pr curt a vindćcä büała 1808 757-Hl Calendr uja rn1ui. 369
s&anţului Sibiu roi;i na 353 iS0 58 !li Gavriil. litropoiit, Cartc de ruflciuni PenLľu
J 804 666-11 Catehism mic Crnui rir.ii 354 ccrere dc biruinţá Ia româii 3n)
1 80') 760-lH Instrucic pentru ścoalclc româneşti łn Bauat HuJa
: omar:a
1805 6,8.6iţ-il Minei mare [I-XiI, F,dia Ioan Moíiar-Piuariti Bud 354 i) 4-t1i Lirurghii :rni:iIa 36Q
J U4 669-11 Neustädtcr MichaiL Cuvânt. desprc ultuirea 1810 778-111 Fitibert Carnl, dc Latririe, Invăţaturd despre
värsatului dc vacă ihiu rnii:id 356 hu:nbac Buda rorn.irid 370
1804 670-11 Octoih mc Ccrnuţi rOfliáiiá 356 l 8 10 780111 Anton de Marki, Gratnttica germ-româná, ed1I CerJiăui rornând 370
1804 674-U Strastnic Blaj rrniiă 35ţ 810 CBRV-1 16 Aeatist Rârnnic rc;jnăjiă 37()
1804 67511 Theologliic dogmatică, ed.ĺI Bhj rornăiia I8H) CBRV-I ľ De obşt inştiinţaxea pt. ťetragerea hancoţiđułelor ľ1
roniâi- 370
291-IV nvătă(tir dcpre ămnare nułui lfü 181 796- [ l l Octoih Buđa
rtrnialk rnrnăi d
rĘ)niiJi-;
$l 99-1 1 J \ietile sti itilor din lun lui noieni hric \!- Ncimt; L:- r; iJi 2
i 804 293-IV Instrucţie pcntru pedepsirea furätorilor de sare ťL rornăfl 358 i8I ‘‘‘1' B ucoavna
1805
1805
678-11
67-iI
Bucoavn
Ceasov
Bro' rnând í 18
l
348- l\ - Ci rcułarc rnonetare
CBR\- 22 Francic 1. Paten
ao
\ jn
r0m
run,,a
a -3 2
33
Si: :omiid \lc,ia :i;iJ1l 373
J 805 680-1] Datorinţele a subdaţilor către moiiarbu or, ed.l Budđ 358 i81 i 83- i Cartca egilor praviWor de obşte prgărcşti, 1-111 CĹrnaul
niiin r'maJi
1%0 682-11 Obradoici, Grigore, Aritrnetică Buda rnmná J8ł2 804-111 Catavasier grecesc şí românesc Sihm
35 rorniri 375
1 805 ó84 U Ortographia latino-valachica Cłuj româflá 1 8 12 807-H1 Evanghelic Buda
360 rornâiiá 374
[805 685-11 Penticostar Sibiu rom&Lid l 8 12 808-111 Heintł, Franeisc, Invăţtură pt. prăsirea pomiłor Buđa
360 rornâi á 374
1805 686-11 Psattire Sihiu rrniiă 1 $1 2 809Hl Maior, Petrtr, Istoria pcnrru inceputul tomanilor
360
805 687-11 Şincai, Gheorghe, Eleinćnra inguac in Daçhia Buđi riu.irid 35
daço—ronniac i-e valachicae Btith rini 1812 1'J-J1l Neuhold. I. lnvrărur de a ťace sirup i ahär Bđa
-
SĎO rrnaid 35
1s<h 689-1! Şincai, Gheorghe, Adplausus... Sarnutl Vulkán Buda r0niT1d 1 81 2 S i -111 Pentru façerea zahärului.,. Buća :nmina 35
1806 697-11 Darnaschin, Ioan. Descoperire... a pravos[aniicii J$ 12 81 3[1[ Thornas Kmpis, De urmarea łui Hristos H[aj rornâlia
crcdin ţc l ii ć:i 1i
1813 822-111 Boiai, Mihail G., Graniatiki romanilci..., ed.I \‘jciia -rccngcri: 37n
j 806 699-1 1 Evanghelie Sibiu wiii i d 36 l 1815 823-lil Burgcr J, fliscrtaţie.. dcspre zahăr Buda 57
roniâsa
180ŕ, 702 11 Povăţuirc cátră ccęnomia de câmp uda romi:id SĎI 1813 825-111 Indrcptări mora[iceşti Biida romjj,i 37
18J3 828-111 Maior, Petiu, Istoria hcsericii roniânilor Buđ rornând 378
466
46 7
r
Atuí Numáruí Aitorul şi titlul tipărirur/publicaci Łocalratea Limba Pagina Anuí Nurnärul Aurorul şi titLul tipäriturii/pubłicaţiei Localitatea Limba Pagina
de de iden dc din BRV dť idcn-
dc din BRV
lnpr ş CBR'.. irnprirnarc tkare mpri şi CBRV.. inlprimare ticare
mar <pozbibl.) mare (pn.bihí.)
18 [3 3OiU MitterpacIier, L}**, Învâţătură despre 1818 982iIJ Manuducwr pentru nvăţătorH shotasticeşti Bitda română 398
agonisirea viţei de vie Buda roniăn 378 18)8 983-111 Leiuirea Caragea Bticurcşti româiă 398
18t3 838-HJ Vieţile stnţIor din łuna nlartie M'rea Neamukit romnă 379 1818-
t8t3 839-111 Viaţa fnţi[or din tuna aprile M-rca Ncarntułui romănă 379 1819 984iU Liturghie Iaşi n)mănă 399
18t3 372-IV Francic I, Jmpáratut Autriei, Rânduiala pre 1818-
atcátuirea unui ... fundu Vicna romănă 379 1819'
181 3 373-IV Francisc I, Circułară monctr Vicna rmănă 379 1823 991111 Bfrern, Syrnl. Cuvintelc şiínvăărurile M-rca Ncarntialui roniănă 399
18)3 34-W Francisc 1, Rânduiata nnu n piivinţa loteriei Vicna romüi, 380 1818 993-111 Vitaurnc, Pedagogia şi methođica Buda rflniănă 400
J 8)3 615-111 Aposto Blaj romănă 38{) J 818'
l 8 14 84-W Augutin, ĺFericitul], Checragarion M-rea Nmiu romn 380 1819 996-111 Fotino, Dioniie. Isturia Daciei, volI-III \-iL-na greacă 4U0
J 814 847-11] Calendariu.. pre IO0 de ani Buda ronă 380 l8l8 997111 Fotino, Dionisic, Ncő Erotokritos, volJ-J Vtn grcacă 401
I 8) 4 649-11 Donici, Andronachc, Munre cuprinztoare in 1818 1000-111 Nornothesi tőu Karatia \-‘rna greacă 4D2
scurt dc pravile J 1 00 1 -U Nťoir, Rttiruarca 1n'runtarea) religiei nreitor !al grcacă 403
1814 i$i OOS-i[ Lnar, GlicorĘhe. Inştiiiiţarc de'r Scoala
l !5 l -lJl Gheoraa sau Scricrca párnăntuíui. vo.I-II B:i:. rrn 381 dc ía f.Sa'a t!c; :—c\ r 03
.; 2-iI Irttrnpirilc râhoiului ńanţozi!or :Zi_1I— Biiilia ‚H' :r-an 4U5
15 S3-H Liturghii rnln
F ‘:
4 S-li Scnrt arrar deprc luarca ľarisului Buda r' n'.n Ý -:1 C,trticica ;iă ra rilor bunc pr :- cnn'c E'. . r; rana
t1- )-í! TichindcI, D., FiíosoEccşr ş poticcşti fabul B:. n 363 IS ‘: -U \ia;or, Pc [ rll, Ortograph ia
1514 56'ĺiJ Tristă intârnp!are a cergii Drcda Buđa 385 va!acliica ta l,ttiria
i 3 8) - I \ Ponruri pentru icrtarca Jczcrtori or S: 1u iana 38( iSi Ç5Ý-1 J Noul Tcstaincnt ‚ - -- - -- ‘ ‘ t
1$ 4O-IV Pataki, Sarnuei, Se;nncíť dii, carc să poarc 820 078-1 U Mnnutieanu, Paris—Barbu, Rost dc poczii, cd.1 Bucu Jci ronián .1 t
cunoaşte ciuma (tiy -u11ât1 588 l 820 l 079- l ĺ1 Penticosta,' B n., Lre rornanä 4t
1$ tô 895-111 Acatist romn 389 810 1 083- H1 Psaltire L urcşti roniä 4l7
l6 898-111 Epirorni au An'tarc ..a dumnezeetiior t 820 08Ď-1J J Voltairc, Traedia lui Orcst ButJ. n;n,ü;a
dogrne ale crcdinţei M—rca nţiIt' n mana 389 1820 1094-111 Barth!cni J.J., kata harit kai Po!idôton tttc,t1 rcaCj t[$
0Q9 11 J üivarurň penti-u fcrirei i đoftoria boaieior Bltda r 389 1820 H)98—YiI Psaltire scirtat lt;rctJ nrcacä 119
1 8 (i ) i }- ! 11 Jucărcia norocului Iaai roman 589 1820 100 1li Tahlc pedagoicc rcacă
lS l 1 ł I![ Karnpe, I. H. Dcscope'irca jucricii, volj Buda ri l $2 l I 1 09-ĺ l l Aaron, \iilic, sroria lui Soíronirn şi a i ai'itei i[ i n ;; nna 4
i ° S- f i l kânduiała sfinţirii a1;c Buda r in 390 J 82 l t l 1 ‘ĺ l l Clc;ncn' A Wilach iche Spr-achlehre..., ed. I Hu rcrmana
I l( 920 HI Strastnic BnLh Lr.tna 390 82 I 1 i I ô-11 l Cle ni en An i rc s. Kleincs Witłachisch —
l -W Triod Bu rr'';i 390 I)cut c h eđ. l t rmli ia - 2ł
$2 1 1 i () IJ l Diacon v ci I na Cpn ‘ţ_mtin, Chic;narc
Kdix pnJirikuĺ Cndul Caimach i1J 39] ti p ri rca tarri lor rolu ncşti Lrsui,i : ti • rL tînaJ 42()
lll ľh;hp1--c. ľ)aiiil. I ro.i k;nn,ei c-;';l-: ‘ca
52 i1- !I Całendaruj lui Bunihtie tru1
29-il! łippidc. D,iüi. (ra Rnnnici iC2 i4-i Asachi. GhcurĘile. C,rre ncamul ĺoida-iei,.,Oda ţ::;-::. I
‘‘ )4-iI E\anghciic. cd.IiL -.‘.:i:.l. ‘1: 1.-i lovi, li!iait nrru pritncjdioasa tinpltre
Ht- ‘)- i Liturghii mr- vuaíla SlŁt a rnort H.;. tJH._fl. 4
i- IJ Psa!tirc -yca Nca n rnana 395 822 i 1 58 IJ \loínar loŁn. Elcmenta grammaticac lariuac ‘H1i n .năn.i
— 2.1
—- 1 l Racocc Tc dnr, Prupc:r a (hrcto;i1 .iti cu ii u]',cn.ila 1:.
icin' ::
rm-flcc I;.- n .-:: i-l -. ;;..
rtiki1nl;i orcchcti pr. i.l Arnadit. cdii 1523 ‘‘S_I Cícniit, Aíidrca, Wact;i%chc Srr2clkhrc. cđJi u;: ----‘i
i-) -1l ])cocjt'c, Ĺoga C., ruraa iutti n;lna i 523 79-iJ Ckrneits, \;ldrea, Kkines W hich -
9-11 [ Fnéton, Intirnpiacilc Itiah BLlda lum .n.t 397 D c u rsch ed. I L a gcrmaí'.t 42
l$ 8 It Gessncr, Sałomon, Moa rrc;L ui Av& Bud,i : Lia1a 397 %23 1 180-111 Mirtcrpaclier, Ludovk, Creşterea frăgariíor Btid. ronlan.i t25
823 I I 85- l 11 Macaric e rarnonah, Theoreticon \ icl a ronlâna
46 8 469
r
Beron, Petrn, Bncvar Braşov română 426 1830 1501-111 Vajda, Ladislau, kz Erdéłyi potgári magnos
1z24 1205-111 Catavasier Baj romrj 426
ţ24 törvenyek bistoriája Clu mahiar 447
1206-Ul Diaconovici-Loga, Constantin, Abecedar sau
3O 1502-111 Wijđa, Ladisaz, Erdéyi polgári inagnos
Bucvar sârbesç Bud 427 törvćnvekkel harorn Könvvc. voLI-III (u niahiara 448
1824 l21-1H Kengvelácz. 1'ivel, Itora univenală, P Budj 1830 i5Ç3-1í Wiici-Ungureanu.. Pvel, Aiuropologia Buda roniini
1814 t2-Hl Popoici. Toma, Trist cuvântare la iiigroprea
J 550 CBR l 73 Octoihul cel mic Sih,j roniina 4-48
lui aum Petrovici Buđa rçna 42
1X24 Ł216-lll Psakire M-rca camilw ‘onijia ‘t28
I24 CiPS J 4C) Bticoavn Rucutii nxnara 41
l2 25-1i lśucoa vn
S2 1 -- Canre mir, Dimtriv Scńsoare Ądovi M -ra c.ninu rinn.
525 1235-111 Carcatechi, Zaharia. Carte de mână şż Calcndar
pc anul 1825 Buda rnn 429
1 825 1240-111 Lexicon roinâno-tatiiio-ungaro-german J3uda ronn, lanna,
rnaghiargcrni. 429
t25 1241 -I1J Muniuleanu, Barbu-Paris, Caracteruri Bicuicşti rmin 43 l
1825 1243-IH MtLmuleanu, B.R, Píngerea şi tânguirea %lahiei Buda rornân 131
X2S 450-IV Ceasíov Bucurn romli 432
l2S CHRV- 4 Psaírire, cdIII SHu rornn 432
I S2ń i2-S.Iii Alexi. loan. Graiiatica dac—ronian
l26 2i-Ii1 Nkodim, Aghiorituí. Carre dc snflt M-rca crt rniina 435
X16 276-it( Gokcu, Dinicu. lnmnare clătoriei niek Buda rnrana 45-4
IS2 1279-111 Po'ăţutorul tincrirnci Buđa rornn. 434
826 lSt-I1 Maniu-Montan. Nicoíau. Orttiopia Sibw inn 434
826 i23-iil Nkodhu. Ahiortul. Pentru pzirea cvíor cinci
imiri M- rc. N cinifll nina 454
1826 1284-tlJ Octoih cu Catavaskr Biida rnmn 435
í81 1291-111 Thornton, Thoma. Starea de cuin a Valahiei
a Moldaviei Buda rĘ)măn 436
1826 ţ292-1I1 Typkon Buda roniina 437
1826 1293-111 Sf Vasiłe cel Mare Grigore Bogoslovuí, Pnţine
cLLvinte Oarecare Bucursri ‘uniini 438
I82 1299-IH Apanthisina Mrca Ncjmu[u roniiiia 439
I i 302-11 Carte olositoarv de ufler, ed.flI Buciircn rnniiria 439
i 527 13G1-IJl Kiriacopoi. Nkoae. I)ouprezrcr invţturi,.. i3 o:nina 439
:s27 1315-UJ Lirurhii Sb rnrin 44ł:;
l5i-i1i .\largcla, reFan. Gra,natka russascá şi
ru ntniascá, .1 I l l Skt. Pctci-ur rjM) icri ‚] 44
82 1334-111 Hriov domnesc de nvţrurJ Ch rţi-ri,a 140
182 i S5-11i Bojnci, Damachin. Respundre degurztnare ii rai-.l
3 8- l i B tcon'nâ pntru prwici ce nm ne ti Sb o n na 44X
1 28 1363-IU 1nvţăturâ despre cultura sau lucrarea cnepei l3uda rrnii, 441
1828 J 366-111 Iieliade-Rädulescu, Ion, Gramatka ornneascä Sihiu co]nâna 441
t828 1381-Ifl Novyj Zavjat / Nouí ĺstament J ed.I Bucurcşri bugar 442
1S29 1406-IU Aaron, \sile, Patima şi moartea Domnului Iisus
Hristos, edIIJ Sihiu rornn 442
82Q 1407-111 Acatist Sibiu român 412
129 1409-111 Aíhina româneacá laşi -4-42
[829
i30 141c'-111 blioreca romneasca, l-IV BuJa roniina
1829 1413-111 Caíendar p 1829 Buda rmn
l 829 1418-111 Curierut romncsc Bucucti wniina 44-1
1829 1422-Ifl Mutso, Gh., Ortograia imbei daco-romane Buda roriino-ci 145
829 1425-111 Piscupscu Şt.D.. Oginda nătătii Bicurcşi roniiiia 445
t830 472-111 Bojinc. flamaschin, Điregroriu] hunci crcteri Buda roniin
470
r
INDICE
ALFABETIC DE PERSOANE
AN, vná llia Anagno*ic Andmscu, $t 27, Ł9$, 204
A.tvaiUiiAjngnostc AndrdVictcr Sl
A.VE 36S As,wziAndmhircajiuj
Aaron, Pcmi Pavvl, cpiscop lOt. 257, 262, 267, 268 Andti, niicpiscop
Airon, V.sik 123, 362, 366,386,419,442 dc A1b Iidia 172
Abd.llab lbn cl' FadJ 224 Andxiacu, At 197, 202, 203, 204, 206
Abooisou.n,C. 263 Andronk,Ai. 242
Abnmm dp. • 230 &lshckscu, Mir 204, 446
Acondo, Gi2como 209 Anflm lvircamd, mÄnopolit S9, 1S8, 192, 199, 200, 201,
Mamccu,G 89 2Ł2,214,214,218,219,
Addaji. p*tiarh al Moscoird 60, 7S 220, 221, 223, 224, 226,
Aacht Gcotg 420 226, 237, 228, 239, 308, 337
Aopis 114,125,284, Ann,jiic,Łoan 214
Agachc, Đ 93, 304. 305 Aacnie, niitrcpolit
Agapctdiaain 29 Mołdovci 219
A,jcCtinJ 415 AaonioGiovanJ,äp. 28
AgataJicl, patriath l Antoncvki, D., pmbar
Cidnołolohji 442 Ajitonovici, hcob 89
• Aggoola, BislJe 253 Anvcnflas, Sc6u 22
Alimcd .l 3lca, sukan Aswiflc Bcurignao,
• AigWUoo, Aiine-Charlouc, Jcan'Bapdstc d' 80, 81
du& 87,101 Apa,Mihail,
AIa,Kadu 30 pindpcaiArdcaiulw S&67J9t
AJbu,Comdju 19,21,22,23,79,100,119 Apitocnci,C. 288,311,312,313
AJbo, N 287, 335, 344, 404. 405 AMcanul, Eugcn 271
AJaa,idrcnko, VN. 87 Aram, DJiIa-Lucja 67, ln
AJcxzindrccu, VasUc 159 Arddcano, V 360, 427
• Aknndrcu-Đasca,M. 183, 241, 242 Ax&cntis, Eustnzic 2$2, 253
Mcxandni cel Bwi, domn 405 Aghczi, cr 182
Aknndni cd Marc, lmpant 230, 336, 340, 405 Arghin ‚ Đomnă
marc ptindpc a Ţxü 1onişd 164
alLituanici 94 Ańccscu,Cfl. 134
Alcxandnj 1, ţar al Rozici 128, 383, 394 Asistin dżn Rhodos, Alcxis t76
Akxcc%ĺkcu 104 Asistccla 209
AaciMdwloic,, AxmbnistaAdoj( 92,184
• ţiralKiisid Sl Annca,Ezncst 430
Alexci, Io.n 433 Anncnopcl, Constantin 16SJ66,440
AJfaova,GE 31 Aniauld,Antoine 179
Jimon, Ekna 304 Annuld dc Poponnc,
• Ali,paşadclanin 138 Slmon,nwquisde 179
A1-Saadi 209 Arcn, Ţ. 322
• Ajnbnsius,Ha S$ AnciiicLN. 6S
Ambmzic, azhicp. aI Ecatci An'intc, VasUc 202, 206
m,slavului şi Hcnomjbii l 16 Asadii, Ghcwghc 125. 182. 442. 443
AniUohic Hcjdm,l 337, 34ą 343, 381, 382, 390 Aadii, Lazr 389
Ammam, Jost 200 Adn.ic Anghcl,
• Asncłio,Silt.tro 183 mitrcpolit 62.63,212,213,226
Ana lvanova, ţazin a Rij,ici 82 A*hanasios Dabbas,
Anakgcon 86 paaiaih aJ Andobici 2Ł0, 22t, 224
Anaá, Vakziu 198, 205 Mianasic ictoinomb, dp 208
Aodonic, Gcmgc $t 291, 326, 340, 359 Ahanasic Moldovcamjl 199
AwJrRafad 121 AizĆl,$ccfan Ł23
Azidrccscu, As.a 147, 148, Ł50, 151, 152, Auboiyi., licnt 61
153,t6t,16S,167,173, Ai!jus,Icaj,,, 28
174, lfl Aiigw*imis. Auzclius, Sanctus 380
473
r
Bhcanu lvaşco 147 Bocşan. Nicolac 105, 284 288, 291. 297, Brockhaus, EA. 128
Bacrneisicr, }1.L.E. 102, r l 12 336
Bănţtiiu,Vlađ 89, Sť'8 309, 324, 331, 333, 376, Brozovski, Mimiliai 44, 45
Baco lr)an 183, 184. 2ĺ0 214 220 ‚
475
474
r
arnarjnn, N. 398, 40t, 443, 445 Căianu, Ioan 4, 55. 56, ‘O, (21 (Iozius, Ghcorghcde 119 Crisrian, V 446
Can3chc, Nicnac 425 Câ hnescu, Ceorc 29, 87, 183, 203 Cocnra, Gabriel 219 Grişan, Sr. 433
Crnra, Inn 267 Căhigăni, Dumirru 212 Cadin gra 267, 27ó 278, 332341,395 Cronç Gh 149, 398
Canracuzinn familia 105, l 12 Cârâb, Ignatic 39h Corcscu t4t Cruius, Sicgfrieđ Lcbi'cht 368
Canracuzino,consrantin Cândea, Virgil 52, 62, 66 67, 68, 69 70, Co)ikofer G.1., suJa G. t48, 171, 174, 178
stolnic 80 186, 198, 21 5, 2 16, 1 tS 7 l, 72, 77, 78, 79, 8 t 1 1 1, vezj 7nlikoĺc, G.I. Cuncscu, Gh. 232
Canracuzino Ioan 336, 347 t23, 129, 136, 160, 171, colosi, V 369, 405, 429, 430 Čurcić, Lazar
: 1 18, 236, 333, 367, 374
Canracuńno Iordachc 189 t72, 173, 196, 197, 200, Corncnius, JA. 211, 212 Curticäpcanu, V 367
Cantacuzinn, Mihai spărar 59 201 204, 210. 2 [ L 221, Cofllfl)cfl loan 215 218, 219, 222 Cydonc Dim 439
226 222, 224, 225, 229 231
Cantacuzino, Raducanu
Cantacuiino. Şerhan domn t89, 190, 194, 197, 198, 232, 240, 242, 253. 339
[ Goirad, i 81 cuza, Arghir 404
Constandas, Grigore 1 19, 392 Cuza Varlaani 403, 404
199, 201, 202, 203, 204, 340, 435 Ciiswidie, Cuzanos, Anarnia 387, 391
205, 220, 362 Cârlan, N. 1 39 cpi%cop aJ Buzău!ui 395 D.E
‚
Ďfl
383
Canracuz,no Şrcían dornn ‚ 227 Gârstcadin Bcru, prcot Consranrjc monah‚ 41 7 41 8 1).G.Z,vczi Damaçchrn
Canracuzinc,- Dclcanu, Gh. t 34 crcpnin 4l C'nstanri n, Georgc 10 Ghcrbtt, grvc r
Canctizino-M.gurcanu. Ccrnnvodcanu, PauJ 57. t9, 7, l 0' ‘
Conrandtn . gra 252. 25 3, 255, 29. 329 D. Mih. T.R uzr Dirnirr-jc
Miha,l 294 3Ď2, 4D1 13, 193, 232. 242, 336, C,içandin Popa], Miha Rrnniceanii
( anrrm r Ąnrroh 76 80 2 g 3 )0 404 n t .— 29 2óJ 262 254 269 )‚ Dim tr z
p
5 36 9 101 Čc' i
2' 29u 291 2°2
_
\ĺ L ú ri-i
110. 240. 24!. 246. 217. Chritic. Francnis 0. 240 294 293 3[J 3
D-" l'o'. Tip “cz;
148. 24-9 264. 265, 304. 20
.
‘F2orí
ln u a
291j
t o' 2
:
ric Mi rar : ‚.. E
nçr u trnt ‘rn j i N
Cařcr :r D rii; rc. ‘rn:i 57 68. 69. 72 73 80, $ l Chnđris. I l . 2_ 0. 22 12 l ‘. iznr::'c' ci. 1'init 24, 29 ).[vr.
- -
-
rc rJ rc Lr, N 230
Şbai
-
Darnaćclir n G hci bc'',r.
(anrcnirr, Ttrdnr 304 Chiriac, t-ip. inold. 205. 20h, 208 (c )iJi Lgcr. W.A. 3'ó czi şi Dcn,rcr
C.irrrc,: l't ‘ĺrarin 214 Chiriac, \ 3 ( ‘orai", Adamai ios 284, 395 Dainacii n C rcrLict.
Canu,, Pricopic \‘ 355 Chirică, Gh. 308 . (‚nrhca, Andrcj 7 vezj şi Dam,t,chiri
Capo d ni rc 440 Chţcscu, N. tn3 CnrhelJcri, r, 26
‘ [srria, c
—
cpscop aJ Bu ‚ir ‘UJ
CaproşLi, Itc.rii 202. 328, 335 Chrţtniia, l.C. 27, 3, 2()2, 201, 2O, 242, Corcsi diacon 149 54, J67 Damaschin G[rcrhc',rvczi
Caracaş. (c n. ranri n 398 4 1 6, 422 -
--
Corcsi, Şcrban rip ‚ 23 şi 1)arnawhjn, cprcop
Caragca, Chcorghc, dornn 402. 403 Chonratcs ‚Mihari 109 (orťu 1. 95 96, 98 al Rmnictilui
(ai'agea loari dornn 132, 133, 398 Cicanc,, Oga 393, 394 Cnrnca, l'aul 86, 87, 99 101, 443 Darnachin Ghcrhesr
20t) 185, 186, 187, 189, 190,
Carainju, Maiua 137 Cicero, Marcus Tuliu (or,icJj lc),ui 135, 355. 3(i7, 369,371,429 192, 199, 200 204, 245,
Caragiu'Marioţcaiiu,M, 191 Ciga[a, Marci (‘ornianu. Sanda 352 254. 273
Caraiva n, \;rr 1 32 Ciohanu. St 6$ 4, ‚‚ 8 ‚ 232 34, (or"in, lancu dc l hrnedoara 446 l)amch,n r utiinri 1 54, 1 87
Caram,Ln Pcc 183 .3í)5, 588 :Dr"in, Ladislau 446 Diia5n
Caratj, M 133 134, 188,4O1419.42 Ciobanu, Vcn. 142 Conrn. Matci fl, 446 cpiscop dc Rrnrij
‘ rcge
234 246
Carc lc.:hi. /aha r 1 30, 3 76, 382, .397 404, Ciocan. R,odica l .C ( o :l1c ro'ius, Martacu 51 2 Darnnko, Sarn r,c
l l 22
416 418 —23 429 434 4-44 ( ncinccu A[ 24 ;i%J; IL l[iuç Anroru i
flruiJ A rLrL 40 1 2 168 ‘4 ĺ
( arrd dc ‘l'r, .i ‚ ( -r. 1 75 Cjor .mcscu, Ghorghc l i u? Tinr ‘J h Svh'itrs Paric flU h 2 04
(‘arcJ,ric .‘\rncjia. (‘lpar.u_ Tjn,orci ťi2, 100, 125. 74, 1 8. 194 M
‘ ‘ic'ç''
D.tH . -
a n'J;: 241 . 2(). circ- En;.r. Ą l
Jcan I,ULl' dc 110. i i ‚ on-rj, (.o.z,r. 313 i)aiirc, Ç1i%ra.l:, ;3. 26
C.,rr.in:-cr ‘Aii rrac 4 i S. 4 19 Ĺicoi r-,'.. irc.i i :i .Mrr 2O Dan'an'. D
l 1Z_
43 l
lor Cruch ‘_
r rL \L i u2 D.n -‚ ‘)‚
Carral1. 32. 203. 214, 358, 402. 411 (L'cca,Ai. 02 (‘c. I. 94 Dact (ri'.c 44
( - (ctrrca. D. ( nnian Rnrnan 1 35 Daris, Zisis 43 l
.
‚
‚ Ąrđ-i (çt ( (il) 32 D&1)
G CJarc. ra'. - 23'i . ( ‘nz,rc,cu Eprťanie 431
.\ l 84 (tc.,tdi't-a 4 !9 ‘i 2( ( .ra\ c'r. (iia
-
-
i 23. 363 ‘ez, Dáivac Pc ru
( r\lr ‚i 2', (J1l'Lt1ir ( (i a
i'aili,'rţ. ciciir ‘ 1 ap 2h2 ciun. ithnt 2 1, 22. ţ9 J 00, 1 19
lr—,fl
Dc Bacr 5
l i' ţ iiK i 1Ĺ írL
Ĺ,iz.u, Ĺ Ci,rncnr, CrcWti' 209 Decci, Aurcl
. 220, 221, 241, 2t), )fl
(:rzlrnir 1\ retc .rl l'nlc nicr 2 t 25, 2ťi, 93 cprscop al RârniucuJtu 84. 24. 24 (rcĘu 5rncua 434 1)e Ckic, Jicqtic -icnlaç 246
Ciari ViJ,tchu, loari, C[jnccanu, lUducanu Crcwlcscu, Narcis 285 Dcl Chia-o, A.M. 105, 188, 189. 216, 22ó
vczj Cianu r,an Clnzicr Char)cs l Crrćca, Marina 38 Delisle, J.N 78
476 477
r
Dclurcanu, Şrcfn 443 Dosofrei Bańlla, mitwpolit 158, 164, 169, t80, 181.
Dćmćn Łudovic 19, 21, 141 al Moldovci 182, I83, 185, 186, t87, Emilian, Finta, Marrin 327
Dcmitcr gcat ‚ 238, 246, 254 190, 196, 197, 200, 204, cpiscop dc A1ba-Iuia 212 Finta, Thcodor,
Dcnić, Čedoinir 118, 264 209, 389, 447 Emincscu, Mihaj 182 vezi Thcođori, Alcxandru
Denisowicz, Hilarion 41 Dragomir, N. 433 Endrćdi, loanichie 268, 271, 274, 276, 282, Firu, J.S. 19, 21, 22, 23, 79, tOO, I 19
Dcnizc,Eugen 346, 390 Đragomir, Sihiu 63, 271, 386 283, 302, 303, 307, 326, Flechtenmachcc, Chdstian 387, 391, 392
Dcnsuşianu, O 26, 69, 90, 91, 92, 93, 94, Dragos Isrratie, 357 386, 395 Flora, Radu 350, 367, 368
95, 96, 97, 98, 182, 183 veIi Eustratic, logofăt Engelrnann, Wenzcl, gr. 374 Florescu, AurcUa 235, 239 243. 244. 245.
Dcrjavina, O.A. 69 Drăganu,N. 53, 54, 57, 105, 148, 154, Etncnbcrg, C., baron dc 115 246, 251, 252. 254, 255,
Dc Rossi 215 163, 167, 169, 183 Epcrjess K. 100 257, 259, 261, 262, 266,
Dcsmolctz. prerre Drăgoi, Eugcn 350 Epictcr 209 268, 274, 276, 278, 283,
dc l'Oratoirc • 246 Drăgoi, Sabin 182 Épis, Anroinc 229 292, 294, 295, 297, 301,
Dcs Noyers, Picrre 97 Drăgoi, Vornicul 90 Erasmus Rorherodamu%, 302, 303, 306, 307, 3t4,
DespiWy libr. ‚ 247 Drccin, Mihai 146 Dcsidcrius 19, 209 322, 324, 326, 329, 331,
Dcsprcaux, Marccl 329 Drcghiciu, Doina 62 Erhiccanu, C. 283, 308 332, 334, 374
Dessian, Drcsslcr, Svcrlana 448 Erčiě. vl. 236, 239 Florcscu, Ioai 341
Diaconcscu, Traian S. 180 Duca Gheorgbc. đornn 180, 181, 192 Eschilus 32 Florinski, VM. 59
Diaconovici-Logi, 124, 127, 344, 37' 397 t)uca, loan Constantin đornn &9 Estcrház Fr.mcic 104 Fogarasi, Isrvn L67
Constanrin 420, 421, 422, 427, 4, Duca, }Iristofor 67 Esrćrházi conrc 334 Fogarasi Támás 364
. 436,437, 438 Duca Sotiriovici 248 255, 256 Fsrcrcicher, K. 36, 38,41, 43,45,47,48,51 Földvari, Ioan 297, 311. 312
Diassonnos, lacoh 201 Dudaş, Florian 124, 135, 136, 155, Ľaşnu, ŞtctriT 32S Funtenclic, Bcrnard 82, 98
Didcrot Dcrus 343 156. 157, 160, 243, 272, Eucliđcs 230 Foppens, Françoi.% 114
Dmiachi, N. 442 282, 288, 297, 298, 300, Eugcniu, mitropnl1, Forinsia 233
Dima-Darpn, Cornchu 192 229 VCZI BoihoHuiio, E.Ă. Forstcr, Georg 266
301, 303, 304, 310, 316,
Dimaras, C. h. 120 Euripidc 32 Entino, ł)tmitrie 63
323, 325, 332, 341, 354
D,m,trescuH. 172 Fusehie Piinin, Fnriiio, Dionisic 333. 400, 401, 402, 431
356 396 400 432 433
Dimitric Mhai 290, 291, 292, 293, 301, .czi Movl Pcrni Fnrino. liic 134
1)unn 1ană 220' ‘
‘
Popa Rarniuccanu 302, 303, 306, 309, 322, Euraticici. Diniirrie 287, 326 Furino Mitiail 363
Dumitrcscti, AL T 150, 283, 284, 306. 325
• 330, 331, 332, 371 Eu,rratic iognr 161, 16, 176 Foy dc la Ntuvi]le 61 62
. . • Dumitrcscu D 66 67 225
Dirnitrw Pauđovici 239, 243, 244, 245 Ehunic Vulgaris 380 Folnaçki, Mibao 33
1)umitriu-Snagov 1. 339 340
Dim,rnc lopovici l-ahriciu. J.A 192, 202, 233, 234, 398 Frank von Frankcnstc,n.
Dumiti dh ‘
‘
uu
Dun, Ntcolaî. V O4 .
l,,2lr 91, 92, 93 Fraiciçcus Mcînicii
Dionisie Novacovici, cpiscop 262 Durc A. 151, b2, 261
Fchigc Joliann lnavon 107, 110, 290, 297, 31 1, Mcninski 231, 249
D,r, Mihai 334. 335, 352 Durc), ihr. 132
326, 359 Franciscus dc Burgundia 19
D,çă, Al. V 92 Dur A.
Fenclon. F dc Salinac Franz l 373
Djindjihavili, Fannv 67 Dulu,Al. 77, 193, 226. 242, 265, 266, dc la Mothc 397 Frcdcrical 3-lca ducc
Dobra Pcrru - 176 . 336,
289, 390, 302. 321, ‘
79
Dobrc, popa 148, 150 337, 343. 383, 38a, 38 Feodoro, lvan 150. 158 Frcdcrick Louis,
Docan, N. 184 . - 404, 4 Fcrđinand, rcic prinr de Walks 241
Dodan, E.G. 285 1)iccnko, E 43 al Ungarici şiBocmic 119 Frigvcs, K.EFl gra'. 355
l)oens, l. 2 19 E. Z. ravor 38 ‚
Fcrd inand l } 1abhuri Frcs Drcchcr 447
ĺ)ogicl, Marrhias 90, 9t, 92, 93, 94, 95, 96, Ecarcnna, ioinirat Frh G.L.
Doarnnă a Moldovci 157 Fcrahend, igimund 200 Frisch, Ţoh, Leon 75 8$
Ghcorghc
Doja. 385 Ecarcr,na 2-a, Ftlarci, cpiscnp ai Fritch, lhotnas 233
Doma de Gsiko Gvrvalva, ţ arină a Rusici 102. 103, 285, 286, 362 R.imnicului, Frussoror. Lciui% l 79
Consranľin 376, 377 Echially Muft' 230 ‚czi Filarct. niirmpnit Fuiariu Flctrca 1151 26 397
Dom,ncr, Gysbcrtus 234 Eckharđ, Michacl 184, 364, 386 a[ nroclahici Fulca, Moisc 405
Domokos Caswinjs 55 Eckhardt, Pcter 356, 416 FiLire rnitropcih, 309, 322, 354 Ft!Fđui. Titus 87, I 25, 267, 329. 330
Domokos, Pal Pcrer SS Ecircin, János 353 al L'n,rnvlahie Furtună, D. 217 35 40
Donici kandru 99 F coiiomidis Dimirne F 4 439 blunoii l 1 34 ti m di i H ildt t ‚
tt ic 21 ‚
Donici Andronachc 381, 387, 39) Ecscd J. 150, 208 Fîlip.m, \isilc 339 G., rat 41
Don,ci, Eni. 129 Edroiu, Nicolac 27, 310, 314, 324, 362 i',lipaşcu 270 G.E
Donici, Ghcorghe l 29 Eirnic, parriarh dc Trnovo Fi lipcscu, Alcxandni 1 39 G. G., grav 4l
Dorccscu, Eugcu 422 Efrcm Svrul 399 . Fiipc%cu ( 401 416 431 G \IT
Dororhci, A'a 30, 3 Elcna Nsturel, doamnă 1 64 Fi pcscu, ţnrdachc 400 GPC, ezi Ghc, cgile
1)ornthci al Moncmbazic 1 87 Eliadc, Manasc 438 lili1'owski, Martm 43 Corsraudin Rinniccanti
Dostrhci,patnarh Eliađc Pornpiliu 437 Ftlotci ‚nçinali 17. 19, 23, 25, 29, 38, 39, G.PC.T, vczi Ghcnrghc
al lcrusal,mulu,, . Eliađc-Rădulcscu, I. 99, 138, 182, 344, 385 419, 43, 53, 56, 59, 60, 63, 84, contandin Râniniccanu, rip.
vczi Nottarus Dosirhc, 428, 440, 441, 442, 444 t20, 218, 221, 228, 243, G.T., vczi Ghcorght Consrandin
Dosirci, episcop al Rdtiţilor 88 Elian, Al. 1 14, 393 24& 25), 362. 395, 428. Rânmiccanu
432. 448 Gahrid, preor 70. 71, 72
478
4'79
r
Gais A 393. 135 Ghcrman. Mihai AJji.t L67. 193. 2 12. • God, Eutachc, 1 L.trlanic, \icror
Gadar,. t 3 (Lrr)i nt njh 1 2 4. 380. 139 • z G r d Etiçra :c 1 r iipouł. ( 39
(j 403 ( .t—n'- rnt J . t.rjd. E:anc 78. 23S Hirriiigroii !ç,rd 264
(jchhar,l!, 1 A 42V thcic. Ic;n 12ó. 164. 38 ira. rt lIarue\ ibam 435
(e r.t 9ĺ) ŢLfla iC%CU l3E 404 ‚-ť- ‚Or,- l'cĹ 3i rLt' it 25 H işi'cii F& t,dai P,LncciLu 2rt Q 2
Gcicji. içtii 148. L'l Ghhu. O. 14, 2S1. 24. 2S' 29 L'riWru iliĹ'ViCi. 207, 210
Grnhic.Anđrc, 3t1. 312. 313 ‘ V)Ot
: Hacg.1Ľ, rcia 142. 204. 20. 213. 22i,
Gni L 9. 204. 240. 242 355. 585 434. 44! Lgot F.nnccaiw 22';. 23, 2 145. 254,
cahius. Ghica, xdnt .‚irt..t: : : -ttu,
‚ 257. 2ó6, 2(8, 2 1 . 2'4
3oannc Rudnlphus dnmn 278 Lpiscnp al Rrnnictiiw 263, 270 275, 278, 291, 358, 2S,
Gcnt,ti.. Gcogiin 250 Gh,nis, D.S 120, 139, 26. 4U2. 41 2, i Gngorc, icromonali, Lr1v_ 343 .100, 6, 424, 427
Gcssncr, .tInnion 397 418, 419, 425 Gngorc, Haudc. A. 88
Ghcnnvh lnan 328 Ghişc, Dumitru 118. 344. 345 ‚ rflitrnpo[it al L'ngro lahjci 227 Haupt, Gh. 328
Gcorgcscu, M. 202 Gibbon, Eduard 241 Gngurc DcluL E{ărman, prcălah 94
Gcorgcscu. Val. Ał- 69, 274, 294, 313, 324, 327, Gibrail Parhat, ‚ n.titropulit ai Ungovlahitci 438, 442 1Iáđcu. AJ. 388
363, 375, 392 cpiscop dc Alcp 210 Grigorc Stan Braşocari 254 Hâncu, G. 180, 268, 295
Gcorgi, Zurav 7 Giosu, Şr. t91 Gngonc, daçcal 380 Hciincri, Jc.tscph
Gcnrgio A. MoEđav.to. Ciurcscu, C.C. 8 t 216, 2 19. 28, 30, 316 Lrngoric, mosah 439 Hciurj, c'.C 374
vczi cłii Ghcorhc GlascĘ Jnanncs 1 lcnricu 54 (nis. 1. - 398 l—ĺcJLdiu, A1cxrnđni
l 207
Ghcii:irđ. Criruph Glcbknici. an 47 ‘ci!..S 14
Gcsnn. l)..t n,.tc Tr Gltrrc ra'- t_C i. .\fld rc 6 Hccc. ..\ Z. -
480 481
-r
u, L )‚r:i i. 204
.) 39ś'. S9 V':r::: \trtnć'itic: l 04
lb,iC% \ iici:rir
5. $88. N. 95, 9. 10. E:a 60, (2. hS. 148, 149. &0
G Ľ. 33. 3. (.
104. !. J(,
‘
.:...a,a'.':',
: . 155,
uS. UO. 112. i:'2.
.tli.1:t. (_io'. Lan .‚
(l :ii
- - r. i.. iy. 20, fl \.-:‚ i (‘4 n
it.licflj.T - ‚‘.t l':dani. arL:c . )
iS. 32) tarct, G 170. 171 M Tlc'Ll: ‘‘. \ ‘,,, - 185, t&i, u ‘,<, .)(• 301,
‘li•flÇ ckric, LLOT1L' 1ť, )ń.. 207
L. 328 artric. icro roiia}, \icictic. cpicop
203-205, 20
Michci 233. 234 Marcş, AL \lllar, idrc'.,ŕ 4 265
tX ai Romanului
l .c crIcr 441 Margcla, cfar 440 Mc[ctii Singos, niittopoii
Lji, ttr 343, 345
c . ‘‘.ťriu 300, 3i ‘taruio. 154, 187 l)i'a nka 270
ai Pru,ła.iilui 53, 144, 165, 207
l ‚LL lii •.VÉW, Juhannc.ć 166, 230 Mariainrza fltXL•. 104, l 07. 1 0 09. 219, M clctopouluć, LA. 32 ‘4.77,8a,258.2X5. Ęt5
l.c':it, Ftim I). 116, 329 a Austtiei 288. 295, 300. 32. 316 Mioc. D. 288, 312
iiiko' A. D. 89
l.cc' ii Cclcbi 24 l Marian, S. Fi. Nlcrafrasr, Sirnori Mircea ccl itrii, dumn 90, 91
87
lI R: irii 212 Marian, V 39 Mcraćtrsio, I'ictru Mircca, ion -Radu 202
i [li, Piatnii 331 M.tL ifleCu Maria C. 184, 233 M c raxopt rrl s l'a rt hcn c
iiron, 202, 205
2'8, 279. 280
103, 281 M: ri nescu-1 tirnu M ‘• L.L 211 Nti,%ki]LCL L. Mik1ó .l 17
1ctcş, tei 520, 385
!.LlIlLlÇ, Pantc[irnnn 174 Marincscu, Stcłian 255, 227. 308 is.iil, .hcnrgbc 176
i'cttcrnic!i, Clcrncnt W. [2X, 397,418
150, 151 Marino, Adrias 34,385, 403,417. 421, Mićtcrki. I 183
Mcwc, E. 3 14
:k lrt)n 32 t34 443 iitiĹin',Lt. l. L95, 141
Mc'as, VG. 20, I 39, 267, 402, 419, 425
):r rrh, np 19 Marki, Anrnn du 3'6, 370,388 192, 197. 199, 204, 214, 215
.Miclc. V t 72
(.icorhc 323 tarkewi Atm B ;co Ú 1 ittcrpatĹit'r, L 370, 378.. 424
Micu, Emii
484
-r
Miru, Mihai 202, 289, 290, 293, 327, Mrovcli Orbelidze, Nikolz 72
335, 358, 365, 379, 380, Muhammcd bn Bîr AJî Birgii 230 Nkcta dc Rcrncsiana, sânt 180 Oprea rip.
‚ 208
396, 416 Mukcnhaupr, Elisahcta 56 Nkoară, Moisc 385 Oprcscu Gcorge
‚ 259, 268, 274, 276. 307
Mocanu, V 55, 71, 121 Mumukanu, B.P 324, 416, 417, 422, 431 Nicodim Aghinrituî 433, 434, 49 Orhcliani, Sabba Sulhan 67
Mortjicns, Mriaen 240 Muntean, Ioan 433 NicoÎa Iancu, Orfelin, Zaharia 89, 90, 109, 1 10, l 14, 309
Moho N.A. j59 Muntcanu, Gh. 375 vczi Buznca, Iancu Origcne 231
Moisc, I. 326 Munrcanu, Rornul 248, 421 NicoÎac Botczatu Ortiz, Ramiro 24
Moisc I'crrovici Muntcanu, Ştcĺan 344 vczi şi Ncoflt, rnonah Osroji, T 90
mirropoÎir aÎ Bclgradului 235 Murcşami, Florca 155, 157, 159 NicoÎac Comcanu, rnwrnpoht 159, 106, 288 Oţăka, Nicolac 114
Moisc Putnik, Mittopolit Murcşianu, I.B. 85,248,256, 261. 278, 295, Nicolac, mcşrcr, rip. 220 Oţcrea,Andrci 141
al Carlovăţului 33S 298 300, 310, 326, 331, Nicolae (Nadlcr), Emil 124. 188, 379, 435 Qviđius, Publius Naso 184, 230
Moisc icrodiacon tipograí
-- 17, 19 355, 356 Nicolacscu, N.I. 339 PC.,vczi Consrantin
Moiscscu, Gh.l. 270 Muškatirović Jovan 1 18 Nicolau, A 100 Râmniceanu
Moiscscu, Tirus 425 Muşka, 1()n 259 Nicoau, Nicola 381, 382, 390, 404 PC., tip., vczi Constantin
Moisin, Al. 439 Murso, Gh. 445 Nicolao, Srela 172 Rmniceanu
Moisiuc Viorica 90 Milcr G.F. 103 240, 284 Nicoliasa, Gh. 313 PE.C,, rip 395
Moldovan, Liviu 178. 315, 316 Mlius, C. 88 NţcoÎc, Picrrc 179 PM., tip., vczi Mihai
Moldovan, Stcťan 243, 304, 432 Mysicki, Lukjan 383 NicnÎescu. Maria 21 Ď Aranasievici Rârnniceanu
Modovan,I 327 Naghu, IosiťE. 430 Nicukscu, A. 325, 333, 360 372, 382 P Mih. Tip. Rm vczt
Moldovcanu, MtÎică 90 Naglcr G.K. 233 Nicmcyer 398 Mihai Atanasicvict
Molin, V 236, 371. 372 Nai% Anrál 377 Ntkitbr Ciitcanul, patriarh Rmniccanu, rip.
Molivd din Hcraclca 192 Nai Gcorgius 294 aÎ Mcanđriei 406 i'adrnew,ki. ťamilia
MoÎkoviţki, Parthcnic 33 Nai% Joannes 376, 378 Ntkttbr hou nezia n Pa[ilcn, F.P
Molnar dc Mikrshaim, 1. Nandriş, Grigorc 74 niitrni it ai M lđovci 256 Pai.ie, priarh ai
vczi Molnar-Piuariu 1. Nannius, Pcrnis 19 N knhci 364 Cnsrantin3hilui 280
Molnar dc Szcncz, Albcrt 55 Nasrallah. Joscph 22 1 253 N çu,i Panaiotaki
‚ 53 ama,ç, Gng re 433
Molnar Grcgonus 422 Napolcon Bonaparre, Niur, G. 25 Palarncd, G. 180
Molnar Iosif
‚ 371 îrnpärat 383, 387 otntcÎ, Oivwr dc 53 Palančani n,Sava 236
Molnar-Piuariu Ioan 1 19 122, 300, 3 14, 325 Nauni, lanachc 42 Nurrnannus, 1aurcnrjus 60. 74, 88 Pli Fr. 183
335 337, 343, 344, 345, Năsrasc, . 216 346 Nrtaras. Dinurric 266 PaJŕŕ, 1Krnly 320
353, 354, 356, 366, 369, Nstasc, D. 234 Nouara;, Doithci, 163, 197', 200, 207 221, Palrncr Sarnucl 234
371, 374, 382, 390, 391, Năswrcl, Udristc 40 162, 166, 173, 372, 375 patrtarh al kntsaliniulw 223, 228 PaJrnieri, A. 53
404,422,425 Nägkr, L)oina 21, 23 ‚‘rrara',. Hrisant patriarh 215, 228 280 Panil. Viorica 2()2
Moranu, Lcca 159 Ncaga, N. 172 Nuugarct. Jcan Bapnsrc
— 389 Panaitccu, PP. 3334,39,44455059,62.
Morant, Al. 148202 NcagocManoÎe 115 Nourc, Je.rn 86, 87 65, 68, 77, 80, 81, 91, 104,
Moraru, Mihai 202. 214 Ni,Manolc 159 Novaković, Dioniic 367 113, 141, 232, 236. 24(),
Moraw, Tim.ç 126 Neamţu. A1. 356. 366 Novatnič, Swan 99, 111, 113, 118, 127, 128, 305, 336
Morărcscu, fl. 151. 160, 164, 165, 167, Neatilrne, Jean 240 136, 137, 139, 350, 367 Panaitcscu, SiÎvia 62
168, 173, 185, 187, 188, Necraric, 422, 427 Pandrea, Pctrc 285
189, 190, 192, 200, 204, cpiscop aÎ Râinnicului 330 Nuako' ič, Şrcťan G. 117. 118, 331, 332. 333. Paţin, Antxm 102, 421. 425
208, 219, 228, 239, 263, Ncctaric, 363, 36. 374, 383 Panrca, Sirncun 334
302, 308, 326, 428, 441 patriarb al Ierusalimului 53, 75, 252 Nnikn, L' N. 304 305 Papacutca, crhan 27, 84, 94
Monizi Aicxandni dornn ‚ 346, 392 Ncculcc, Ioan 14 1, 353, 403 NnvoLi. A.A. 141 Papaustca, Vicinr 1 29
MoscnpoÎcanul, D. 377 Ncdelcca, Tudor 59, 260, 293, 399 tachci Gcrnot 55, 174, 256 Papacostea .Daiiic;ţ,
Moshcirn, J.L. 248 Ncgrcscu, I.D. 46 Non, his 247 Coriicba 129, 401, 417, 43!
Mosora, E. 130, 191, 235, 238, 245, Ncgri, Saiomon [20 Non pćrc 247 L'apadirna. O. 443, 445
256, 263, 265, 268, 291, Ncgruzzi, C 99, 284 N;si, Chcrmanos 197 PapađopouksA. 2H), 234
298, 300 302, 308, 311, Ncmişcscu, Ioan 429 Nsrro. Nil; 335 Papađnpoulo,Tl. 60. 88, 180, 223. 232
335 341, 343 349, 350, Ncotk, monah Îa ()l'aduvič, Du;iŁv 113, 309. 350. 367. 383, i'apapanu, taiasc 2X4
352, 353, 374, 421 Ccrnica şi Neaint 352, 353, 403 384, 304 i'apazogľu, l)tni 224
Movilă fmilia
‚ 30, 35, 47 Ncntit, niitropoJit 84 Ohrado:ici. Grignrc !22. 333. 358, 359, 360, Papc, Frvdci.il.t 27
Movilă, Ghcorghe, domn 30 Nesterovič, Uroš Şrcn 135, 384, 398, 400. 421, 363. 364, 369 Pip. Fr. 243, 271, 386
Movilä, Ioan I. 181 430 ( )chciicr, Geoig 323, 327 Papiu llarian. [.
- 337
Movil, Maria 47 Ncsror Vorniccscu— Og[iicnko, lvan Pappila Dmich. l'au von 104
Movil, Moisc, đomn 32 33, 34 Scvcrincanu, rnirropolir 35, 17, 182, 184, t86, 188. Oski, S. Priz Ppai, Franj;c
— 54
Movil, Pcrru mirropolir
‚ 190, 285, 346, 379, 389,447 Olahus Nicolau 19, 21, 22. 28, 78, 79. 100. Parrhcnic. rntrrpoi
al Kiev-ului 29,30-51, 53,57,59,60,63, Ncsrorcscu, Andrei 336 118, i 19 al Lartssci 222
65, 667, 70, 73, 75, 82, 86, Ncrca V 160 OLir. 1(. l 18, 236, 270, 333, 374 Parrhcnius, parriath al
88, 89, 98, 99, 1 0 1, 1 04, Ncuhold, I. 3s ( )lrcanu, PanđÎe I 50, 202 (ontaiitü'opnIul itt 44, 15, 1 44, 50, l S 1
105, l 11, l 15, 1 17, 128, Ncuklirz, Karcl 400 Olieann, Şrcíin 379 Pascu, C. 24 90, 107, l l S 2 3. 222,
140, 143, 144, 149, 151, NcustädtciMichacl 353, 356 ()ltcniccanu, Conr. 224 223, 227, 228, 255 2l,
154, 156, 158, 160, 162, Ncvclcri, Isaac Nicolas 114 OnctuÎcscu, D. 104, 110, 297. 311 263, 265, 268, 276,27'8,
163, 212 Newcasrlc, duce dc 264 Oneţ, Vicnrina 109 282, 286, 289, 294. 295,
Movilă, Sirnion domn
‚ 30 Niagoe, Srcfan P 446 Onisor, loan 355, 429 300, 301, 307, 508, 313,
Moxa, Mihail 149 Nica, Gabricla 59, 260, 399 Onu, Ltviu 163, 197, 202 3 15, 322, 327,332, 334,
Oprea, protopop 191 338, 340, 341, 349, 350,
486
48 7
352, 353. 358, 360, 361, Ramn;ccl, - ‚ Pop, Consranrin flagi t13, 289, 290. 31, 355, 374 Racoviţă, Radu 267
362 36 Ó6 ąôS ą69 Fctru Papa cí Popoici) 2,5 % t ô ‘ 9 t'op Emi 70, 76, 248 Racoviţă Mih, domn 4. 89
373 374. 383, 386 387. R.ijnn,ccanu 298, 299. ÜO -
7 Racz. Gabor 422
388. 390. 394, 395. 397. 332, 340, 36. 386. % Pr) 1op, 26 Ráczde KsFkid, lrs
4014tô.418424,427. PcrniSihianul 268 Po Sirinr 242 vvzi R2t Srcfaii
432434-FW,4-12,447,448 PcrniŞoanu 78 Prpvasik 129. 148210,441 R2dosaD. 52
Pch;, l.. 277, 303 Pcrru Tcodora•vzi Pop,Vic Gr 335, 397 Radu celMar, doínn 270
Pataki,Sarnucl 388 PctrjTcođorTicvic, ‘ Pop. Znohic 402 Radu Mihnca dnmn 164
Patzrj. FurcrlrL ir Iktn 1ođcir Ticvici rav 4. 1 : PopaAt 155-17. 159. 160.206.154 Radu,Dumirni 339
Parrpci. Din1i;rc locnpiu 20 Pctru Tip.. .‚L, ILPfl .Ąuiia 441 Radu. iacob t35. 339
Fau ( roLi 2)6 ii R.. ‘
Pcoa iun D. 160 Radn. P t04. 10 297
Pici, rnç von l L i Ri Sr t ici l4
ľ,' igcn 10 1 91 1 2 94 1 Pnpa Mircea 114, 138, 300, 329. 337, Radu Zugra11 151
hilrn' iO 1 vnttc
208, 2]3, 220 235, 243 t'hilippdc, D 39 352 33, 56, 32 77 42 R2dziwili Al îannlan 97 98
245. 2h3. 273, 2ŕ 33 Philippc, Monotropos Popa Pau 86, 87, 88, 99 RadziwiU, Janusz 46,49
209
390, 432 Popc Alexandcr 336 Radziwill, Maria 49
Piccilk Giwcppc 183, 283
Pavc Pcrrn Ncnadnvict Popcangă, V 1 14, 312, 360, 398 R.afail, cromcrnah 415
‘ Picot, E,tik 29, 3i .48, 50, l 58,
rnitropollt al Karlos ţului 89, 100. 263, 269, 270 Popccu, Magdakna 429 Raici, Ioan vczi
l
Paiuhin, A.A. Popccu, Rodica 25 Rapci, Jovan
Piga Mclcric 285
Pcurariu. M 148, 149. 150, 160, 163, l Popccu, Tit 1. 216 Raincr, arhiducc 382
n l 17, 33
18, 1 72 I 8 I 89 213 . iopcsci, . . Mihu, Emarccb 401 Rajici, ovan 287, 331
1 ii r ouph ‚9 80 96
.
ll7
217, 223, 262, 290, 36, Popecu — Sprncni, Mrin 81 2 16 346 363, 94 40 Rakoc Fnnctçc pi nct 52, 97
‘icr ľhonia 1 17, 335
369. 370, 416 Poiţ Gr. 104 Rákóczi, Ghcorghc 1, princi 177
\‘vn
l'ält.iw. PJLLI 2 1, l 2 pć, 1 l lS Rki Ghcorghe principc‚ 97, 98 148. 151, 52, 53,
T
icl,Ant )lii0, rip.
Ppur;c., i\ĺ D 337Q Popovid. Dirnirnc 28, 430 1 Ó7, 1 71, 1 74. I 77
rpil. \iđr 5. 14L 229. 212
li ‘
l'tn'ici. St 37L 374 RaIk Aiexandru B9, 62
. bnr 2 42 pc SJinFr t
Pwn O J b 312 42 RL Ln, 59 62
P ! 1 2 rtp
1cajitt. Zcrioc' 2(2. 268
3] 2. i Bo-inc, Darnac}iw Rat, Sreii
Pr': 1 )çn' ţO 1 ‚ 212. 213
— Icttcu. r L) Pornos. mitr,;t
P 46. 68, 2, Raii:i. Coach 26
ľiççidc;ín. rai 176 Raduică. G.
Pcndck.. (n:isranrr. 134 a] Niccci 78. 238. 421. 444
i'cr,r llLr
. 48. 50. U. . 4 Puspckn N. 82 Rdwc 78. 258. 42 i. 444
iLi tO 2 2: .
j
23266262
cr L ‘Lc ‘ oç; 11 42 2ö 436 3 Ra c: drc 16 r6:9 H U2
;lŕ,
ai u l2 2\oS PnrirĄ t1 13:53Q2
P1i 3ó—i9—2 — 2;:
t-
Pctr Pciro R, cp;%cúp P' r'f ir Pragcr, Laurentiu,% 122 3 6, 317, 319 .320, 323,
l"Ji Ąon 76 196 l7, 99 204, Pralca Ioan 404 325, 341, 351, 353, 356,
.i[ Tminarci J i8 ‘ ‘
488 489
- -
lfl)iLL'L f
Rośu, T. L 347 Simcnn, gra 121 182
-
Rtweillcr, M 418 Sitniunecu, Dan 35, 59, 81, 1J3, 12( 148,
Schcndos,M, Strilhitchi, Pulicarp 330
‚śluscau, can -‘ac 336 160, 163, 176, 202. 207,
vczi Skcndos, M Srrilbiţki, Mhaiĺ 116, 118, .321. 326, 331,
Rouset dc Mi Jcan 247 219, 221, 224, 126. 253.
Schidlowiccz, Crisro- 354. 335. 336. 3(i6. 39.
Ruvcr Ll 7() 267, 279, 280. 509., 32.
phorus de 42, 140
Rudulfal 2-lca. rnprar 106 334, 419
Schmidi, J.L. 249, 251 Strocscti. Sabţna 202
Ruflni, Maio 2 L6, 339 SnTLo, Ageria 2S328, 312. 334588,434
Schmidcz, si&c 38 Srrocv
Rua, Pavcl 59 Srcc Ži u: ‘:-n, cp:''
Schniebc, J0h Gcnrg 234 .rici. l-uc
Ruu din Sibic[ 1 Ó8, 1 70 al Ăt,idu it Ii jcuut Qi-ađc
Schnircr, 376
.
rrunra ru t)rid
Baissu, loasi 385 l J MniaĽ ittJui 2 70
‚
Schobehi, Francisc dc 398, 399 Srruvc, Jubati ri Chr,tian ‘.on 80. l 02, J 03
RurkaTeç,ŕiĺ 45 .
Šu,moiio' 1 [.
Sć'iac đc Mcilhan, G,ibri 338 73 Szcnczi, Abraliain
dutus So]çnl'ski A., gr'.tt 55
209 Sncca 32 Szcntycl Vcrcscvh,ii,
ain lnn. J uh. (‘hr. 309
405 Sc,icsc, Fraoccchi tp. 197.204 lichaci
Sanituccrt'. )oaniics 2
2, 28 Seprdi,5nc% Son ‚ncrvi &cłl. Carntu l -4 Szcrđa,
Saniuiĺ pnpa 55 rnnii 3t)9
‚
154 Scrafini, arhicreu al Bulgarici Snniirag, Karl Gcurg. 381 Szinnyei, Jószcť
.atruil. lr ‘i
.
134 19, 2123, 51-54, 57, 79.
Scťahn. điţt Stara Zagni a. Sopikov 118
Sanitjil, Vulcan ciswp 135.
100, l 19
.
338 339,361, 584430 prcor Spaara. jeoau.
Szkci'Jr
Sandu, D.D. 442 . 7łri :ss
372 Scrant,cpiscop Pisidei vczi Miłcscu. Nicnlac
2t9 Szts. Aidr 355
Sandul rip
‚
101, 273. 274 275, 282,
.
Spcnci, l,C
Serafim, mitropolir 86 Şacabcnr, cpinp
286, 289, 310, 332, 319. al Trii Rornâncsti Spicĺmann. Iosi 388
150 al Vârşeţului 122
357, 380, 394. 395 Scratirn, loan rrlskt 7djav 90
387 Şandr. ĺ). 295 569
flflfl 81 Scraincean,l Spickc barun đc 38
Sapunov -lřcvneanuł, J'crni 217 Sarrt Ghcorghe 226
442 Scvčcnk<i, Ihor Spuibcr, C.A. 176, 295 Şchiau, Ocravian
35 78, 160, 19], 202
Srczncvski, VI. 143 Şcrhan, C. 77, 232
490
491
Şcrban, MHiai E. 83 Telcgdi Mikos 167
Şerban, O. 422 Tehdi, flninkos 327
Tocilcscu Gr. 24, 74, 224 Urcchia, VA. 8t, 385
Şcrhntcu, Niculac 202 Tccki, Samucl ‘Ibderacu, Ion 27, 94 Urs pap 54
406,407 ‘
Şimarnki, L. 95, 304, 305 Tcmpca, Rdi Trn, R 191 Urti, N. 40 03, 104 i r- 125.
78
Şinci Ch t 122 163 178 294 Tcmpca V Radu
‚ tbnrcç lulin 258 164, 174. Ĺ'ó, 7. 182,
35 34
302, 325. 337, 34, 355, Tnccnnrki, Gńgoric To' zca 202 186 1% 20 2(ť 2
141, 238
359, 360, 361, 364, 365, Teodor Dumirrievici, i'b ip. 208 2I l, 215, 1%, 220. 285,
367, 369 371 vcz Tudor Durnirrnvici lhrncjan, Margarera 283. 343 294, 325, 333 336, 361,
koli, vczi Šknlki Teodor, P 27, 52, t t8
tömcscu, constanrin N. 130 370, 374, 375. 377, 378,
Snit TctxrPompiliu ‘ťomccu, Mircca 78, 130, 259, 333. 36, 421 389. 390. 422. 428. 429,
2: 248. 34', 345 378
obc, Ghcorghic de Tcodor, S. Tttmii M 325 340, s 431. 458 142
‘czi .Schoheln. corg đc .
vczi indrca. Tit.S ‘ibrnus. G. 302 Uškcvici. \lic
&ora. Ghcorghc 23, 365 1odorescu Ąkx. 349 Tcp;ccaici I) rn itnc 59 Usnn dc BnlMiac
Şorropa, Virgi 310 ‘t'orrna, lrván 54
Teodorcsat f)onn 244, 24, 3 vczi Bünnav. JcnLoui
Şrefan Athanawvici 287 Tcodorcscu, tcarcrina ‘fournelv 349 flusson marquis de
442
Şrcfan vakumcn'ici, cpicop i'oko Sava 40, 441
Tcođnrescu, Mihacla 26, 163 Uz, C.F 81
đc Tim oara 437 Tcođorcu. V irgi.'
nr:k.T[w.t,r
<6, 99, 1 )
- LrmLl1v, jO2C lln
on Starr :vcciti;
:
Srcfn ccl Mart', đnmn 21, 25, 27. 93, 94. 304 Tcodnrn A 124 V r.i 44
n đi Orh cn r.íi .9 ‘Pcinrov 154. 138
nr ‚‘r,•
42
rct m F kt- ‚iit'l 1 •o 1codoic nicinh Trapcz. i )(u H rkrorkr 40
434 \ : F'. 7. gra
- 42, 44. 49
5tcn cromnnah 235 Tcođosic Vcscmcanu, Jrarrnci ioo 07, 1 o
59, 63 185, 186, l9, 190. J K r'i 42 44
Ja ni ski Mtropctli nil irnpnlit il Çini Rnni 9 l 99 204 307 208 2
‘fl'arr'. Martha'. 368
uicşri ‚‘i 3 42, 44
.iI Ri.inuki 22 rapcc 4 2 ‘tą t
214. 24, 2l8-12} \ j
i L,ati dti ii ° )6 Icndoijc I)lmirrjL 1'n::ia,l. L i]
2"O ‘.,đ:. \ ý47 448
icfan Priccicti. đnrnn lr,p r
l aiit -±23
Tcoĺ mirron' i
tclan n1inopn ‘ĺ rt'.1 r, -
1 (j
l ‚irii Rurnij cşri
‘
-
0 14Q ‚ ‚
\ rđ.,
al Ţrii Rorn.ncşn 15Ą 175, 17 Tcol, rnitropulir li"nr Ru Li l'ih 7 l 87 240 241 242
\.•cri r \Tni ri 209
Şrcfan S traririiruvici, 24, 248. 265
‘
‘°
! ..‚
41 ‘
.‘,
t4
0' 35 [.cđi
h'rcu, 85. ‚22,2h'446
7. 21. Tiuuim rr)npi lVici i \it ‘t''2i
U ‘ ‘i idi T N nl c
‘
ini )p 0 2 236 “3 09
irt ;rnn 7( ‚ ‚‚ I nr \nni Roht r Viik c \ri 1l
J htnplu ar .
\‘ ‚ .‚
‚ .
IL',kc -
tl 1 i \ ‘i'n r
fl
iiî r', i
v:c Th itn,ts, cpki op dc \ ‚ -ťrn 9 J t \ p “
-
u.r, i'cririn 138, 329, 37 Tinci, Nicho[as • 1 22 309, 314, 350. 36 7, V,'si đin E'iirađ,
72. 85, 25t. 210, 241 264,
i'i[r,(orncl
—
ţ0, 151, 1,259.260, 377. 378. 382. 383, 381, prcLtopOp
304
21,2Ć2,2E9 271. ‘rm. Pic-
385.394
2 2"o t'.9i \‘i'.
: 27 Jrt Ďn r 2" i2' i
ifl'a. ‘.;c
1j(i3fl ‚i ( \
i i Ą it
307, 326,52". 332 St.. Ti,L, lun
‘
‘_ct ‚ _
— &1
35: 368, 380. 386. P4. Ly'ic:.. M,riera 202 \r;nii. •Ria'
‘1'ia, h•an
396. 427 Ĺljanicki 26, 90-92. 94 VcIich,
Ta. .Sniu 426, 442
l
niti[ }iicl i'rdo[.. ij, VM 2 56, 2 ‚ 8 3 85, 6, VIici JH. h.: ic
łtitn ki tcnint'i ‘l _ţ' 72 438
Tii.<ci'icz titii, (
ikclv.' ‚a, ‘n:lc,rsti, A
Alc),i,idiii 4"
\cna;nir çi,j-c 123. l323Q. 05. 04.
E', :c'jr., Gii 140, 43' 3 ‚‘r.r-đ k.'ci 306. 42'. 41
‘,,:
‘it .
S), 34 36. 3.', 41. 45, 4 triccr Stihcl A 2$ Vcrhiki., TA.
492
493
EndrcĺAndnn 28, 51-54 56, 57 71, 79. Wandcrbcck,
100. W7. H5, H7, U9. czSkcndo.M
t2t. 22. 127 t3Ú. t35 ssIkzl3acwk EE 47, 49
195. 220. 259. 28t. 300. \lcwicz. Baici. F..
307. 314 315. 319. 324. \VaćjiiL lc7—Ba.- EE
325. 332. 540. 351, 354. Wcchcu' Andrcas 23. 28
356. 359. 360. 36J 62. Wviand CarJ ‘.ta 75
364 565 37, 369. 370, “zprcrnus Sphna 105
372-375 3,378.383.35. Wj"c trd 397
389. 3YĄ 397-398,400,404 WirikcJmann, ĺ J. 148
4(JS 417, 4I8,42i-425, 427, Wisnwariu, Andrca 209
431, 434,436 438, 441, Winicwi McliacI 144
445, 447, 448 Wzninwslu, Ccdcnn 23 1
\rnardos Eínrnanucl 132-134,284 391,403, 419 Wittstock, Joachirn 430
\rzan, Sahin 202 Wülna, Pahon-c 45
Vczc NicoJau 355, 371 378, 384-38 390 %bĘ Johanna 296
\nrnu, S. 328 VIĘ C. 359
L-anu, 1. 3 14 WoFgang, Jc.[nnn G., 232
\jdak Tl rna3 J(;allovt ‘ iIrnaiii ‘-elkcr 3 10
‘_t-Ĺl \id.k. cpisc r Xc1 prl, A ľ) 1 05
?—OHu 1r,cc 230
n 139'
Ta -
\öţnucu, I Zoikotr, G r
l5l l 13 CORRJGENI)A 1 ó3- 1 Ĺ3O
\kov;cL hnichjc 32, 34 ZoJotarjTP 30, 31
GATALOGUL TIPÂRITUMLOR DESCRISE..............,,............ 459
vcr CATALOGUE DES LMPMMÉS I)ÉCRJTS
Vrros, A.P 266 Zubo% Alcxci E 72, 141, 230, 23
Zugra1o 3S7,426
INDICE AI Fric DE PERSOAE 473
Łcandros 284. 431
hiJiu 287
INDEX ALPHABEI IQJE DES PERSONNLS
\ko-č, 3nž:Jar 17. i. 19
\uican Samw.
vCi arnuiJ ‘kt.can
\ L CnC5cU Rnrtdu 16l
N ç vczi l ha Anagnnsrc
Wincr C.A. 249
Wagncr Luru 55
Wapok Robcr ir 2b4
494